Seful Ordinului Arhitectilor din Romania a cerut ieri aminarea votarii proiectului Centrului Cultural "Transilvania" si s-a contrat cu primarul Sorin Apostu.
Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) al viitorului Centru Cultural „Transilvania“, ce va fi construit de municipalitate pe Bulevardul 21 Decembrie, a stirnit ieri replici aprinse intre primarul Sorin Apostu si seful Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas.
Proiectul a primit ieri avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU) si, tot ieri, a fost eliberata si autorizatia pentru desfiintarea constructiilor existente pe amplasament, cu exceptia unei cladiri-monument istoric.
PUD-ul a fost prezentat chiar de coordonatorul uneia dintre cele doua variante ale UTCN declarate cistigatoare la concursul privind tema de proiectare a obiectivului, ahitectul Adrian Iancu. Potrivit documentatiei, in total vor fi construite sapte corpuri de cladire cu diferite functiuni, existind posibilitatea ca cel de-al saptelea sa fie impartit foarte usor in alte trei.
Proiectul va cuprinde sali de spectacole, un centru de conferinte, un parking, o sala de repetitii, un centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat „Transilvania“, dar si spatii pentru birouri. Pe amplasament vor fi amenajate mai multe spatii pietonale si chiar piatete, cea mai generoasa urmind sa fie piateta „Transilvania“, care va avea 2.000 de metri patrati. In plus, pentru facilitarea accesului in parking va fi creata o retea subterana de legatura dinspre strada Navodari.
Tiganas: „Eu tot nu stiu care e tema de proiectare“
Arhitectul Serban Tiganas a apreciat importanta proiectului, insa a atras atentia asupra modului in care trebuie luate deciziile legate de astfel de proiecte, arhitectul nefiind de acord cu faptul ca tema de proiectare a fost transformata direct in PUD. Mai mult, Tiganas nu a vazut cu ochi buni nici faptul ca nu a fost realizat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
„Problema mea in acest moment este faptul ca acest concurs de arhitectura s-a transformat direct in PUD, ceea ce nu e in regula. Concursul pentru tema de proiectare a fost o idee foarte buna, dar eu inca tot nu stiu care e tema. De asemenea, eu tot nu inteleg de ce nu avem si un PUZ cind vorbim despre un spatiu atit de generos si despre asemenea functiuni“, a intrebat Tiganas.
Seful OAR a cerut lamuriri si cu privire la amplasamentul proiectului, precizind ca multe proiecte ale municipalitatii au fost contestate pe acest criteriu.
„Vorbim despre acest centru multifunctional de foarte multa vreme. De asemenea, tin sa va spun ca cel mai contestat proiect din Paris a fost Turnul Eiffel, iar azi e cel mai vizitat. Daca ma intrebati pe mine, cea mai potrivita locatie strict pentru Filarmonica era cea din Parcul Central. Cind a fost vorba insa despre 11 arbori, am ramas singuri. Am vazut insa fotografii cu un parc generos pe locatia unde e acum Teatrul National...“, a replicat primarul Sorin Apostu.
Totusi, Tiganas a plusat si a cerut o aminare a proiectului pentru a se putea face o analiza detaliata a acestuia, insa primarul a refuzat si a supus la vot PUD-ul, fapt ce l-a dezamagit vizibil pe seful arhitectilor. „Sint foarte dezamagit si ezit in a ma ridica si a parasi sala si a continua sedinta“, a mentionat Tiganas dupa vot.
Totusi, primarul Sorin Apostu l-a linistit pe cunoscutul arhitect si i-a promis ca asteapta ca in termen de 3 saptamini sa primeasca propuneri cu privire la proiect.
miercuri, 28 iulie 2010
marți, 27 iulie 2010
Consorţiul, “secretul” prin care clujenii vor să câştige licitaţia de 120 de milioane de euro
Condiţiile licitaţiei pentru construcţia noii piste a aeroportului sunt dure şi pot fi îndeplinite mai uşor prin asocierea în consorţii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Cluj Arena.
Termen de 12 ani pentru rambursarea creditului furnizor, cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţa unor lucrări similare a căror valoare să nu fi fost mai mică de 20 de milioane de euro sunt doar câteva dintre condiţiile de participare la licitaţia pentru execuţia noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj. Majoritatea constructorilor care au solicitat documentaţia de licitaţie îşi fac deja calcule privind finanţarea şi negociază formarea unor consorţii competitive.
ZIUA de CLUJ dezvăluia în ediţia de ieri că 38 de societăţi au cerut deja documentaţia de participare la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj şi Aeroportul Internaţional Cluj în vederea execuţiei noii piste de aterizare-decolare, de 3.500 de metri, proiect evaluat la 120 de milioane de euro: companiile cunoscuţilor oameni de afaceri Tiberiu Urdăreanu (UTI), Costel Căşuneanu ( Pa&Co International), Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB), Nelu Iordache (Blue Air, Romstrade), Florian Walter (Romprest Service, “U” Cluj), nemţii de la Max Bögl, austriecii de la Alpine Bau şi Strabag, italienii de la Astaldi, spaniolii de la FCC Construccion, maghiarii de la Nemzetközi Vegyépszer, ACI Cluj (Ioan şi Dorin Aşchilean), Transilvania Construcţii (Mircea Timofte) sau Napoca Construcţii (Ştefan Dimitriu şi Ion Ţiriac).
Indiferent de concurenţă, constructorii, mai mari sau mai mici, au început să întocmească strategii pentru a-şi maximiza şansele de câştig. Clujenii speră să intre în consorţii cu firme puternice, preferabil din străinătate, pentru a avea acces la o “felie” din proiectul de 120 de milioane de euro. Directorul general al ACI Cluj, Dorin Aşchilean, a mărturisit că în acest moment are în vedere cooptarea unui partener extern.
“Mie condiţiile de participare mi se pare destul de dure. Sunt dure mai ales pentru societăţile româneşti, cărora le este mult mai greu să atragă finanţare decât firmelor străine care au cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Dar nu avem ce să facem, mergem înainte. La acest moment suntem în discuţii să ne asociem cu cineva din afară, pe viitor poate parteneriatul va fi extins, rămâne de văzut”, a apreciat Dorin Aşchilean.
în opinia sa, cel mai mare obstacol îl va constitui timpul de rambursare, de 12 ani, a creditului furnizor. Aşchilean crede că din acest motiv vor fi multe societăţi care vor da înapoi. “De regulă, băncile sunt destul de reticente să finanţeze lucrări de pe urma cărora îşi recuperează banii atât de târziu. Dar să sperăm că noi vom reuşi să ne descurcăm. Oricum, nu cred că vor fi prea mulţi participanţi la această licitaţie. De participat poate participa oricine, însă va conta doar cine poate oferi calitate”, a declarat Aşchilean pentru ZIUA de CLUJ.
Şi mai sigur s-a arătat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte. “Condiţiile impuse în caietul de sarcini pentru proiectul pistei aeroportului mi se par corecte, având în vedere anvergura acestui proiect. Ne vom strădui să ne organizăm în aşa fel încât să le respectăm întocmai”, a susţinut Timofte. El nu a dorit să ofere prea multe detalii despre societăţile cu care se află în negociere pentru un eventual parteneriat, însă a precizat că încă nu a intrat în discuţii cu ACI, societate alături de care a câştigat licitaţia organizată de CJ Cluj pentru execuţia noului stadion.
“în materie de asociere este posibil orice. Dar nu doresc să spun mai multe pentru că nu vreau ca aceia care ne concurează să ştie ce strategie adoptăm noi. Oricum, un lucru este cert. Acest proiect necesită bani, pentru că vorbim de un credit furnizor. Ca atare, la licitaţie vor veni doar acele societăţi care au capacitate să atragă finanţări. Pentru că nici măcar firmele care au bani lichizi nu-şi permit în prezent să-şi cheltuiască resursele în aeroportul clujean. Banii se bagă, de regulă, în afaceri care aduc venituri într-un timp mult mai scurt. Deci şi firmele cu bani se vor orienta să atragă alt tip de finanţare, dacă vor dori să intre în cursa pentru acest contract”, a explicat Mircea Timofte.
în opinia sa, atât firmele româneşti, cât şi cele străine vor întâmpina destule dificultăţi tocmai la acest capitol, al atragerii de finanţare, care este şi cel mai important în ecuaţia licitaţiei.
Preşedintele societăţii clujene Construcţii Napoca, Ştefan Dimitriu, a anunţat că este interesat de proiectul noii piste. “Acum lucrăm la montajul financiar, încercăm să încheiem un parteneriat. Sunt multe de făcut, pentru că trebuie să îndeplinim o serie de condiţii extrem de serioase pentru a putea participa la această licitaţie”, ne-a declarat Dimitriu.
El a reamintit că societăţile interesate de licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţă similară în proiecte evaluate la minimum 20 de milioane de euro. “Din aceste condiţii se înţelege clar că sunt favorizate parteneriatele între societăţi. Asta încercăm să facem şi noi”, a spus Dimitriu.
Din partea societăţii germane Max Bögl, Mirela Bocşa este de o cu totul altă părere, apreciind că şi băncile îşi fac propriile calcule, asemeni firmelor de construcţii.
“Nu poţi să spui că banca nu îţi dă bani pentru o perioadă de 12 ani, atâta timp cât vreo bancă nu s-a pronunţat încă în sensul acesta. Până când reprezentanţii băncii nu au documentaţia în faţă, pentru o evaluare proprie, nu poate spune nimeni că nu avem şanse să obţinem bani”, a afirmat Bocşa. Ea a precizat că nu a apucat încă să analizeze documentaţia de licitaţie.
“Am văzut doar anunţul de licitaţie, pentru că documentaţia a fost trimisă cu întârziere la noi, la Bucureşti, şi de abia ce a ajuns. Oricum, din ce am văzut până acum, proiectul pare interesant şi chiar suntem interesaţi de el. Mai multe detalii vom putea oferi însă doar după ce vom consulta întreaga documentaţie”, a apreciat împuternicitul Max Bögl.
Reprezentantul societăţii Romprest Service, Mihai Caracotea, a precizat că documentaţia de licitaţie nu a putut fi accesată din pricină că CD-ul transmis de aeroport nu funcţiona. “Noi am solicitat documentaţia de licitaţie. A ajuns la noi, însă nu a putut fi consultată, pentru că CD-ul pe care l-am primit nu se deschide”, a susţinut Caracotea.
Contactaţi telefonic, reprezentanţii societăţilor PA&CO International şi Spedition UMB, care şi-au procurat documentaţia de participare, au specificat că vor furniza în zilele următoare informaţii legate de condiţiile de participare la licitaţie şi de strategia pe care o vor aborda.
Termen de 12 ani pentru rambursarea creditului furnizor, cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţa unor lucrări similare a căror valoare să nu fi fost mai mică de 20 de milioane de euro sunt doar câteva dintre condiţiile de participare la licitaţia pentru execuţia noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj. Majoritatea constructorilor care au solicitat documentaţia de licitaţie îşi fac deja calcule privind finanţarea şi negociază formarea unor consorţii competitive.
ZIUA de CLUJ dezvăluia în ediţia de ieri că 38 de societăţi au cerut deja documentaţia de participare la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj şi Aeroportul Internaţional Cluj în vederea execuţiei noii piste de aterizare-decolare, de 3.500 de metri, proiect evaluat la 120 de milioane de euro: companiile cunoscuţilor oameni de afaceri Tiberiu Urdăreanu (UTI), Costel Căşuneanu ( Pa&Co International), Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB), Nelu Iordache (Blue Air, Romstrade), Florian Walter (Romprest Service, “U” Cluj), nemţii de la Max Bögl, austriecii de la Alpine Bau şi Strabag, italienii de la Astaldi, spaniolii de la FCC Construccion, maghiarii de la Nemzetközi Vegyépszer, ACI Cluj (Ioan şi Dorin Aşchilean), Transilvania Construcţii (Mircea Timofte) sau Napoca Construcţii (Ştefan Dimitriu şi Ion Ţiriac).
Indiferent de concurenţă, constructorii, mai mari sau mai mici, au început să întocmească strategii pentru a-şi maximiza şansele de câştig. Clujenii speră să intre în consorţii cu firme puternice, preferabil din străinătate, pentru a avea acces la o “felie” din proiectul de 120 de milioane de euro. Directorul general al ACI Cluj, Dorin Aşchilean, a mărturisit că în acest moment are în vedere cooptarea unui partener extern.
“Mie condiţiile de participare mi se pare destul de dure. Sunt dure mai ales pentru societăţile româneşti, cărora le este mult mai greu să atragă finanţare decât firmelor străine care au cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Dar nu avem ce să facem, mergem înainte. La acest moment suntem în discuţii să ne asociem cu cineva din afară, pe viitor poate parteneriatul va fi extins, rămâne de văzut”, a apreciat Dorin Aşchilean.
în opinia sa, cel mai mare obstacol îl va constitui timpul de rambursare, de 12 ani, a creditului furnizor. Aşchilean crede că din acest motiv vor fi multe societăţi care vor da înapoi. “De regulă, băncile sunt destul de reticente să finanţeze lucrări de pe urma cărora îşi recuperează banii atât de târziu. Dar să sperăm că noi vom reuşi să ne descurcăm. Oricum, nu cred că vor fi prea mulţi participanţi la această licitaţie. De participat poate participa oricine, însă va conta doar cine poate oferi calitate”, a declarat Aşchilean pentru ZIUA de CLUJ.
Şi mai sigur s-a arătat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte. “Condiţiile impuse în caietul de sarcini pentru proiectul pistei aeroportului mi se par corecte, având în vedere anvergura acestui proiect. Ne vom strădui să ne organizăm în aşa fel încât să le respectăm întocmai”, a susţinut Timofte. El nu a dorit să ofere prea multe detalii despre societăţile cu care se află în negociere pentru un eventual parteneriat, însă a precizat că încă nu a intrat în discuţii cu ACI, societate alături de care a câştigat licitaţia organizată de CJ Cluj pentru execuţia noului stadion.
“în materie de asociere este posibil orice. Dar nu doresc să spun mai multe pentru că nu vreau ca aceia care ne concurează să ştie ce strategie adoptăm noi. Oricum, un lucru este cert. Acest proiect necesită bani, pentru că vorbim de un credit furnizor. Ca atare, la licitaţie vor veni doar acele societăţi care au capacitate să atragă finanţări. Pentru că nici măcar firmele care au bani lichizi nu-şi permit în prezent să-şi cheltuiască resursele în aeroportul clujean. Banii se bagă, de regulă, în afaceri care aduc venituri într-un timp mult mai scurt. Deci şi firmele cu bani se vor orienta să atragă alt tip de finanţare, dacă vor dori să intre în cursa pentru acest contract”, a explicat Mircea Timofte.
în opinia sa, atât firmele româneşti, cât şi cele străine vor întâmpina destule dificultăţi tocmai la acest capitol, al atragerii de finanţare, care este şi cel mai important în ecuaţia licitaţiei.
Preşedintele societăţii clujene Construcţii Napoca, Ştefan Dimitriu, a anunţat că este interesat de proiectul noii piste. “Acum lucrăm la montajul financiar, încercăm să încheiem un parteneriat. Sunt multe de făcut, pentru că trebuie să îndeplinim o serie de condiţii extrem de serioase pentru a putea participa la această licitaţie”, ne-a declarat Dimitriu.
El a reamintit că societăţile interesate de licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţă similară în proiecte evaluate la minimum 20 de milioane de euro. “Din aceste condiţii se înţelege clar că sunt favorizate parteneriatele între societăţi. Asta încercăm să facem şi noi”, a spus Dimitriu.
Din partea societăţii germane Max Bögl, Mirela Bocşa este de o cu totul altă părere, apreciind că şi băncile îşi fac propriile calcule, asemeni firmelor de construcţii.
“Nu poţi să spui că banca nu îţi dă bani pentru o perioadă de 12 ani, atâta timp cât vreo bancă nu s-a pronunţat încă în sensul acesta. Până când reprezentanţii băncii nu au documentaţia în faţă, pentru o evaluare proprie, nu poate spune nimeni că nu avem şanse să obţinem bani”, a afirmat Bocşa. Ea a precizat că nu a apucat încă să analizeze documentaţia de licitaţie.
“Am văzut doar anunţul de licitaţie, pentru că documentaţia a fost trimisă cu întârziere la noi, la Bucureşti, şi de abia ce a ajuns. Oricum, din ce am văzut până acum, proiectul pare interesant şi chiar suntem interesaţi de el. Mai multe detalii vom putea oferi însă doar după ce vom consulta întreaga documentaţie”, a apreciat împuternicitul Max Bögl.
Reprezentantul societăţii Romprest Service, Mihai Caracotea, a precizat că documentaţia de licitaţie nu a putut fi accesată din pricină că CD-ul transmis de aeroport nu funcţiona. “Noi am solicitat documentaţia de licitaţie. A ajuns la noi, însă nu a putut fi consultată, pentru că CD-ul pe care l-am primit nu se deschide”, a susţinut Caracotea.
Contactaţi telefonic, reprezentanţii societăţilor PA&CO International şi Spedition UMB, care şi-au procurat documentaţia de participare, au specificat că vor furniza în zilele următoare informaţii legate de condiţiile de participare la licitaţie şi de strategia pe care o vor aborda.
Tombola parcărilor
Clujenii şi-au ales ieri prin tragere la sorţi locul de parcare în primul parking de cartier, amenajat de Primăria Cluj-Napoca pe strada Primăverii.
Mănăşturenii au tras ieri la sorţi etajul şi numărul locului de parcare din parkingul de cartier de pe strada Primăverii. Oamenii s-au declarat mulţumiţi de modalitatea inedită de atribuire a abonamentelor de parcare în acest prim parking de cartier construit de Primăria Cluj-Napoca.
Tragerea la sorţi a avut loc în sala mică de şedinţe a primăriei. Peste 50 de cetăţeni au stat la rând pentru a extrage din urne etajul şi numărul locului de parcare din parkingul suprateran de pe strada Primăverii. Per total, în cursul zilei de ieri, aproximativ 150 de clujeni şi-au ales prin tragere la sorţi locul de parcare.
“Am tras locul 5 de la etajul 6. Nu sunt mulţumit, dar prefer să nu-l refuz pentru că altfel primesc un loc pe terasă. Ulterior, o să încerc să văd dacă se poate modifica”, ne-a declarat un clujean prezent la tombola parcărilor, organizată ieri de municipalitate. Mihai Pop, care a extras locul cu nr. 11 de la parter, a afirmat că este foarte încântat că s-a construit parkingul şi că oamenii vor avea unde să-şi ţină maşinile.
“Este bun şi la etajul 5. Noi am primit amendă fiindcă de un an ne-am creat un loc de parcare peste trotuar, pentru că n-am avut altă alternativă de la primărie. Acum este bine că vom avea unde parca”, a precizat Maria Culcer, care a nimerit locul nr. 19.
“Modalitatea de extragere nu este chiar corectă. Pe biletele din urnă se văd etajele şi cine se uită dinainte cât stă la rând poate să-şi aleagă un loc bun”, a atras atenţia Mihaela Mureşan.
“Am venit de la spital pentru că eram în zonă. Nu pentru mine, pentru naşul meu, care este plecat în străinătate. Cererea o are de un an. Am tras un loc la etajul 5, dar cred că este în regulă”, ne-a declarat un alt clujean care a participat ieri la “tombola” de la primărie. Sorin Pană, care a tras din urnă un loc de parcare la etajul 3, este convins că maşina sa va fi ferită de spargeri, având în vedere că o va pune în parking.
Municipalitatea a primit peste 280 de cereri pentru un abonament de parcare în parkingul de pe strada Primăverii. Pentru cele 50 de locuri de pe terasă nu s-a depus nicio cerere, chiar dacă abonamentul este mai ieftin. Un abonament pentru închirierea unui loc de parcare în parkingul de pe Primăverii costă 110 lei pe an pentru persoanele fizice şi 840 de lei pe an pentru persoanele juridice. La ultimul nivel, pe terasă, abonamentul este de 65 de lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, parkingul urmează să fie finalizat în 1 august.
“Abonamentele de parcare vor fi încheiate începând din luna septembrie. Per total, parkingul va avea peste 480 de locuri de parcare. După tragerea la sorţi, locurile care vor rămâne libere vor fi repartizate cetăţenilor în ordinea depunerii cererilor. Parkingul va fi inaugurat abia după ce va fi amenajat şi spaţiul verde aferent”, a explicat reprezentantul municipalităţii.
Licitaţia pentru construirea parkingului de pe Primăverii a avut loc în 12 februarie 2009. în cadrul procedurii, primăria a primit 11 oferte, cel mai mic preţ fiind oferit de Transilvania Construcţii (12,67 de milioane de lei, termen de execuţie 6 luni – n. red.), iar cel mai mare, societatea Comnord Bucureşti (peste 26 de milioane de lei). Transilvania Construcţii nu şi-a argumentat preţul foarte mic propus, iar contractul a fost atribuit societăţii de pe locul doi, Con-A, pentru peste 17 milioane de lei. însă Con-A a lucrat la parking tot cu Transilvania Construcţii.
Parking păzit, dar fără garanţii
Deşi acesta va fi supravegheat, primăria nu răspunde de siguranţa autoturismelor, a bunurilor din interiorul lor sau de eventualele avarii cauzate de modul defectuos de parcare sau de rulare în interiorul parkingului.
Mănăşturenii au tras ieri la sorţi etajul şi numărul locului de parcare din parkingul de cartier de pe strada Primăverii. Oamenii s-au declarat mulţumiţi de modalitatea inedită de atribuire a abonamentelor de parcare în acest prim parking de cartier construit de Primăria Cluj-Napoca.
Tragerea la sorţi a avut loc în sala mică de şedinţe a primăriei. Peste 50 de cetăţeni au stat la rând pentru a extrage din urne etajul şi numărul locului de parcare din parkingul suprateran de pe strada Primăverii. Per total, în cursul zilei de ieri, aproximativ 150 de clujeni şi-au ales prin tragere la sorţi locul de parcare.
“Am tras locul 5 de la etajul 6. Nu sunt mulţumit, dar prefer să nu-l refuz pentru că altfel primesc un loc pe terasă. Ulterior, o să încerc să văd dacă se poate modifica”, ne-a declarat un clujean prezent la tombola parcărilor, organizată ieri de municipalitate. Mihai Pop, care a extras locul cu nr. 11 de la parter, a afirmat că este foarte încântat că s-a construit parkingul şi că oamenii vor avea unde să-şi ţină maşinile.
“Este bun şi la etajul 5. Noi am primit amendă fiindcă de un an ne-am creat un loc de parcare peste trotuar, pentru că n-am avut altă alternativă de la primărie. Acum este bine că vom avea unde parca”, a precizat Maria Culcer, care a nimerit locul nr. 19.
“Modalitatea de extragere nu este chiar corectă. Pe biletele din urnă se văd etajele şi cine se uită dinainte cât stă la rând poate să-şi aleagă un loc bun”, a atras atenţia Mihaela Mureşan.
“Am venit de la spital pentru că eram în zonă. Nu pentru mine, pentru naşul meu, care este plecat în străinătate. Cererea o are de un an. Am tras un loc la etajul 5, dar cred că este în regulă”, ne-a declarat un alt clujean care a participat ieri la “tombola” de la primărie. Sorin Pană, care a tras din urnă un loc de parcare la etajul 3, este convins că maşina sa va fi ferită de spargeri, având în vedere că o va pune în parking.
Municipalitatea a primit peste 280 de cereri pentru un abonament de parcare în parkingul de pe strada Primăverii. Pentru cele 50 de locuri de pe terasă nu s-a depus nicio cerere, chiar dacă abonamentul este mai ieftin. Un abonament pentru închirierea unui loc de parcare în parkingul de pe Primăverii costă 110 lei pe an pentru persoanele fizice şi 840 de lei pe an pentru persoanele juridice. La ultimul nivel, pe terasă, abonamentul este de 65 de lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, parkingul urmează să fie finalizat în 1 august.
“Abonamentele de parcare vor fi încheiate începând din luna septembrie. Per total, parkingul va avea peste 480 de locuri de parcare. După tragerea la sorţi, locurile care vor rămâne libere vor fi repartizate cetăţenilor în ordinea depunerii cererilor. Parkingul va fi inaugurat abia după ce va fi amenajat şi spaţiul verde aferent”, a explicat reprezentantul municipalităţii.
Licitaţia pentru construirea parkingului de pe Primăverii a avut loc în 12 februarie 2009. în cadrul procedurii, primăria a primit 11 oferte, cel mai mic preţ fiind oferit de Transilvania Construcţii (12,67 de milioane de lei, termen de execuţie 6 luni – n. red.), iar cel mai mare, societatea Comnord Bucureşti (peste 26 de milioane de lei). Transilvania Construcţii nu şi-a argumentat preţul foarte mic propus, iar contractul a fost atribuit societăţii de pe locul doi, Con-A, pentru peste 17 milioane de lei. însă Con-A a lucrat la parking tot cu Transilvania Construcţii.
Parking păzit, dar fără garanţii
Deşi acesta va fi supravegheat, primăria nu răspunde de siguranţa autoturismelor, a bunurilor din interiorul lor sau de eventualele avarii cauzate de modul defectuos de parcare sau de rulare în interiorul parkingului.
luni, 26 iulie 2010
Pietonală în jurul noului stadion
Consiliul Judeţean Cluj îşi face deja calcule în vederea angajării societăţii care va amenaja zona din proximitatea Cluj Arena.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a precizat că proiectul Cluj Arena nu are cum să excludă spaţiile exterioare adiacente. Va fi organizată o nouă licitaţie pentru angajarea unei societăţi care se va ocupa de amenajarea aleilor şi a unei piaţete. în zilele cu competiţii sportive, zona va servi pentru amplasarea unor gradene mobile care vor asigura dirijarea spectatorilor spre tribunele arenei.
în timp ce lucrările la stadion înaintează în ritmul stabilit, liderul CJ, Alin Tişe, a declarat că se fac planuri şi pentru cea de-a doua etapă de lucrări, ce implică amenajarea urbană din exteriorul arenei. “De fapt, dacă vorbim de ceea ce implică lucrările de amenajare a exteriorului stadionului, înseamnă că ne raportăm deja la un cu totul alt proiect. Sunt alte lucrări, un nou proiect care va necesita organizarea unei noi licitaţii”, a apreciat Tişe.
El a adăugat că zona exterioară arenei va fi inclusă în aria protejată a oraşului. Aceasta va cuprinde mai multe alei pietonale care să servească şi ca sistem de acces în stadion (ieşiri/intrări).
“Va fi amenajată inclusiv o piaţetă publică. Avem suficient spaţiu pentru asta, deoarece ne rămâne zona pe care era terenul de zgură. Apoi, pe toată orizontala din jurul stadionului vor fi amenajate alei pietonale. Pe acestea se va amplasa sistemul de gradene mobile menit să asigure preselectarea publicului şi un acces mai uşor în tribune”, a afirmat Tişe. Imediat ce lucrările la partea de structură a stadionului se vor finaliza, va putea fi pregătită şi licitaţia pentru amenjarea exteriorului.
“Nu ştim încă la cât se va ridica proiectul de amenajare a zonei exterioare stadionului. Rămâne să vedem după ce vom avea studiul de fezabilitate. Ideea este că proiectul stadionului nu ar fi complet dacă nu vom avea în vedere să amenajăm exteriorul”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.
Pe de altă parte, administraţia judeţeană aşteaptă o informare privind costurile suplimentare din partea constructorului stadionului (consorţiul ACI - Transilvania Construcţii - ConA Sibiu – UTCN - Dico şi Ţigănaş - Das Engineering - Bogart - Grup 4 Instalaţii). “Sunt o serie de lucrări care nu au fost prevăzute în contractul licitat. Mai exact, noi am solicitat ca unele dintre spaţiile clădirii-turn (ce va fi alipită stadionului - n. red.) să fie integrate în arenă. E vorba de 3.000 mp care vor asigura spaţiile pentru birouri şi săli necesare omologării arenei în categoria «Elite»”, a informat Tişe.
Tot el a menţionat că modificarea proiectului a adus schimbări de structură la tribuna I, astfel încât să se poată câştiga mai mult spaţiu la subsolul ei. De asemenea, la cheltuieli suplimentare sunt înglobate şi sistemele speciale pentru securitate şi iluminat.
“Noi nu avem de ce să-i presăm pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. în momentul în care vor ajunge la partea de costuri suplimentare, vor veni cu acel plan de lucrări. îl vom analiza, iar dacă acesta corespunde cerinţelor noastre, îl vom aproba în plen”, a spus Tişe.
CJ nu a renunţat nici la planul privind atragerea unui partener privat care să dezvolte pe cont propriu clădirea-turn de 24 de etaje ce va fi alipită stadionului. “Am obţinut acordul CJ să mergem pe varianta asocierii cu un partener privat. în cel mai scurt timp, demarăm o nouă procedură de licitaţie”, a anunţat liderul CJ.
Conform acestuia, s-au făcut deja demersuri la Cartea Funciară pentru transferul către Primăria Cluj-Napoca a terenului de circa 60.000 mp situat în vecinătatea stadionului, unde municipalitatea s-a angajat să construiască o sală polivalentă şi un parking subteran.
“Acum facem expertiza cadastrală, pentru a stabili limitele de proprietate între CJ şi primărie. Terenul pe care am acceptat să-l transferăm municipalităţii va intra oficial în patrimoniul primăriei, astfel încât să poată demara proiectul cât mai curând”, a conchis preşedintele Alin Tişe.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a precizat că proiectul Cluj Arena nu are cum să excludă spaţiile exterioare adiacente. Va fi organizată o nouă licitaţie pentru angajarea unei societăţi care se va ocupa de amenajarea aleilor şi a unei piaţete. în zilele cu competiţii sportive, zona va servi pentru amplasarea unor gradene mobile care vor asigura dirijarea spectatorilor spre tribunele arenei.
în timp ce lucrările la stadion înaintează în ritmul stabilit, liderul CJ, Alin Tişe, a declarat că se fac planuri şi pentru cea de-a doua etapă de lucrări, ce implică amenajarea urbană din exteriorul arenei. “De fapt, dacă vorbim de ceea ce implică lucrările de amenajare a exteriorului stadionului, înseamnă că ne raportăm deja la un cu totul alt proiect. Sunt alte lucrări, un nou proiect care va necesita organizarea unei noi licitaţii”, a apreciat Tişe.
El a adăugat că zona exterioară arenei va fi inclusă în aria protejată a oraşului. Aceasta va cuprinde mai multe alei pietonale care să servească şi ca sistem de acces în stadion (ieşiri/intrări).
“Va fi amenajată inclusiv o piaţetă publică. Avem suficient spaţiu pentru asta, deoarece ne rămâne zona pe care era terenul de zgură. Apoi, pe toată orizontala din jurul stadionului vor fi amenajate alei pietonale. Pe acestea se va amplasa sistemul de gradene mobile menit să asigure preselectarea publicului şi un acces mai uşor în tribune”, a afirmat Tişe. Imediat ce lucrările la partea de structură a stadionului se vor finaliza, va putea fi pregătită şi licitaţia pentru amenjarea exteriorului.
“Nu ştim încă la cât se va ridica proiectul de amenajare a zonei exterioare stadionului. Rămâne să vedem după ce vom avea studiul de fezabilitate. Ideea este că proiectul stadionului nu ar fi complet dacă nu vom avea în vedere să amenajăm exteriorul”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.
Pe de altă parte, administraţia judeţeană aşteaptă o informare privind costurile suplimentare din partea constructorului stadionului (consorţiul ACI - Transilvania Construcţii - ConA Sibiu – UTCN - Dico şi Ţigănaş - Das Engineering - Bogart - Grup 4 Instalaţii). “Sunt o serie de lucrări care nu au fost prevăzute în contractul licitat. Mai exact, noi am solicitat ca unele dintre spaţiile clădirii-turn (ce va fi alipită stadionului - n. red.) să fie integrate în arenă. E vorba de 3.000 mp care vor asigura spaţiile pentru birouri şi săli necesare omologării arenei în categoria «Elite»”, a informat Tişe.
Tot el a menţionat că modificarea proiectului a adus schimbări de structură la tribuna I, astfel încât să se poată câştiga mai mult spaţiu la subsolul ei. De asemenea, la cheltuieli suplimentare sunt înglobate şi sistemele speciale pentru securitate şi iluminat.
“Noi nu avem de ce să-i presăm pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. în momentul în care vor ajunge la partea de costuri suplimentare, vor veni cu acel plan de lucrări. îl vom analiza, iar dacă acesta corespunde cerinţelor noastre, îl vom aproba în plen”, a spus Tişe.
CJ nu a renunţat nici la planul privind atragerea unui partener privat care să dezvolte pe cont propriu clădirea-turn de 24 de etaje ce va fi alipită stadionului. “Am obţinut acordul CJ să mergem pe varianta asocierii cu un partener privat. în cel mai scurt timp, demarăm o nouă procedură de licitaţie”, a anunţat liderul CJ.
Conform acestuia, s-au făcut deja demersuri la Cartea Funciară pentru transferul către Primăria Cluj-Napoca a terenului de circa 60.000 mp situat în vecinătatea stadionului, unde municipalitatea s-a angajat să construiască o sală polivalentă şi un parking subteran.
“Acum facem expertiza cadastrală, pentru a stabili limitele de proprietate între CJ şi primărie. Terenul pe care am acceptat să-l transferăm municipalităţii va intra oficial în patrimoniul primăriei, astfel încât să poată demara proiectul cât mai curând”, a conchis preşedintele Alin Tişe.
Primăria scoate la licitaţie sala polivalentă pentru a obţine un preţ de criză
Municipalitatea clujeană intenţionează să liciteze parkingul şi sala polivalentă de lângă viitorul Cluj Arena pentru a dobândi un preţ avantajos.
Proiectul Primăriei Cluj-Napoca nu a fost acceptat pe lista obiectivelor finanţate de Compania Naţională de Investiţii (CNI), aşa cum sperau în vara lui 2009 oficialii municipalităţii.
Reprezentanţii CNI, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, au declarat că pe lista obiectivelor susţinute de companie nu apare proiectul unei săli polivalente la Cluj-Napoca. “Pe lista proiectelor CNI nu a figurat realizarea unei săli polivalente cu 7.000 de locuri la Cluj-Napoca”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Adina Mitran, din cadrul Biroului de presă al CNI.
Potrivit edilului Sorin Apostu, sala polivalentă rămâne un proiect de viitor, pentru că încurajează practicarea sportului, dar şi derularea unor competiţii importante în oraş.
“Chiar dacă proiectul nu apare în bugetul de anul acesta al CNI, aceasta nu înseamnă că nu se vor găsi resurse la anul sau în anii următori. Noi am prevăzut bani pentru acest obiectiv în bugetul pe 2010 (pe lista de investiţii din 2010 figurează suma de peste 4,3 milioane de lei - n. red.). Realizarea unei săli de sport este un proiect fezabil, la fel cum sunt investiţiile într-un centru cultural sau cele imobiliare. Noi dorim să scoatem la licitaţie atât parkingul de sub această sală, cât şi lucrările la sala polivalentă, la pachet. Este cea mai bună abordare în această perioadă de criză”, a explicat pentru ZIUA de CLUJ Sorin Apostu.
Edilul a adăugat că în acest fel se va obţine şi un preţ foarte bun, se va da de lucru societăţilor de construcţii şi se va realiza şi ceva pentru oraş. “Facem o licitaţie electronică deschisă vizând contractarea lucrărilor pentru întreg proiectul sălii şi cine va oferta preţul cel mai mic va câştiga”, a mai spus oficialul primăriei. Anul trecut, reprezentanţii municipalităţii mizau pe intenţiile CNI de a susţine realizarea a cinci săli polivalente la nivel naţional, proiect care nu a demarat din lipsă de fonduri.
Consilierii locali clujeni au aprobat la şedinţa din luna iunie 2009 indicatorii tehnico-economici aferenţi construirii sălii polivalente. Aceasta urmează să fie amenajată pe un teren al municipalităţii de lângă noul Cluj Arena, în zona străzii Uzinei Electrice. Investiţia a fost evaluată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) la peste 268 de milioane de lei (circa 62 milioane de euro). UTCN a lucrat pe partea de arhitectură cu RUD Atelier, pentru instalaţii cu Das Engineering şi pentru proiectare cu Bogart Construct.
Sală de 7.000 de locuri
Conform studiului realizat de UTCN şi de partenerii săi, sala polivalentă va avea 7.000 de locuri, dintre care 300 retractabile, un restaurant cu 200 de locuri, un bar panoramic cu 100 de locuri, patru săli de conferinţe a câte 100 de locuri, spaţiu închiriabil pentru un centru de fitness şi un parking subteran. Termenul propus pentru finalizarea obiectivului a fost de 48 de luni. 7
Proiectul Primăriei Cluj-Napoca nu a fost acceptat pe lista obiectivelor finanţate de Compania Naţională de Investiţii (CNI), aşa cum sperau în vara lui 2009 oficialii municipalităţii.
Reprezentanţii CNI, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, au declarat că pe lista obiectivelor susţinute de companie nu apare proiectul unei săli polivalente la Cluj-Napoca. “Pe lista proiectelor CNI nu a figurat realizarea unei săli polivalente cu 7.000 de locuri la Cluj-Napoca”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Adina Mitran, din cadrul Biroului de presă al CNI.
Potrivit edilului Sorin Apostu, sala polivalentă rămâne un proiect de viitor, pentru că încurajează practicarea sportului, dar şi derularea unor competiţii importante în oraş.
“Chiar dacă proiectul nu apare în bugetul de anul acesta al CNI, aceasta nu înseamnă că nu se vor găsi resurse la anul sau în anii următori. Noi am prevăzut bani pentru acest obiectiv în bugetul pe 2010 (pe lista de investiţii din 2010 figurează suma de peste 4,3 milioane de lei - n. red.). Realizarea unei săli de sport este un proiect fezabil, la fel cum sunt investiţiile într-un centru cultural sau cele imobiliare. Noi dorim să scoatem la licitaţie atât parkingul de sub această sală, cât şi lucrările la sala polivalentă, la pachet. Este cea mai bună abordare în această perioadă de criză”, a explicat pentru ZIUA de CLUJ Sorin Apostu.
Edilul a adăugat că în acest fel se va obţine şi un preţ foarte bun, se va da de lucru societăţilor de construcţii şi se va realiza şi ceva pentru oraş. “Facem o licitaţie electronică deschisă vizând contractarea lucrărilor pentru întreg proiectul sălii şi cine va oferta preţul cel mai mic va câştiga”, a mai spus oficialul primăriei. Anul trecut, reprezentanţii municipalităţii mizau pe intenţiile CNI de a susţine realizarea a cinci săli polivalente la nivel naţional, proiect care nu a demarat din lipsă de fonduri.
Consilierii locali clujeni au aprobat la şedinţa din luna iunie 2009 indicatorii tehnico-economici aferenţi construirii sălii polivalente. Aceasta urmează să fie amenajată pe un teren al municipalităţii de lângă noul Cluj Arena, în zona străzii Uzinei Electrice. Investiţia a fost evaluată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) la peste 268 de milioane de lei (circa 62 milioane de euro). UTCN a lucrat pe partea de arhitectură cu RUD Atelier, pentru instalaţii cu Das Engineering şi pentru proiectare cu Bogart Construct.
Sală de 7.000 de locuri
Conform studiului realizat de UTCN şi de partenerii săi, sala polivalentă va avea 7.000 de locuri, dintre care 300 retractabile, un restaurant cu 200 de locuri, un bar panoramic cu 100 de locuri, patru săli de conferinţe a câte 100 de locuri, spaţiu închiriabil pentru un centru de fitness şi un parking subteran. Termenul propus pentru finalizarea obiectivului a fost de 48 de luni. 7
vineri, 23 iulie 2010
Planuri noi pentru străzi, după anularea licitaţiei de 140 de milioane de euro
Primăria Cluj-Napoca aşteaptă motivaţia în baza căreia licitaţia pentru întreţinerea drumurilor a fost anulată pentru a decide dacă va contesta soluţia sau va demara o nouă procedură.
Informaţiile publicate acum două zile, în exclusivitate, de ZIUA de CLUJ, cu privire la anularea licitaţiei pentru lucrările de întreţinere a drumurilor din municipiu, au fost confirmate oficial de biroul de presă al Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Primarul Sorin Apostu s-a arătat revoltat de faptul că a aflat informaţia prin intermediul ZIUA de CLUJ, şi nu de la CNSC.
El a precizat că, fără a dispune de motivaţia soluţiei, nu ştie cum să reacţioneze. în momentul în care o va obţine, va decide dacă va contesta soluţia CNSC sau dacă va trece - deja pentru a treia oară - la organizarea unei noi proceduri de atribuire a acestui contract, evaluat la maximum 140 de milioane de euro.
Licitaţia privind întreţinerea drumurilor din municipiul Cluj-Napoca, deschisă în 17 mai şi adjudecată consorţiului Diferit-Kiat, a fost anulată în 19 iulie, conform informaţiilor oficiale transmise de biroul de presă al CNSC la cererea ZIUA de CLUJ. Contractul-cadru pe patru ani a fost evaluat între 70 şi 140 de milioane de euro.
Banii urmau să fie folosiţi eşalonat, în funcţie de bugetul disponibil, fără însă a se depăşi valoarea specificată în contract, de 140 de milioane de euro (600 de milioane de lei – n.red.). După cum dezvăluia în urmă cu două zile ZIUA de CLUJ, CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi EuroForm Consulting, care au contestat condiţiile prevăzute de primărie în caietul de sarcini al licitaţiei electronice.
“Am auzit din presă că licitaţia s-a anulat. Nu înţeleg cum presa a primit e-mail prin care a obţinut datele despre această licitaţie, iar noi, ca instituţie oficială, parte direct interesată, nu am primit un răspuns nici la ora actuală. Să mai vorbim despre conduită?”, a declarat, nemulţumit, Sorin Apostu.
Edilul a apreciat că nu are cum să ia o decizie fără să fi citit înainte motivaţia CNSC. “Nu ştiu cum vom proceda şi ce putem face până când nu am decizia cu tot cu motivaţie. De abia apoi ne vom putea pronunţa”, a afirmat primarul Apostu. Potrivit procedurii legale, Primăria Cluj-Napoca va avea la dispoziţie zece zile din clipa în care a primit decizia CNSC pentru a contesta soluţia instituţiei.
în cazul în care va accepta decizia CNSC, municipalitatea va organiza o nouă procedură pentru atribuirea acestui contract de lucrări, cea de-a treia. Unul dintre reprezentanţii consorţiului care a câştigat licitaţia, directorul tehnic al societăţii Diferit, Grigore Vădean, este conştient că cele mai dezavantajate vor fi societăţile cărora le-au fost făcute publice ofertele tehnice şi financiare. “Nici nu ştiu ce să spun până când nu voi vedea motivaţia CNSC. De abia apoi vom putea decide cum vom proceda. Luni mă întorc la birou şi sper că până atunci vom primi motivaţia CNSC”, a spus Vădean.
Potrivit informării transmise de CNSC la cererea ZIUA de CLUJ, licitaţia electronică a Primăriei Cluj-Napoca privind atribuirea contractului de lucrări pentru întreţinerea străzilor a fost contestată de patru societăţi: Construct Perom (contestaţia nr. 357/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14001/30.04.2010), Grup Arcons (contestaţia nr. 2743/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14066/30.04.2010), EuroForm Consulting (contestaţia nr. 740/03.05.2010, înregistrată sub nr. 14346/03.05.2010) şi Tehnologica Radion (contestaţia fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 14410/03.05.2010). Tehnologica Radion a depus şi o a doua contestaţie, cu nr. 638/21.06.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 21993/21.06.2010.
în 19 iulie, CNSC a răspuns acestor contestaţii, emiţând deciziile nr. 3740/C3/2417-2437-2490-2496-3957, prin care a dispus următoarele măsuri: “Respinge excepţia tardivităţii contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (formulată împotriva documentaţiei de atribuire), invocate de autoritatea contractantă (Primăria Cluj-Napoca – n.red.).
Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat a contestaţiilor, invocată de autoritatea contractantă, cu referire la primele patru contestaţii. Respinge excepţia lipsei de interes a contestaţiei SC Grup Arcons SA, invocată de autoritatea contractantă. Admite excepţia lipsei de interes a contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (împotriva documentaţiei de atribuire), invocată de autoritatea contractantă.
Admite contestaţiile aparţinând SC Grup Arcons SA şi SC EuroForm Consulting SRL. Respinge contestaţia SC Tehnologica Radion SRL (împotriva rezultatului procedurii de atribuire), ca nefondată. Dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este executorie. (...) împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în informarea transmisă de CNSC cotidianului ZIUA de CLUJ.
Informaţiile publicate acum două zile, în exclusivitate, de ZIUA de CLUJ, cu privire la anularea licitaţiei pentru lucrările de întreţinere a drumurilor din municipiu, au fost confirmate oficial de biroul de presă al Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Primarul Sorin Apostu s-a arătat revoltat de faptul că a aflat informaţia prin intermediul ZIUA de CLUJ, şi nu de la CNSC.
El a precizat că, fără a dispune de motivaţia soluţiei, nu ştie cum să reacţioneze. în momentul în care o va obţine, va decide dacă va contesta soluţia CNSC sau dacă va trece - deja pentru a treia oară - la organizarea unei noi proceduri de atribuire a acestui contract, evaluat la maximum 140 de milioane de euro.
Licitaţia privind întreţinerea drumurilor din municipiul Cluj-Napoca, deschisă în 17 mai şi adjudecată consorţiului Diferit-Kiat, a fost anulată în 19 iulie, conform informaţiilor oficiale transmise de biroul de presă al CNSC la cererea ZIUA de CLUJ. Contractul-cadru pe patru ani a fost evaluat între 70 şi 140 de milioane de euro.
Banii urmau să fie folosiţi eşalonat, în funcţie de bugetul disponibil, fără însă a se depăşi valoarea specificată în contract, de 140 de milioane de euro (600 de milioane de lei – n.red.). După cum dezvăluia în urmă cu două zile ZIUA de CLUJ, CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi EuroForm Consulting, care au contestat condiţiile prevăzute de primărie în caietul de sarcini al licitaţiei electronice.
“Am auzit din presă că licitaţia s-a anulat. Nu înţeleg cum presa a primit e-mail prin care a obţinut datele despre această licitaţie, iar noi, ca instituţie oficială, parte direct interesată, nu am primit un răspuns nici la ora actuală. Să mai vorbim despre conduită?”, a declarat, nemulţumit, Sorin Apostu.
Edilul a apreciat că nu are cum să ia o decizie fără să fi citit înainte motivaţia CNSC. “Nu ştiu cum vom proceda şi ce putem face până când nu am decizia cu tot cu motivaţie. De abia apoi ne vom putea pronunţa”, a afirmat primarul Apostu. Potrivit procedurii legale, Primăria Cluj-Napoca va avea la dispoziţie zece zile din clipa în care a primit decizia CNSC pentru a contesta soluţia instituţiei.
în cazul în care va accepta decizia CNSC, municipalitatea va organiza o nouă procedură pentru atribuirea acestui contract de lucrări, cea de-a treia. Unul dintre reprezentanţii consorţiului care a câştigat licitaţia, directorul tehnic al societăţii Diferit, Grigore Vădean, este conştient că cele mai dezavantajate vor fi societăţile cărora le-au fost făcute publice ofertele tehnice şi financiare. “Nici nu ştiu ce să spun până când nu voi vedea motivaţia CNSC. De abia apoi vom putea decide cum vom proceda. Luni mă întorc la birou şi sper că până atunci vom primi motivaţia CNSC”, a spus Vădean.
Potrivit informării transmise de CNSC la cererea ZIUA de CLUJ, licitaţia electronică a Primăriei Cluj-Napoca privind atribuirea contractului de lucrări pentru întreţinerea străzilor a fost contestată de patru societăţi: Construct Perom (contestaţia nr. 357/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14001/30.04.2010), Grup Arcons (contestaţia nr. 2743/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14066/30.04.2010), EuroForm Consulting (contestaţia nr. 740/03.05.2010, înregistrată sub nr. 14346/03.05.2010) şi Tehnologica Radion (contestaţia fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 14410/03.05.2010). Tehnologica Radion a depus şi o a doua contestaţie, cu nr. 638/21.06.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 21993/21.06.2010.
în 19 iulie, CNSC a răspuns acestor contestaţii, emiţând deciziile nr. 3740/C3/2417-2437-2490-2496-3957, prin care a dispus următoarele măsuri: “Respinge excepţia tardivităţii contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (formulată împotriva documentaţiei de atribuire), invocate de autoritatea contractantă (Primăria Cluj-Napoca – n.red.).
Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat a contestaţiilor, invocată de autoritatea contractantă, cu referire la primele patru contestaţii. Respinge excepţia lipsei de interes a contestaţiei SC Grup Arcons SA, invocată de autoritatea contractantă. Admite excepţia lipsei de interes a contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (împotriva documentaţiei de atribuire), invocată de autoritatea contractantă.
Admite contestaţiile aparţinând SC Grup Arcons SA şi SC EuroForm Consulting SRL. Respinge contestaţia SC Tehnologica Radion SRL (împotriva rezultatului procedurii de atribuire), ca nefondată. Dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este executorie. (...) împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în informarea transmisă de CNSC cotidianului ZIUA de CLUJ.
joi, 22 iulie 2010
Concesionarea hotelului si parkingului de la aeroport, aminata
Decizia pentru investitiile de la aeroport se va lua abia saptamina viitoare.
Singurul ofertant, firma UTI Facility Management, a introdus niste pretentii suplimentare în contractul pe care doreste sa-l semneze cu Consiliul Judetean, pentru care comisia de licitatie cere acum lamuriri.
Comisia de licitatie a Consiliului Judetean s-a întrunit miercuri pentru a adjudeca licitatia privind realizarea hotelului si parkingului de lînga aeroport în favoarea singurului ofertant, firma UTI Facility Management, însa decizia a fost amînata.
De vina pentru aceasta amînare de 3 zile pare a fi chiar ofertantul, care a introdus în contract niste clauze suplimentare pentru care Consiliul Judetean cere acum lamuriri. „Comisia s-a întrunit ieri (miercuri, 21 iulie – n.r.) si a decis ca oferta celor de la UTI corespunde din punct de vedere tehnic si vizavi de ceea ce s-a cerut prin caietul de sarcini. Însa, ca urmare a unor clauze suplimentare introduse în contract de ofertant, nu am adjudecat înca licitatia si am cerut niste lamuriri în termen de 72 de ore. Prin urmare, o decizie finala va fi luata abia saptamîna viitoare“, a precizat pentru monitorul vicepresedintele Consiliului Judetean, Radu Bica, fara a detalia care sînt aceste clauze.
Parcare extinsa la Aeroport
Consilierii judeteni au decis în sedinta din luna martie a acestui an sa concesioneze la pachet realizarea celor doua obiective din perimetrul aeroportului clujean, avînd în vedere ca la nivelul administratiei judetene nu se gasesc fondurile necesare pentru acestea. În procedura de desemnare a cîstigatorului licitatiei, redeventa va avea o pondere de 40%, la fel si propunerea tehnica, iar termenul de realizare a celor doua obiective 20%. Dupa efectuarea lucrarilor de reamenajare si extindere a parcarii existente si construirea parcarii etajate, capacitatea totala estimata a parcarii din incinta Aeroportului International Cluj-Napoca va fi de aproximativ 2.000 de locuri. În ceea ce priveste hotelul, acesta va fi de 4 stele, cu o capacitate de 144 de camere duble, avînd o suprafata construita de 7.700 de metri patrati.
Potrivit estimarilor initiale, valoarea totala a celor doua obiective de investitii ajunge la 20 de milioane de euro. Consiliul Judetean a stabilit si datele privind durata de realizare a investitiilor: 2 luni pentru parcarea exterioara, 12 luni pentru parcarea etajata si 24 de luni pentru hotelul de 4 stele.
sursa: Monitorul de Cluj
Singurul ofertant, firma UTI Facility Management, a introdus niste pretentii suplimentare în contractul pe care doreste sa-l semneze cu Consiliul Judetean, pentru care comisia de licitatie cere acum lamuriri.
Comisia de licitatie a Consiliului Judetean s-a întrunit miercuri pentru a adjudeca licitatia privind realizarea hotelului si parkingului de lînga aeroport în favoarea singurului ofertant, firma UTI Facility Management, însa decizia a fost amînata.
De vina pentru aceasta amînare de 3 zile pare a fi chiar ofertantul, care a introdus în contract niste clauze suplimentare pentru care Consiliul Judetean cere acum lamuriri. „Comisia s-a întrunit ieri (miercuri, 21 iulie – n.r.) si a decis ca oferta celor de la UTI corespunde din punct de vedere tehnic si vizavi de ceea ce s-a cerut prin caietul de sarcini. Însa, ca urmare a unor clauze suplimentare introduse în contract de ofertant, nu am adjudecat înca licitatia si am cerut niste lamuriri în termen de 72 de ore. Prin urmare, o decizie finala va fi luata abia saptamîna viitoare“, a precizat pentru monitorul vicepresedintele Consiliului Judetean, Radu Bica, fara a detalia care sînt aceste clauze.
Parcare extinsa la Aeroport
Consilierii judeteni au decis în sedinta din luna martie a acestui an sa concesioneze la pachet realizarea celor doua obiective din perimetrul aeroportului clujean, avînd în vedere ca la nivelul administratiei judetene nu se gasesc fondurile necesare pentru acestea. În procedura de desemnare a cîstigatorului licitatiei, redeventa va avea o pondere de 40%, la fel si propunerea tehnica, iar termenul de realizare a celor doua obiective 20%. Dupa efectuarea lucrarilor de reamenajare si extindere a parcarii existente si construirea parcarii etajate, capacitatea totala estimata a parcarii din incinta Aeroportului International Cluj-Napoca va fi de aproximativ 2.000 de locuri. În ceea ce priveste hotelul, acesta va fi de 4 stele, cu o capacitate de 144 de camere duble, avînd o suprafata construita de 7.700 de metri patrati.
Potrivit estimarilor initiale, valoarea totala a celor doua obiective de investitii ajunge la 20 de milioane de euro. Consiliul Judetean a stabilit si datele privind durata de realizare a investitiilor: 2 luni pentru parcarea exterioara, 12 luni pentru parcarea etajata si 24 de luni pentru hotelul de 4 stele.
sursa: Monitorul de Cluj
Clujul se asociază cu Mureşul, dar vrea să fie “vioara întâi”
Alin Tişe se va întâlni cu omologul Lokodi Emoke, dar acceptă numai varianta unui control clujean al asocierii dintre Aeroportul Internaţional Cluj şi Aeroportul Transilvania.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, apreciază disponibilitatea omologului său de la Mureş, Lokodi Emoke, pentru a găsi o soluţie privind gestionarea comună a Aeroportului Transilvania şi a Aeroportului Internaţional Cluj. împreună cu directorul David Ciceo, Tişe se va deplasa la Târgu-Mureş pentru a se întâlni cu Lokodi Emoke. în opinia preşedintelui CJ Cluj, ar trebui găsită o soluţie imediată pentru comasarea celor două aeroporturi.
Liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, a acceptat oficial să colaboreze cu autorităţile clujene în ceea ce priveşte crearea unui pachet regional unitar de servicii aeroportuare. Ea a răspuns miercuri, printr-o adresă, ofertei CJ Cluj, invitând partea clujeană la discuţii concrete în vederea identificării unei forme legale pentru o gestionare comună a aeroporturilor din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.
“Apreciem scrisoarea dumneavoastră de intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport aerian a fi un element important al gândirii unei dezvoltări unitare la nivel regional şi o ofertă de eficientă administrare a banului public în folosul cetăţenilor regiunii transilvane. Un parteneriat cu judeţul Cluj poate însemna o garanţie pentru un proiect de succes care să exceadă limitele a două judeţe învecinate, astfel putându-se dezvolta un pol multinodal de infrastructură de transport la o distanţă mai mică de 100 de kilometri între două municipii”, scrie Lokodi Emoke în scrisoarea către Alin Tişe, prezentată ieri în exclusivitate de cotidianul nostru şi redactată de CJ Mureş ca răspuns la oferta venită de la Cluj.
Preşedintele administraţiei clujene, Alin Tişe, a afirmat ieri că nu a primit o invitaţie oficială din partea omologului său de la Mureş, însă a anunţat că este deschis oricând să-i facă o vizită lui Lokodi Emoke. “Doamna preşedinte ne informează, prin intermediul presei, că este dispusă la o colaborare, însă nu vorbeşte despre acea posibilă variantă de gestionare a celor două aeroporturi. Cred că pentru această etapă ar trebui să avem o întâlnire cu toţi factorii decizionali, cu grupurile de consilieri, ai noştri şi ai lor, cu directorii aeroporturilor şi să luăm o decizie concretă”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ preşedintele Alin Tişe.
în opinia sa, o variantă de gestiune comună ar fi aceea ca ambele regii (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroportul Transilvania din Mureş) să se unească. “Această variantă
ne-ar conveni cu condiţia ca noi, Clujul, să avem putere decizională. Mi se pare firesc aşa, pentru că noi avem programul de investiţii, iar aeroportul nostru este deja cotat la un cu totul alt nivel faţă de cel de la Mureş”, a precizat Tişe.
Liderul CJ Cluj nu exclude nici posibilitatea transformării aeroportului din judeţul Mureş în societate comercială, astfel încât Clujul să poată achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni. “Sunt câteva variante, iar tot ce sper este ca intenţia noastră să fie bine primită şi percepută de către colegii noştri din Mureş”, a menţionat preşedintele CJ Cluj. Ideea conturată de acesta stă la baza unei strategii de dezvoltare a unui aeroport regional care să poată concura cu cele similare din Europa.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, apreciază disponibilitatea omologului său de la Mureş, Lokodi Emoke, pentru a găsi o soluţie privind gestionarea comună a Aeroportului Transilvania şi a Aeroportului Internaţional Cluj. împreună cu directorul David Ciceo, Tişe se va deplasa la Târgu-Mureş pentru a se întâlni cu Lokodi Emoke. în opinia preşedintelui CJ Cluj, ar trebui găsită o soluţie imediată pentru comasarea celor două aeroporturi.
Liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, a acceptat oficial să colaboreze cu autorităţile clujene în ceea ce priveşte crearea unui pachet regional unitar de servicii aeroportuare. Ea a răspuns miercuri, printr-o adresă, ofertei CJ Cluj, invitând partea clujeană la discuţii concrete în vederea identificării unei forme legale pentru o gestionare comună a aeroporturilor din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.
“Apreciem scrisoarea dumneavoastră de intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport aerian a fi un element important al gândirii unei dezvoltări unitare la nivel regional şi o ofertă de eficientă administrare a banului public în folosul cetăţenilor regiunii transilvane. Un parteneriat cu judeţul Cluj poate însemna o garanţie pentru un proiect de succes care să exceadă limitele a două judeţe învecinate, astfel putându-se dezvolta un pol multinodal de infrastructură de transport la o distanţă mai mică de 100 de kilometri între două municipii”, scrie Lokodi Emoke în scrisoarea către Alin Tişe, prezentată ieri în exclusivitate de cotidianul nostru şi redactată de CJ Mureş ca răspuns la oferta venită de la Cluj.
Preşedintele administraţiei clujene, Alin Tişe, a afirmat ieri că nu a primit o invitaţie oficială din partea omologului său de la Mureş, însă a anunţat că este deschis oricând să-i facă o vizită lui Lokodi Emoke. “Doamna preşedinte ne informează, prin intermediul presei, că este dispusă la o colaborare, însă nu vorbeşte despre acea posibilă variantă de gestionare a celor două aeroporturi. Cred că pentru această etapă ar trebui să avem o întâlnire cu toţi factorii decizionali, cu grupurile de consilieri, ai noştri şi ai lor, cu directorii aeroporturilor şi să luăm o decizie concretă”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ preşedintele Alin Tişe.
în opinia sa, o variantă de gestiune comună ar fi aceea ca ambele regii (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroportul Transilvania din Mureş) să se unească. “Această variantă
ne-ar conveni cu condiţia ca noi, Clujul, să avem putere decizională. Mi se pare firesc aşa, pentru că noi avem programul de investiţii, iar aeroportul nostru este deja cotat la un cu totul alt nivel faţă de cel de la Mureş”, a precizat Tişe.
Liderul CJ Cluj nu exclude nici posibilitatea transformării aeroportului din judeţul Mureş în societate comercială, astfel încât Clujul să poată achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni. “Sunt câteva variante, iar tot ce sper este ca intenţia noastră să fie bine primită şi percepută de către colegii noştri din Mureş”, a menţionat preşedintele CJ Cluj. Ideea conturată de acesta stă la baza unei strategii de dezvoltare a unui aeroport regional care să poată concura cu cele similare din Europa.
miercuri, 21 iulie 2010
UTI ar putea pierde licitaţia de la aeroport
Licitaţia privind concesionarea terenului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca pentru construirea unui parking şi a unui hotel de patru stele urma să fie adjudecată ieri.
Pentru că singurul ofertant - societatea UTI Facility Management – ar fi propus în contract o clauză suplimentară legată de plata redevenţei, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a amânat finalizarea procedurii. UTI are la dispoziţie trei zile să renunţe la clauză, au afirmat sursele ZIUA de CLUJ.
Singura ofertă pentru concesionarea terenului din incinta aeroportului aparţine societăţii UTI Facility Management. Comisia de licitaţie a CJ a parcurs etapele de evaluare a ofertei şi urma ca ieri să decidă adjudecarea contractului de concesiune. Potrivit surselor citate, reprezentanţii UTI ar fi invocat o clauză suplimentară privind plata redevenţei, iar finalizarea procedurii de adjudecare a fost amânată. UTI Facility Management a primit un termen de trei zile să decidă dacă renunţă la această clauză.
Potrivit condiţiilor impuse de CJ în caietul de sarcini, redevenţa achitată de investitor va fi de minim 250.000 de euro pe an pentru parking. Pentru hotel, investitorul are obligaţia să achite 200.000 de euro pe an înainte de finalizare şi 12% din veniturile anuale după ce hotelul va fi deschis publicului. în calculul punctajului în vederea desemnării câştigătorului licitaţiei, redevenţa contează în proporţie de 40%, propunerea tehnică 40%, iar termenul de realizare a celor două obiective 20%. Conform caietului de sarcini, hotelul ar urma să fie realizat în maximum 24 de luni de la semnarea contractului, iar parkingul, în 12 luni.
Pentru că singurul ofertant - societatea UTI Facility Management – ar fi propus în contract o clauză suplimentară legată de plata redevenţei, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a amânat finalizarea procedurii. UTI are la dispoziţie trei zile să renunţe la clauză, au afirmat sursele ZIUA de CLUJ.
Singura ofertă pentru concesionarea terenului din incinta aeroportului aparţine societăţii UTI Facility Management. Comisia de licitaţie a CJ a parcurs etapele de evaluare a ofertei şi urma ca ieri să decidă adjudecarea contractului de concesiune. Potrivit surselor citate, reprezentanţii UTI ar fi invocat o clauză suplimentară privind plata redevenţei, iar finalizarea procedurii de adjudecare a fost amânată. UTI Facility Management a primit un termen de trei zile să decidă dacă renunţă la această clauză.
Potrivit condiţiilor impuse de CJ în caietul de sarcini, redevenţa achitată de investitor va fi de minim 250.000 de euro pe an pentru parking. Pentru hotel, investitorul are obligaţia să achite 200.000 de euro pe an înainte de finalizare şi 12% din veniturile anuale după ce hotelul va fi deschis publicului. în calculul punctajului în vederea desemnării câştigătorului licitaţiei, redevenţa contează în proporţie de 40%, propunerea tehnică 40%, iar termenul de realizare a celor două obiective 20%. Conform caietului de sarcini, hotelul ar urma să fie realizat în maximum 24 de luni de la semnarea contractului, iar parkingul, în 12 luni.
marți, 20 iulie 2010
Clujul vrea aeroportul din Târgu Mureş
Consiliul Judeţean Cluj intenţionează să preia Aeroportul Transilvania, prin asociere sau prin cumpărarea de acţiuni, în cazul transformării acestuia în societate comercială.
Preşedintele Alin Tişe a declarat că asocierea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj cu CJ Mureş ar avea drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune – Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aerportul Transilvania Târgu Mureş. Consiliul Judeţean Cluj a trimis o adresă către oficialii CJ Mureş, care au declarat ieri că vor numi o comisie care să se ocupe de identificarea unei posibilităţi concrete de asociere.
Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a transmis ieri CJ Mureş, printr-o adresă oficială, propunerea de iniţiere a unei colaborări. “CJ Cluj, prin structurile sale de specialitate, îşi exprimă disponibilitatea de a deveni partenerul principal într-o asociere sau cumpărarea de acţiuni în totalitate sau a pachetului majoritar (în cazul transformării Aeroportului Transilvania Târgu Mureş într-o societate comercială) cu CJ Mureş, asociere având drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune”, se arată în scrisoarea oficială plecată de la Cluj.
Prin intermediul acestei iniţiative se caută o colaborare eficientă în vederea oferirii unui pachet unitar de servicii aeronautice, care să exploateze avantajele şi să diminueze dezavantajele, spun reprezentanţii CJ Cluj.
“Dezvoltând traficul şi infrastructura aeroportuară din cele două judeţe în direcţia creării unui unic aeroport regional, va putea fi elaborată o ofertă comună de servicii aeronautice pentru judeţele Cluj şi Mureş. Investiţiile preconizate a se realiza în modernizarea Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, corelate cu cele aflate în desfăşurare la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, au drept scop atragerea de noi companii aeriene, oferirea unor servicii mai eficiente şi echilibrate pentru pasagerii din această regiune şi creşterea veniturilor ambelor judeţe. De altfel, dată fiind distanţa mică dintre cele două aeroporturi, este aproape imposibil ca cele două obiective să se dezvolte concomitent la acelaşi nivel, în lipsa unei colaborări eficace. Doar printr-o politică coerentă de marketing se poate asigura o dezvoltare uniformă a traficului aerian regional, atrăgându-se resursele financiare necesare”, au motivat oficialii de la Cluj.
“Argumentele care pledează în favoarea încheierii acestui parteneriat sunt numeroase şi se referă în principal la faptul că administraţia publică de la nivelul judeţului Cluj, împreună cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, dispune de know-how-ul şi resursele materiale şi umane necesare pentru a dezvolta traficul aerian din regiune şi pentru a accelera investiţiile în modernizarea Aeroportului Târgu Mureş. Dorim să venim în sprijinul CJ Mureş şi propunem această formă de parteneriat, determinând costuri zero alocate pentru Aeroportul Târgu Mureş şi, implicit, avantaje semnificative pentru CJ Mureş. în acest fel se vor reduce cheltuielile de operare şi administrare ale aeroportului şi, pe cale de consecinţă, ar creşte gradul de rentabilitate a regiei”, a declarat Alin Tişe în adresa transmisă CJ Mureş.
în aceeaşi scrisoare, preşedintele CJ Cluj aminteşte şi de faptul că Aeroportul Transilvania nu îndeplineşte acum condiţiile necesare pentru a face parte din reţeaua TEN-T (Reţeaua Trans Europeană de Transport – n. red.) , ceea ce duce la imposibilitatea accesării de fonduri europene.
Preşedintele CJ Mureş s-a declarat interesat de propunerea venită de la Cluj, dar nu a detaliat posibile formule de asociere între cele două judeţe în vederea gestionării aeroporturilor. “Acum sunt cu adresa în faţă. în principiu, ideea ne surâde, dar va trebui luată o decizie în plenul Consiliului Judeţean. Va trebui, de asemenea, să luăm legătura cu cei de la Cluj şi să găsim modalitatea juridică de asociere. Voi numi un colectiv care se va ocupa cu această chestiune”, a declarat liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, pentru ZIUA de CLUJ.
în luna mai, aceeaşi Lokodi acuza că Aeroportul Cluj-Napoca ar fi beneficiat de direcţionarea “politică”a unor zboruri şi că aeroportul din Mureş a fost exclus din reţeaua europeană TEN-T în favoarea Clujului, pierzând astfel şansa unor finanţări importante. Oficialii clujeni au respins cu argumente acuzaţiile aduse de către Lokodi.
Contactată ieri de ZIUA de CLUJ, conducerea Aeroportului Transilvania nu avea formulată o poziţie în legătură cu o eventuală asociere cu Clujul, însă aceasta a precizat că există şi planuri proprii de dezvoltare, ce privesc o platformă multimodală la Târgu Mureş. “Am trecut de partea de analize şi studii şi suntem la faza la care negociem cu partenerii. Aşteptăm clarificările de la guvern în legătură cu legislaţia privind parteneriatele public-private”, a menţionat Ştefan Runcan, directorul Aeroportului din Târgu Mureş.
Traficul ar salva Aeroportul Transilvania
Potrivit Ministerului Transporturilor şi informaţiilor vehiculate în mass-media, aeroporturile care nu ating volumul minim de trafic pentru a fi cuprinse în reţeaua TEN-T pot fi totuşi incluse în aceasta în situaţia în care se află la o distanţă mai mică de 100 km în linie dreaptă de un punct de conexiune naţional sau internaţional.
în contextul în care Aeroportul Cluj-Napoca a fost clasificat în reţeaua TEN-T ca punct de conexiune naţional, iar Aeroportul Târgu Mureş se află la o distanţă mai mică de 100 km, respectiv la 66 km de Cluj-Napoca, acesta va putea fi inclus în reţeaua TEN-T în condiţiile îndeplinirii unor cerinţe privind volumul de trafic.
Precedent Viena - Bratislava
în urmă cu patru ani, consorţiul TwoOne, din care a făcut parte şi operatorul aeroportului vienez, a fost desemnat de către guvernul slovac să opereze aeroporturile din Bratislava şi Kosice.
Achiziţia a 66% din cele două aeroporturi ar fi costat 299 de milioane de euro, dar guvernul slovac a renunţat la contract cu puţin timp înainte ca procedura să fie finalizată, odată cu schimbarea premierului. Legătura dintre cele două aeroporturi urma să se realizeze printr-o linie de tren de mare viteză, respectiv pe autostrada Viena-Bratislava.
Preşedintele Alin Tişe a declarat că asocierea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj cu CJ Mureş ar avea drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune – Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aerportul Transilvania Târgu Mureş. Consiliul Judeţean Cluj a trimis o adresă către oficialii CJ Mureş, care au declarat ieri că vor numi o comisie care să se ocupe de identificarea unei posibilităţi concrete de asociere.
Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a transmis ieri CJ Mureş, printr-o adresă oficială, propunerea de iniţiere a unei colaborări. “CJ Cluj, prin structurile sale de specialitate, îşi exprimă disponibilitatea de a deveni partenerul principal într-o asociere sau cumpărarea de acţiuni în totalitate sau a pachetului majoritar (în cazul transformării Aeroportului Transilvania Târgu Mureş într-o societate comercială) cu CJ Mureş, asociere având drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune”, se arată în scrisoarea oficială plecată de la Cluj.
Prin intermediul acestei iniţiative se caută o colaborare eficientă în vederea oferirii unui pachet unitar de servicii aeronautice, care să exploateze avantajele şi să diminueze dezavantajele, spun reprezentanţii CJ Cluj.
“Dezvoltând traficul şi infrastructura aeroportuară din cele două judeţe în direcţia creării unui unic aeroport regional, va putea fi elaborată o ofertă comună de servicii aeronautice pentru judeţele Cluj şi Mureş. Investiţiile preconizate a se realiza în modernizarea Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, corelate cu cele aflate în desfăşurare la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, au drept scop atragerea de noi companii aeriene, oferirea unor servicii mai eficiente şi echilibrate pentru pasagerii din această regiune şi creşterea veniturilor ambelor judeţe. De altfel, dată fiind distanţa mică dintre cele două aeroporturi, este aproape imposibil ca cele două obiective să se dezvolte concomitent la acelaşi nivel, în lipsa unei colaborări eficace. Doar printr-o politică coerentă de marketing se poate asigura o dezvoltare uniformă a traficului aerian regional, atrăgându-se resursele financiare necesare”, au motivat oficialii de la Cluj.
“Argumentele care pledează în favoarea încheierii acestui parteneriat sunt numeroase şi se referă în principal la faptul că administraţia publică de la nivelul judeţului Cluj, împreună cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, dispune de know-how-ul şi resursele materiale şi umane necesare pentru a dezvolta traficul aerian din regiune şi pentru a accelera investiţiile în modernizarea Aeroportului Târgu Mureş. Dorim să venim în sprijinul CJ Mureş şi propunem această formă de parteneriat, determinând costuri zero alocate pentru Aeroportul Târgu Mureş şi, implicit, avantaje semnificative pentru CJ Mureş. în acest fel se vor reduce cheltuielile de operare şi administrare ale aeroportului şi, pe cale de consecinţă, ar creşte gradul de rentabilitate a regiei”, a declarat Alin Tişe în adresa transmisă CJ Mureş.
în aceeaşi scrisoare, preşedintele CJ Cluj aminteşte şi de faptul că Aeroportul Transilvania nu îndeplineşte acum condiţiile necesare pentru a face parte din reţeaua TEN-T (Reţeaua Trans Europeană de Transport – n. red.) , ceea ce duce la imposibilitatea accesării de fonduri europene.
Preşedintele CJ Mureş s-a declarat interesat de propunerea venită de la Cluj, dar nu a detaliat posibile formule de asociere între cele două judeţe în vederea gestionării aeroporturilor. “Acum sunt cu adresa în faţă. în principiu, ideea ne surâde, dar va trebui luată o decizie în plenul Consiliului Judeţean. Va trebui, de asemenea, să luăm legătura cu cei de la Cluj şi să găsim modalitatea juridică de asociere. Voi numi un colectiv care se va ocupa cu această chestiune”, a declarat liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, pentru ZIUA de CLUJ.
în luna mai, aceeaşi Lokodi acuza că Aeroportul Cluj-Napoca ar fi beneficiat de direcţionarea “politică”a unor zboruri şi că aeroportul din Mureş a fost exclus din reţeaua europeană TEN-T în favoarea Clujului, pierzând astfel şansa unor finanţări importante. Oficialii clujeni au respins cu argumente acuzaţiile aduse de către Lokodi.
Contactată ieri de ZIUA de CLUJ, conducerea Aeroportului Transilvania nu avea formulată o poziţie în legătură cu o eventuală asociere cu Clujul, însă aceasta a precizat că există şi planuri proprii de dezvoltare, ce privesc o platformă multimodală la Târgu Mureş. “Am trecut de partea de analize şi studii şi suntem la faza la care negociem cu partenerii. Aşteptăm clarificările de la guvern în legătură cu legislaţia privind parteneriatele public-private”, a menţionat Ştefan Runcan, directorul Aeroportului din Târgu Mureş.
Traficul ar salva Aeroportul Transilvania
Potrivit Ministerului Transporturilor şi informaţiilor vehiculate în mass-media, aeroporturile care nu ating volumul minim de trafic pentru a fi cuprinse în reţeaua TEN-T pot fi totuşi incluse în aceasta în situaţia în care se află la o distanţă mai mică de 100 km în linie dreaptă de un punct de conexiune naţional sau internaţional.
în contextul în care Aeroportul Cluj-Napoca a fost clasificat în reţeaua TEN-T ca punct de conexiune naţional, iar Aeroportul Târgu Mureş se află la o distanţă mai mică de 100 km, respectiv la 66 km de Cluj-Napoca, acesta va putea fi inclus în reţeaua TEN-T în condiţiile îndeplinirii unor cerinţe privind volumul de trafic.
Precedent Viena - Bratislava
în urmă cu patru ani, consorţiul TwoOne, din care a făcut parte şi operatorul aeroportului vienez, a fost desemnat de către guvernul slovac să opereze aeroporturile din Bratislava şi Kosice.
Achiziţia a 66% din cele două aeroporturi ar fi costat 299 de milioane de euro, dar guvernul slovac a renunţat la contract cu puţin timp înainte ca procedura să fie finalizată, odată cu schimbarea premierului. Legătura dintre cele două aeroporturi urma să se realizeze printr-o linie de tren de mare viteză, respectiv pe autostrada Viena-Bratislava.
Trei variante pentru administrarea Cluj Arena, un singur model: Olimpico din Roma
Vizita pe stadionul Olimpico din Roma l-a determinat pe preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, să ia o decizie cât mai rapidă în privinţa desemnării administratorului care se va ocupa de noul stadion.
Fără îndoială, Cluj Arena va fi administrat de o firmă privată, asemeni celei care se ocupă de stadionul Olimpico (Coni Servizi SpA), spune Tişe.
“Avem trei variante pentru a înfiinţa această firmă. Una dintre ele ar fi să lăsăm în continuare regia noastră ca intermediar (Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat, RAADPP - n. red.) să devină unic acţionar al societăţii care va administra stadionul, iar atunci va trebui să-şi găsească noi angajaţi specializaţi în astfel de servicii. O a doua variantă ar fi să devină CJ acţionar principal, iar atunci ar trebui să aducem oameni competenţi care să lucreze exclusiv în această firmă, după cum se întâmplă astăzi în Tetarom, de pildă. Şi, nu în ultimul rând, o altă variantă care îmi convine ar fi ca judeţul să se asocieze cu un operator economic specializat să asigure un astfel de serviciu şi să înfiinţăm această nouă firmă de administrare. Toate aceste variante trebuie cântărite bine, urmând să alegem cea mai bună soluţie”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.
Indiferent care dintre cele trei variante va fi aleasă, noua firmă se va ocupa de stadion după modelul în care Coni Servizi SpA administrează Olimpico din Roma. “Acolo am văzut că societatea Coni nu are mai mult de 30 de angajaţi. în rest, absolut toate celelalte servcii, fie că vorbim de curăţenie, iluminat, sistem de monitorizare şi nu numai, au fost externalizate. Practic, Coni are un executiv care se ocupă să ţină în bună regulă contractele de mentenanţă şi de servicii pe care le are încheiate pentru administrarea arenei. Şi totul funcţionează ca la carte”, a afirmat Tişe.
în privinţa cheltuielilor de întreţinere, nici cluburile nu sunt scutite de la plată. “Dacă vrem să avem un stadion bine întreţinut - pentru că nu este ieftin să întreţii un astfel de obiectiv -, va trebui să ne gospodărim eficient. De pildă, pe Olimpico, cluburile Lazio şi AS Roma contribuie, pe lângă chiria lunară care le este percepută, şi la plata utilităţilor. Se fac calcule în funcţie de numărul de zile în care fiecare club a utilizat arena şi astfel se achită costurile pentru utilităţi, a explicat preşedintele CJ. Acesta a adăugat că în cel mai scurt timp se va lua o decizie cu privire la modul în care va fi administrat Cluj Arena.
Fără îndoială, Cluj Arena va fi administrat de o firmă privată, asemeni celei care se ocupă de stadionul Olimpico (Coni Servizi SpA), spune Tişe.
“Avem trei variante pentru a înfiinţa această firmă. Una dintre ele ar fi să lăsăm în continuare regia noastră ca intermediar (Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat, RAADPP - n. red.) să devină unic acţionar al societăţii care va administra stadionul, iar atunci va trebui să-şi găsească noi angajaţi specializaţi în astfel de servicii. O a doua variantă ar fi să devină CJ acţionar principal, iar atunci ar trebui să aducem oameni competenţi care să lucreze exclusiv în această firmă, după cum se întâmplă astăzi în Tetarom, de pildă. Şi, nu în ultimul rând, o altă variantă care îmi convine ar fi ca judeţul să se asocieze cu un operator economic specializat să asigure un astfel de serviciu şi să înfiinţăm această nouă firmă de administrare. Toate aceste variante trebuie cântărite bine, urmând să alegem cea mai bună soluţie”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.
Indiferent care dintre cele trei variante va fi aleasă, noua firmă se va ocupa de stadion după modelul în care Coni Servizi SpA administrează Olimpico din Roma. “Acolo am văzut că societatea Coni nu are mai mult de 30 de angajaţi. în rest, absolut toate celelalte servcii, fie că vorbim de curăţenie, iluminat, sistem de monitorizare şi nu numai, au fost externalizate. Practic, Coni are un executiv care se ocupă să ţină în bună regulă contractele de mentenanţă şi de servicii pe care le are încheiate pentru administrarea arenei. Şi totul funcţionează ca la carte”, a afirmat Tişe.
în privinţa cheltuielilor de întreţinere, nici cluburile nu sunt scutite de la plată. “Dacă vrem să avem un stadion bine întreţinut - pentru că nu este ieftin să întreţii un astfel de obiectiv -, va trebui să ne gospodărim eficient. De pildă, pe Olimpico, cluburile Lazio şi AS Roma contribuie, pe lângă chiria lunară care le este percepută, şi la plata utilităţilor. Se fac calcule în funcţie de numărul de zile în care fiecare club a utilizat arena şi astfel se achită costurile pentru utilităţi, a explicat preşedintele CJ. Acesta a adăugat că în cel mai scurt timp se va lua o decizie cu privire la modul în care va fi administrat Cluj Arena.
Şase “grei” din construcţii se bat pe stadionul de pe deal
ACI, Transilvania Construcţii, TIM, Zicu, Axa Câmpia Turzii şi MBS Group vor să realizeze o bază sportivă de 2,7 milioane de euro pe Dealul Feleacului.
Şase societăţi de construcţii din judeţul Cluj au depus oferte la licitaţia electronică pentru realizarea unei baze sportive în comuna Feleacu. Primarul Nicolae Balea spune că, deocamdată, ofertele financiare sunt secrete, însă în faza finală ele vor fi făcute publice.
Primăria Feleacu a demarat la începutul lunii iunie o licitaţie electronică pentru realizarea unei baze sportive în comună. Contractul a fost evaluat la peste 11,9 milioane de lei, iar stadionul urmează să fie amenajat pe un teren de peste 3,5 hectare din zona Valea Căpriorii. “Am avut foarte multe societăţi care au dorit să viziteze amplasamentul, fiind interesate de această licitaţie. Aşa cum am anunţat, mergem înainte cu acest proiect.
La licitaţia electronică au participat şase societăţi”, a declarat primarul din comuna Feleacu, Nicolae Balea. Potrivit oficialului, au depus oferte societăţi cu greutate pe piaţa construcţiilor din Cluj-Napoca şi Turda - Câmpia Turzii. Este vorba despre ACI Cluj (care conduce consorţiul ce construieşte noul stadion “Cluj Arena”), Transilvania Construcţii (una dintre cele mai mari firme clujene de profil), TIM Cluj (a lucrat la amenajarea Salinei Turda, lucrează la reabilitarea canalizării din Cluj-Napoca), Zicu Impex Cluj-Napoca (a câştigat în 2007 licitaţia pentru renovarea imobilul de pe strada Albac unde se afla Poliţia Rutieră şi licitaţia pentru construcţia unui nou sediu pentru Oficiul de Cadastru), Axa Câmpia Turzii şi MBS Group (cunoscută în urma scandalului bazinelor şi patinoarelor construite din fonduri publice, declanşat de dezvăluirile Gazetei Sporturilor – n. red.).
Lucrările evaluate la circa 2,7 milioane de euro vor fi achitate eşalonat, în patru ani, de la bugetul local. Pentru lucrările din 2010 primăria a alocat circa 240.000 de euro. Proiectul de investiţie include un stadion de 1.500 de locuri, un hotel cu 28 de camere şi două terenuri de antrenament. “Este un proiect extrem de serios, de aceea vreau ca şi constructorul pe care îl vom angaja să fie la fel. Nu vrem să cheltuim banul aiurea. Vrem un lucru bun. Trebuie respectate toate normativele impuse de Federaţia Română de Fotbal. în prezent se analizează documentele depuse de cele şase societăţi, urmând ca până la finele lunii să deliberăm”, a explicat Nicolae Balea.
Studiul de fezabilitate a fost elaborat de societatea Comproiect Construct SRL, iar la licitaţie s-au scos la pachet partea de proiectare şi cea de execuţie. Locaţia pe care se va dezvolta proiectul este situată pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii - Prundărie din Feleacu şi oferă o panoramă deosebită asupra municipiului Cluj-Napoca. La limita amplasamentului se află şi un turn de ghidare pentru avioane, iar din acest motiv proiectul a întâmpinat o serie de probleme din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR). “Ni s-a spus să ne limităm în înălţime. Să nu depăşim 15 metri. După mai multe discuţii contradictorii, am convenit cu reprezentanţii AACR că se pot construi doi metri în pământ. Practic, o parte din stadion intră în groapă. Sunt convins că varianta finală a proiectului va arăta foarte bine. Din tribune se va putea vedea foarte bine spre oraş”, le-a explicat primarul Balea reporterilor ZIUA de CLUJ.
“U”, binevenită în Feleacu
Primăria Feleacu îşi face planuri şi în ceea ce priveşte administrarea bazei sportive. Nicolae Balea a declarat că a purtat deja discuţii cu Universitatea Cluj şi că are în vedere un parteneriat, astfel încât clubul să devină principalul utilizator şi administrator al bazei sportive de 2,7 milioane de euro.
Şase societăţi de construcţii din judeţul Cluj au depus oferte la licitaţia electronică pentru realizarea unei baze sportive în comuna Feleacu. Primarul Nicolae Balea spune că, deocamdată, ofertele financiare sunt secrete, însă în faza finală ele vor fi făcute publice.
Primăria Feleacu a demarat la începutul lunii iunie o licitaţie electronică pentru realizarea unei baze sportive în comună. Contractul a fost evaluat la peste 11,9 milioane de lei, iar stadionul urmează să fie amenajat pe un teren de peste 3,5 hectare din zona Valea Căpriorii. “Am avut foarte multe societăţi care au dorit să viziteze amplasamentul, fiind interesate de această licitaţie. Aşa cum am anunţat, mergem înainte cu acest proiect.
La licitaţia electronică au participat şase societăţi”, a declarat primarul din comuna Feleacu, Nicolae Balea. Potrivit oficialului, au depus oferte societăţi cu greutate pe piaţa construcţiilor din Cluj-Napoca şi Turda - Câmpia Turzii. Este vorba despre ACI Cluj (care conduce consorţiul ce construieşte noul stadion “Cluj Arena”), Transilvania Construcţii (una dintre cele mai mari firme clujene de profil), TIM Cluj (a lucrat la amenajarea Salinei Turda, lucrează la reabilitarea canalizării din Cluj-Napoca), Zicu Impex Cluj-Napoca (a câştigat în 2007 licitaţia pentru renovarea imobilul de pe strada Albac unde se afla Poliţia Rutieră şi licitaţia pentru construcţia unui nou sediu pentru Oficiul de Cadastru), Axa Câmpia Turzii şi MBS Group (cunoscută în urma scandalului bazinelor şi patinoarelor construite din fonduri publice, declanşat de dezvăluirile Gazetei Sporturilor – n. red.).
Lucrările evaluate la circa 2,7 milioane de euro vor fi achitate eşalonat, în patru ani, de la bugetul local. Pentru lucrările din 2010 primăria a alocat circa 240.000 de euro. Proiectul de investiţie include un stadion de 1.500 de locuri, un hotel cu 28 de camere şi două terenuri de antrenament. “Este un proiect extrem de serios, de aceea vreau ca şi constructorul pe care îl vom angaja să fie la fel. Nu vrem să cheltuim banul aiurea. Vrem un lucru bun. Trebuie respectate toate normativele impuse de Federaţia Română de Fotbal. în prezent se analizează documentele depuse de cele şase societăţi, urmând ca până la finele lunii să deliberăm”, a explicat Nicolae Balea.
Studiul de fezabilitate a fost elaborat de societatea Comproiect Construct SRL, iar la licitaţie s-au scos la pachet partea de proiectare şi cea de execuţie. Locaţia pe care se va dezvolta proiectul este situată pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii - Prundărie din Feleacu şi oferă o panoramă deosebită asupra municipiului Cluj-Napoca. La limita amplasamentului se află şi un turn de ghidare pentru avioane, iar din acest motiv proiectul a întâmpinat o serie de probleme din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR). “Ni s-a spus să ne limităm în înălţime. Să nu depăşim 15 metri. După mai multe discuţii contradictorii, am convenit cu reprezentanţii AACR că se pot construi doi metri în pământ. Practic, o parte din stadion intră în groapă. Sunt convins că varianta finală a proiectului va arăta foarte bine. Din tribune se va putea vedea foarte bine spre oraş”, le-a explicat primarul Balea reporterilor ZIUA de CLUJ.
“U”, binevenită în Feleacu
Primăria Feleacu îşi face planuri şi în ceea ce priveşte administrarea bazei sportive. Nicolae Balea a declarat că a purtat deja discuţii cu Universitatea Cluj şi că are în vedere un parteneriat, astfel încât clubul să devină principalul utilizator şi administrator al bazei sportive de 2,7 milioane de euro.
duminică, 18 iulie 2010
Autorităţile locale, reticente la actele adiţionale
Consiliul Judeţean practică acest sistem. Primăria Cluj-Napoca preferă acordurile-cadru şi atribuirile directe, pentru a evita “adiţionalele”.
Forul judeţean a încheiat în ultimul an şase acte adiţionale la contractele licitate, două dintre acestea depăşind 20% din valoarea contractelor. Preşedintele Alin Tişe a menţionat că noile modificări legislative privind achiziţiile publice, care limitează actele adiţionale la maximum 20% din valoarea contractelor iniţiale, nu vor afecta cel mai important proiect - construcţia stadionului. Actele adiţionale nu sunt o practică la nivelul municipalităţii clujene, afirmă edilul Sorin Apostu.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a încheiat şase acte adiţionale la contracte în perioada 2009 – 2010. Potrivit datelor furnizate de Biroul de presă al instituţiei, acestea au valori de la 5% la 27% din contractul licitat iniţial. Cel mai consistent act adiţional a fost încheiat cu societatea Arisev Truck în cazul contractului care viza demolarea fostului stadion municipal “Ion Moina” (2009).
Valoarea contractului iniţial a fost de aproape 653.000 de lei, iar cea a actului adiţional, de peste 176.400 de lei (27% din valoarea contractului). Un alt act adiţional a vizat lucrările suplimentare la reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului Corp “F”– Hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare şi a fost încheiat cu societatea ACI Cluj, cuantumul contractului iniţial a fost de aproape 1.492.000 de lei, iar valoarea actului adiţional, de peste 322.400 de lei (21% din cea a contractului iniţial).
în cazul contractului privind racorduri electrice pentru alimentarea cu apă a localităţii Cămăraşu (2009), s-a încheiat un act adiţional de 25.500 de lei la contractul iniţial, de peste 142.000 de lei, cu societatea Electroconstrucţia Elco Cluj. Pentru serviciile de proiectare suplimentare la noul stadion s-a încheiat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca un act adiţionat de peste 220.000 de lei la contractul iniţial de 1.400.000 de lei, reprezentând 16% din valoarea contractului iniţial.
în cazul contractului de alimentare cu energie electrică în Parcul Tetarom III (2010), la contractul iniţial încheiat cu Grup 4 Instalaţii, de peste 3,7 milioane de lei, a apărut un act adiţional de peste 185.000 de lei (5% din valoarea contractului). în cazul serviciilor de asistenţă tehnică la programul integrat economic de 8.400 de lei, încheiat în anul 2006 cu Indeco Soft Baia Mare, acesta a fost prelungit în anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 la aceeaşi valoare.
La nivelul CJ Cluj s-a discutat şi posibilitatea suplimentării contractului iniţial în cazul construcţiei Cluj Arena. Reprezentanţii consorţiului care lucrează la stadion calculează în prezent, având în vedere exigenţele de omologare a stadionului la standarde FIFA şi UEFA, eventualele costuri suplimentare. Preşedintele Alin Tişe a declarat că în cazul arenei sportive există foarte multe elemente care comportă majorări de costuri – integrarea a trei-patru niveluri din turn în stadion, redimensionarea sistemului de iluminat.
“Legal, aş fi putut deja decide suplimentarea, însă voi supune atenţiei, aşa cum am mai spus, plenului CJ, pentru că fiecare partid are un constructor şi consilierii pot evalua şi singuri necesitatea suplimentării. Oricum, există tot felul de amenajări orizontale, piaţete pentru care trebuie să facem licitaţii separate. Totul va fi public şi vom respecta legea”, a specificat Tişe. Contractul pentru stadion a fost semnat cu consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii la valoarea de 27,5 milioane de euro.
Nici municipalitatea nu va fi afectată de noile modificări ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice. Potrivit edilului Sorin Apostu, la nivelul primăriei nu există practica actelor adiţionale. Potrivit Biroului mass-media al instituţiei, anul trecut s-au încheiat acte adiţionale de peste 2,5 milioane de lei.
Cel mai solid a vizat lucrări din 2008 la ansamblul de locuinţe sociale amenajat în zona Blajului-Timişului-Rodnei, peste 1,8 milioane de lei la valoarea totală de 45,9 milioane de lei (4% din valoarea contractului). Anul acesta s-au comandat cantităţi suplimentare de marcaje rutiere şi de material dendrofloricol în cadrul unor acorduri cadru, conform Biroului mass-media. “Nu suntem afectaţi de noile modificări. Nu am încheiat acte adiţionale în ultima perioadă. Oricum, noi ne-am însuşit practica acordurilor-cadru pe o cantitate maximă. Pe contracte subsecvente, comandăm anumite cantităţi, în funcţie de necesităţi, pe care le plătim”, a declarat primarul Sorin Apostu.
“Adiţionale” de maximum 20%
Potrivit recentelor modificări aduse OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare nu va depăşi 20% din cea a contractului iniţial. Cu toate acestea, noua legislaţie lasă şi o portiţă autorităţii contractante, care, “în cazuri temeinic motivate”, poate să încheie şi acte adiţionale de până la 50% din contractul iniţial.
Forul judeţean a încheiat în ultimul an şase acte adiţionale la contractele licitate, două dintre acestea depăşind 20% din valoarea contractelor. Preşedintele Alin Tişe a menţionat că noile modificări legislative privind achiziţiile publice, care limitează actele adiţionale la maximum 20% din valoarea contractelor iniţiale, nu vor afecta cel mai important proiect - construcţia stadionului. Actele adiţionale nu sunt o practică la nivelul municipalităţii clujene, afirmă edilul Sorin Apostu.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a încheiat şase acte adiţionale la contracte în perioada 2009 – 2010. Potrivit datelor furnizate de Biroul de presă al instituţiei, acestea au valori de la 5% la 27% din contractul licitat iniţial. Cel mai consistent act adiţional a fost încheiat cu societatea Arisev Truck în cazul contractului care viza demolarea fostului stadion municipal “Ion Moina” (2009).
Valoarea contractului iniţial a fost de aproape 653.000 de lei, iar cea a actului adiţional, de peste 176.400 de lei (27% din valoarea contractului). Un alt act adiţional a vizat lucrările suplimentare la reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului Corp “F”– Hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare şi a fost încheiat cu societatea ACI Cluj, cuantumul contractului iniţial a fost de aproape 1.492.000 de lei, iar valoarea actului adiţional, de peste 322.400 de lei (21% din cea a contractului iniţial).
în cazul contractului privind racorduri electrice pentru alimentarea cu apă a localităţii Cămăraşu (2009), s-a încheiat un act adiţional de 25.500 de lei la contractul iniţial, de peste 142.000 de lei, cu societatea Electroconstrucţia Elco Cluj. Pentru serviciile de proiectare suplimentare la noul stadion s-a încheiat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca un act adiţionat de peste 220.000 de lei la contractul iniţial de 1.400.000 de lei, reprezentând 16% din valoarea contractului iniţial.
în cazul contractului de alimentare cu energie electrică în Parcul Tetarom III (2010), la contractul iniţial încheiat cu Grup 4 Instalaţii, de peste 3,7 milioane de lei, a apărut un act adiţional de peste 185.000 de lei (5% din valoarea contractului). în cazul serviciilor de asistenţă tehnică la programul integrat economic de 8.400 de lei, încheiat în anul 2006 cu Indeco Soft Baia Mare, acesta a fost prelungit în anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 la aceeaşi valoare.
La nivelul CJ Cluj s-a discutat şi posibilitatea suplimentării contractului iniţial în cazul construcţiei Cluj Arena. Reprezentanţii consorţiului care lucrează la stadion calculează în prezent, având în vedere exigenţele de omologare a stadionului la standarde FIFA şi UEFA, eventualele costuri suplimentare. Preşedintele Alin Tişe a declarat că în cazul arenei sportive există foarte multe elemente care comportă majorări de costuri – integrarea a trei-patru niveluri din turn în stadion, redimensionarea sistemului de iluminat.
“Legal, aş fi putut deja decide suplimentarea, însă voi supune atenţiei, aşa cum am mai spus, plenului CJ, pentru că fiecare partid are un constructor şi consilierii pot evalua şi singuri necesitatea suplimentării. Oricum, există tot felul de amenajări orizontale, piaţete pentru care trebuie să facem licitaţii separate. Totul va fi public şi vom respecta legea”, a specificat Tişe. Contractul pentru stadion a fost semnat cu consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii la valoarea de 27,5 milioane de euro.
Nici municipalitatea nu va fi afectată de noile modificări ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice. Potrivit edilului Sorin Apostu, la nivelul primăriei nu există practica actelor adiţionale. Potrivit Biroului mass-media al instituţiei, anul trecut s-au încheiat acte adiţionale de peste 2,5 milioane de lei.
Cel mai solid a vizat lucrări din 2008 la ansamblul de locuinţe sociale amenajat în zona Blajului-Timişului-Rodnei, peste 1,8 milioane de lei la valoarea totală de 45,9 milioane de lei (4% din valoarea contractului). Anul acesta s-au comandat cantităţi suplimentare de marcaje rutiere şi de material dendrofloricol în cadrul unor acorduri cadru, conform Biroului mass-media. “Nu suntem afectaţi de noile modificări. Nu am încheiat acte adiţionale în ultima perioadă. Oricum, noi ne-am însuşit practica acordurilor-cadru pe o cantitate maximă. Pe contracte subsecvente, comandăm anumite cantităţi, în funcţie de necesităţi, pe care le plătim”, a declarat primarul Sorin Apostu.
“Adiţionale” de maximum 20%
Potrivit recentelor modificări aduse OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare nu va depăşi 20% din cea a contractului iniţial. Cu toate acestea, noua legislaţie lasă şi o portiţă autorităţii contractante, care, “în cazuri temeinic motivate”, poate să încheie şi acte adiţionale de până la 50% din contractul iniţial.
vineri, 16 iulie 2010
“Cluj Arena” se inspiră din Olimpico
Stadionul din Roma, sursă de inspiraţie pentru noua arenă a Clujului: vor fi “importate” sistemul de supraveghere, de triaj al spectatorilor şi modul de administrare.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a vizitat ieri stadionul Olimpico din Roma, alături de reprezentanţii consorţiului care construieşte “Cluj Arena”. Tişe a declarat pentru ZIUA de CLUJ că, deşi Olimpico este mai mare (fiind vorba de o diferenţă de peste 42.000 de locuri), stadionul din Cluj îi va semăna din mai multe puncte de vedere. Preşedintele CJ a fost impresionat de sistemul de securitate şi control, dar şi de modul în care este gestionată arena din capitala Italiei, având în vedere că aceasta este împărţită de două mari cluburi, AS Roma şi Lazio Roma.
Spre deosebire de “Cluj Arena”, care va avea doar 30.000 de locuri, stadionul Olimpico din Roma are 72.698. Totuşi, sunt destule elemente care apropie cele două obiective.
De altfel, preşedintele CJ, Alin Tişe, care a vizitat ieri stadionul din capitala Italiei, a afirmat că proiectul de la Cluj urmăreşte exact aceleaşi standarde. “Chiar dacă la Roma stadionul este mult mai mare, ne dorim să aplicăm aceleaşi detalii tehnice şi pentru arena clujeană, mai ales că modelul de aici ni se potriveşte pentru că există pista de atletism, ca şi în cazul proiectului nostru. De altfel, noi am venit în Italia la invitaţia unor constructori care s-au ocupat de sistemul de centralizare şi de închidere la Olimpico şi care vor să lucreze şi pentru noi. Aceştia au lansat invitaţia pentru consorţiul nostru (condus de ACI – n. red.), pentru a le demonstra ce lucrări au executat aici. Aşa am venit şi noi, în calitate de beneficiari. Este absolut impresionant ce am văzut”, a declarat Alin Tişe.
El a precizat că, pentru un mai bun control, dar şi pentru siguranţa spectatorilor, aceştia sunt triaţi de la o distanţă de circa 50 de metri de arenă. “Filtrarea spectatorilor se face de jur împrejurul arenei, cu ajutorul unor gradene mobile. Acestea sunt amenajate înşiruit, la distanţe de până la 50 de metri de stadion. Aşa ceva ne dorim pentru arena din Cluj, ceea ce înseamnă că va trebui să achiziţionăm acest tip de gradene. Cred că amplasarea lor ar urma să înceapă de undeva din zona Parcului Central, urmând să realizeze un anumit traseu până în incinta stadionului”, a detaliat Tişe.
Un alt element care va fi “importat” de pe Olimpico are în vedere sistemul de supraveghere şi securitate. “Ceea ce am văzut aici este extraordinar. Sunt peste 50 de camere de supraveghere în interiorul arenei şi alte 50 instalate în afară. Absolut tot ce mişcă este înregistrat şi stocat în cele mai bune condiţii. îmi doresc ca şi noi să aplicăm ceva similar. De asemenea, sistemul de închidere al arenei este foarte bine realizat. Nu în ultimul rând, tot ce am văzut, modul în care sunt împărţite spaţiile pentru VIP, pentru presă, vestiarele, dar mai ales garderobele, este impresionant”, a apreciat Tişe.
Liderul CJ a amintit că stadionul Olimpico este utilizat în egală măsură de către două cluburi de fotbal, AS Roma şi Lazio Roma. “Am fost surprins să văd că cele două cluburi, AS Roma şi Lazio, îşi gestionează în egală măsură spaţiul alocat. Fiecare are garderobă pentru propriul club şi pentru invitaţi”, a declarat Alin Tişe.
Nu lipsesc sălile de conferinţe, una dintre ele având 200 de locuri şi fiind închiriată de către administratorii stadionului pentru diverse tipuri de evenimente, restaurantele, supermarketurile, sălile de forţă şi tot ceea ce mai presupune un astfel de complex sportiv şi social. “în mare, toate aceste spaţii, sală de conferinţă, magazine, restaurante etc., se vor regăsi şi în incinta stadionului nostru. în plus, să nu uităm că noi mai avem în proiect o anexă, clădirea turn ce va fi alipită stadionului şi care va avea 24 de etaje”, a afirmat preşedintele CJ.
în afara acestor detalii, un element important ce necesită a fi soluţionat la Cluj se referă la administrarea stadionului. Alin Tişe a ţinut să precizeze că a fost extrem de interesat de modul în care se descurcă italienii.
“Aici, cei care erau proprietari - la ei există un Comitet Olimpic, cum ar fi la noi un Minister al Sporturilor - s-au gândit că cel mai eficient ar fi să înfiinţeze o societate comercială, care se numeşte Coni. Comitetul Olimpic este acţionarul principal al acestei societăţi - aşa cum noi suntem acţionarii principali ai societăţii Tetarom, de pildă - şi astfel au un control foarte mare asupra modului în care este gestionat stadionul Olimpico. Nu neg că o astfel de variantă mi-ar conveni şi mie pentru «Cluj Arena». Chiar dacă pentru început ar fi destul de costisitor pentru CJ să înfiinţeze această firmă, pe parcurs situaţia se va schimba, pentru că vorbim de un obiectiv important care cu siguranţă va aduce profit. Important este să avem oameni care să-l gestioneze potrivit. Stadionul va fi dotat cu spaţii speciale, iar el va putea fi închiriat nu doar pentru organizarea unor meciuri de fotbal, ci şi pentru o mulţime de alte evenimente social-culturale”, a explicat Alin Tişe.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a vizitat ieri stadionul Olimpico din Roma, alături de reprezentanţii consorţiului care construieşte “Cluj Arena”. Tişe a declarat pentru ZIUA de CLUJ că, deşi Olimpico este mai mare (fiind vorba de o diferenţă de peste 42.000 de locuri), stadionul din Cluj îi va semăna din mai multe puncte de vedere. Preşedintele CJ a fost impresionat de sistemul de securitate şi control, dar şi de modul în care este gestionată arena din capitala Italiei, având în vedere că aceasta este împărţită de două mari cluburi, AS Roma şi Lazio Roma.
Spre deosebire de “Cluj Arena”, care va avea doar 30.000 de locuri, stadionul Olimpico din Roma are 72.698. Totuşi, sunt destule elemente care apropie cele două obiective.
De altfel, preşedintele CJ, Alin Tişe, care a vizitat ieri stadionul din capitala Italiei, a afirmat că proiectul de la Cluj urmăreşte exact aceleaşi standarde. “Chiar dacă la Roma stadionul este mult mai mare, ne dorim să aplicăm aceleaşi detalii tehnice şi pentru arena clujeană, mai ales că modelul de aici ni se potriveşte pentru că există pista de atletism, ca şi în cazul proiectului nostru. De altfel, noi am venit în Italia la invitaţia unor constructori care s-au ocupat de sistemul de centralizare şi de închidere la Olimpico şi care vor să lucreze şi pentru noi. Aceştia au lansat invitaţia pentru consorţiul nostru (condus de ACI – n. red.), pentru a le demonstra ce lucrări au executat aici. Aşa am venit şi noi, în calitate de beneficiari. Este absolut impresionant ce am văzut”, a declarat Alin Tişe.
El a precizat că, pentru un mai bun control, dar şi pentru siguranţa spectatorilor, aceştia sunt triaţi de la o distanţă de circa 50 de metri de arenă. “Filtrarea spectatorilor se face de jur împrejurul arenei, cu ajutorul unor gradene mobile. Acestea sunt amenajate înşiruit, la distanţe de până la 50 de metri de stadion. Aşa ceva ne dorim pentru arena din Cluj, ceea ce înseamnă că va trebui să achiziţionăm acest tip de gradene. Cred că amplasarea lor ar urma să înceapă de undeva din zona Parcului Central, urmând să realizeze un anumit traseu până în incinta stadionului”, a detaliat Tişe.
Un alt element care va fi “importat” de pe Olimpico are în vedere sistemul de supraveghere şi securitate. “Ceea ce am văzut aici este extraordinar. Sunt peste 50 de camere de supraveghere în interiorul arenei şi alte 50 instalate în afară. Absolut tot ce mişcă este înregistrat şi stocat în cele mai bune condiţii. îmi doresc ca şi noi să aplicăm ceva similar. De asemenea, sistemul de închidere al arenei este foarte bine realizat. Nu în ultimul rând, tot ce am văzut, modul în care sunt împărţite spaţiile pentru VIP, pentru presă, vestiarele, dar mai ales garderobele, este impresionant”, a apreciat Tişe.
Liderul CJ a amintit că stadionul Olimpico este utilizat în egală măsură de către două cluburi de fotbal, AS Roma şi Lazio Roma. “Am fost surprins să văd că cele două cluburi, AS Roma şi Lazio, îşi gestionează în egală măsură spaţiul alocat. Fiecare are garderobă pentru propriul club şi pentru invitaţi”, a declarat Alin Tişe.
Nu lipsesc sălile de conferinţe, una dintre ele având 200 de locuri şi fiind închiriată de către administratorii stadionului pentru diverse tipuri de evenimente, restaurantele, supermarketurile, sălile de forţă şi tot ceea ce mai presupune un astfel de complex sportiv şi social. “în mare, toate aceste spaţii, sală de conferinţă, magazine, restaurante etc., se vor regăsi şi în incinta stadionului nostru. în plus, să nu uităm că noi mai avem în proiect o anexă, clădirea turn ce va fi alipită stadionului şi care va avea 24 de etaje”, a afirmat preşedintele CJ.
în afara acestor detalii, un element important ce necesită a fi soluţionat la Cluj se referă la administrarea stadionului. Alin Tişe a ţinut să precizeze că a fost extrem de interesat de modul în care se descurcă italienii.
“Aici, cei care erau proprietari - la ei există un Comitet Olimpic, cum ar fi la noi un Minister al Sporturilor - s-au gândit că cel mai eficient ar fi să înfiinţeze o societate comercială, care se numeşte Coni. Comitetul Olimpic este acţionarul principal al acestei societăţi - aşa cum noi suntem acţionarii principali ai societăţii Tetarom, de pildă - şi astfel au un control foarte mare asupra modului în care este gestionat stadionul Olimpico. Nu neg că o astfel de variantă mi-ar conveni şi mie pentru «Cluj Arena». Chiar dacă pentru început ar fi destul de costisitor pentru CJ să înfiinţeze această firmă, pe parcurs situaţia se va schimba, pentru că vorbim de un obiectiv important care cu siguranţă va aduce profit. Important este să avem oameni care să-l gestioneze potrivit. Stadionul va fi dotat cu spaţii speciale, iar el va putea fi închiriat nu doar pentru organizarea unor meciuri de fotbal, ci şi pentru o mulţime de alte evenimente social-culturale”, a explicat Alin Tişe.
Urbanistii clujeni l-au luat ieri pe "nu" in brate
Majoritatea proiectelor prezentate ieri in cadrul CTATU au fost criticate de urbanistii clujeni, fiind cerute documente suplimentare. La solicitarea Directiei Regionale de Metrologie, urbanistii din comisia de specialitate a Primariei au analizat ieri un proiect privind extinderea imobilului in care isi desfasoara activitatea directia, situat pe strada Navodari nr. 2.
Reprezentantul Directiei de Metrologie a explicat ca extinderea este necesara ca urmare a aparitiei unor noi aparate de masura si control, care sint mai complexe si ocupa un spatiu mult mai mare. „Terenul pe care se va face extinderea apartine Directiei de Metrologie, iar o mica parte a acestuia este detinuta de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului Cluj. Oricum, avem acordul lor notarial pentru aceasta extindere“, a spus proiectantul in fata Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU).
Arhitectul Iancu se teme de gura vecinilor
Arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU, nu s-a aratat prea incintat de propunerea de extindere, motivind ca vor fi afectate vecinatatile, cu precadere zona de locuinte. „In imediata apropiere este un bloc al Armatei, construit prin anii ’50. Banuiesc ca utilajul dumneavoastra va face un anumit zgomot si, pentru a nu exista probleme cu vecinii, este necesar sa obtineti acordul fiecaruia“, a spus Iancu. Cu toate acestea, arhitectul care a realizat proiectul a mentionat ca aparatura se va afla in interiorul cladirii, nu in exterior, si ca aceasta nu polueaza fonic.
Ulterior, la interventia primarului Sorin Apostu, s-a stabilit ca va fi nevoie doar de acordul vecinilor care locuiesc in imediata apropiere. In plus, cei de la Metrologie mai trebuie sa faca dovada ca noul aparat nu ii va polua fonic pe cei din jur.
Pe Donath nu se construieste fara studii geo
Un alt proiect care a stirnit discutii aprinse intre urbanisti si proiectant a vizat construirea unor locuinte familiale cu regim de inaltime demisol, parter si etaj pe strada Donath, in zona versantului sudic al dealului Hoia, pe trei parcele de teren. Cu toate ca arhitectul Horatiu Racasan, unul dintre beneficiarii proiectului, a afirmat ca locuintele propuse respecta normele urbanistice in vigoare, Adrian Iancu a tinut sa atraga atentia ca unul dintre loturi este aproape in totalitate neconstruibil. „Conform PUG-ului in vigoare, zona unde vreti sa construiti dumneavoastra este de mare risc din cauza alunecarilor de teren“, a aratat Iancu. Dupa o discutie indelungata in care arhitectul i-a acuzat pe membrii CTATU ca aduc argumente impotriva realitatii de pe teren, urbanistii au decis ca la dosar mai este nevoie de o solutie pentru rezolvarea circulatiei si de o serie de planse cu studii geo. , proiecte, refuzateDe asemenea, in aceeasi sedinta, compania de telefonie mobila Vodafone a primit aviz pozitiv pentru amplasarea unor antene in Piata 1 Mai, pe Bulevardul Muncii si pe strada Taberei.
Reprezentantul Directiei de Metrologie a explicat ca extinderea este necesara ca urmare a aparitiei unor noi aparate de masura si control, care sint mai complexe si ocupa un spatiu mult mai mare. „Terenul pe care se va face extinderea apartine Directiei de Metrologie, iar o mica parte a acestuia este detinuta de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului Cluj. Oricum, avem acordul lor notarial pentru aceasta extindere“, a spus proiectantul in fata Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU).
Arhitectul Iancu se teme de gura vecinilor
Arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU, nu s-a aratat prea incintat de propunerea de extindere, motivind ca vor fi afectate vecinatatile, cu precadere zona de locuinte. „In imediata apropiere este un bloc al Armatei, construit prin anii ’50. Banuiesc ca utilajul dumneavoastra va face un anumit zgomot si, pentru a nu exista probleme cu vecinii, este necesar sa obtineti acordul fiecaruia“, a spus Iancu. Cu toate acestea, arhitectul care a realizat proiectul a mentionat ca aparatura se va afla in interiorul cladirii, nu in exterior, si ca aceasta nu polueaza fonic.
Ulterior, la interventia primarului Sorin Apostu, s-a stabilit ca va fi nevoie doar de acordul vecinilor care locuiesc in imediata apropiere. In plus, cei de la Metrologie mai trebuie sa faca dovada ca noul aparat nu ii va polua fonic pe cei din jur.
Pe Donath nu se construieste fara studii geo
Un alt proiect care a stirnit discutii aprinse intre urbanisti si proiectant a vizat construirea unor locuinte familiale cu regim de inaltime demisol, parter si etaj pe strada Donath, in zona versantului sudic al dealului Hoia, pe trei parcele de teren. Cu toate ca arhitectul Horatiu Racasan, unul dintre beneficiarii proiectului, a afirmat ca locuintele propuse respecta normele urbanistice in vigoare, Adrian Iancu a tinut sa atraga atentia ca unul dintre loturi este aproape in totalitate neconstruibil. „Conform PUG-ului in vigoare, zona unde vreti sa construiti dumneavoastra este de mare risc din cauza alunecarilor de teren“, a aratat Iancu. Dupa o discutie indelungata in care arhitectul i-a acuzat pe membrii CTATU ca aduc argumente impotriva realitatii de pe teren, urbanistii au decis ca la dosar mai este nevoie de o solutie pentru rezolvarea circulatiei si de o serie de planse cu studii geo. , proiecte, refuzateDe asemenea, in aceeasi sedinta, compania de telefonie mobila Vodafone a primit aviz pozitiv pentru amplasarea unor antene in Piata 1 Mai, pe Bulevardul Muncii si pe strada Taberei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
