Cele două obiective din incinta Aeroportului Cluj ar putea fi realizate de societatea UTI Facility Management, membră a grupului UTI, implicat şi în realizarea terminalelor de pasageri.
Singura ofertă pentru concesiunea terenului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca în vederea construcţiei unui parking de 2.000 de locuri şi a unui hotel de patru stele aparţine societăţii UTI Facility Management. în prezent, comisia de licitaţie parcurge etapa de calificare a societăţii, după care se evaluează capacitatea tehnică şi financiară, precum şi criteriile de redevenţă. Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, se va trece la semnarea contractului. Uti Facility face parte din grupul de firme UTI. De altfel, alături de Astaldi, UTI International a construit cele două noi terminale de pasageri ale aeroportului clujean.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj are doar o singură ofertă pentru realizarea parkingului şi a hotelului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, din partea UTI Facility Management Bucureşti. “Ne-am decis să mergem pe concesiune pentru construcţia acestor două obiective. Numai aşa exista o şansă de realizare. Noi nu aveam bani să susţinem o astfel de investiţie şi atunci am considerat că este mai avantajos să oferim proiectul unei societăţi private. Astfel, vom putea câştiga un ban din redevenţă. Pentru firme este avantajos să investească în aceste condiţii. Parkingul va avea cu siguranţă succes, pentru că şi în prezent pasagerii, şi nu numai ei, aleg să-şi parcheze maşinile în aeroport. Spaţiul alocat pentru parcări e tot timpul plin. Pe viitor, şi hotelul va deveni extrem de căutat, pentru că traficul aerian este în plină dezvoltare”, a spus preşedintele CJ, Alin Tişe.
în următoarele zile, oferta UTI Facility va fi evaluată conform condiţiilor impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că, în cazul în care vor fi depăşite toate etapele şi nu vor fi întâmpinate probleme, contractul va putea fi semnat în aproximativ 10 zile. “în primul rând, trebuie să spun că nu a fost încă parcursă etapa de calificare. De abia după ce vom analiza toate documentele pe care societatea avea obligaţia să le prezinte, vom putea spune că s-a calificat. Urmează apoi să evaluăm capacitatea tehnică şi financiară a societăţii, precum şi criteriile de redevenţă. Nu în ultimul rând, vom analiza oferta tehnică, soluţiile pentru parcare, pentru construcţia hotelului, dacă sunt respectaţi termenii de execuţie, absolut tot ceea ce se impune. Dacă toate documentele sunt în regulă, dacă se respectă cerinţele pe care le-am impus, atunci vom putea spune că avem un investitor. Dacă nu, vom fi obligaţi să ne reorientăm. Fie repetăm procedura, fie schimbăm condiţiile de licitaţie”, a afirmat Radu Bica.
Potrivit condiţiilor impuse de CJ, redevenţa ce ar urma să fie achitată de către investitor va fi de minim 250.000 de euro pe an pentru parking. Hotelul are alt regim. “Pentru hotel, înainte de a fi finalizat, investitorul va avea obligaţia, conform caietului de sarcini, să ne achite 200.000 de euro pe an. Iar după ce hotelul va fi deschis publicului, ar urma să obţinem minimum 12% din veniturile anuale”, a explicat vicepreşedintele Radu Bica. Tot el a mai adăugat că în calculul punctajului în vederea desemnării câştigătorului licitaţiei, redevenţa contează în proporţie de 40%, propunerea tehnică, tot 40%, iar termenul de realizare a celor două obiective, 20%. Conform caietului de sarcini, hotelul ar urma să fie realizat în maximum 24 de luni de la semnarea contractului, iar parkingul, în 12 luni.
Singurul ofertant , societatea UTI Facility Management, face parte din grupul de firme UTI. De altfel, alături de Astaldi, UTI International a construit cele două noi terminale ale aeroportului, în baza unui credit furnizor pe care CJ îl achită eşalonat, pe parcursul a şapte ani.
UTI prezent deja la Cluj
Conform datelor de la Registrul Comerţului, UTI Facility Management SA Bucureşti este deţinută de UTI Holdings B.V. Olanda (99,998%) şi UTI Grup SRL Bucureşti (0,002%). Administratorul UTI Facility Management este Gabriel Bambache Stafie. Claudia Simina Roman figurează ca împuternicit pe sucursala din Cluj-Napoca a societăţii. UTI Grup SRL Bucureşti este deţinută în proporţie de 100% de UTI Holdings B.V. Olanda, administrator fiind Mihail Tănăsescu (vicepreşedinte al grupului UTI – n. red.).
Grupul de firme UTI este condus, din poziţia de preşedinte, de Tiberiu Urdăreanu. Acesta deţine, conform Ziarului Financiar, 60% din UTI Holdings, fondul de investiţii AIG Investment Fund controlând un pachet de 25%, restul de 15% fiind în posesia angajaţilor. La Cluj, UTI asigură servicii de mentenanţă şi întreţinere pentru centrul comercial Polus, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi fabrica Nokia din comuna Jucu.
miercuri, 23 iunie 2010
duminică, 20 iunie 2010
Pentru 174.000 de euro, Construdava şi Stoneco amenajează piaţa din Grigorescu
Lucrările hala agroalimentară de cartier din Grigorescu au fost adjudecate ieri asocierii dintre societăţile Construdava şi Stoneco de către Comisia de licitaţie a Primăriei Cluj-Napoca. Cele două societăţi asociate au cerut cel mai mic preţ, 730.000 de lei (circa 170.000 de euro).
“Pentru că este o valoare mică, perioada de contestaţie este de cinci zile. La începutul săptămânii următoare vom semna contractul, în cazul în care nu exită contestaţii”, a explicat viceprimarul Radu Moisin, care a condus Comisia de licitaţie.
Teremenul de finalizare a lucrării este de cinci luni de la semnarea contractului. în studiul de fezabilitate realizat de societatea 4 I Invest, investiţia a fost estimată la peste 1,5 milioane de lei, dintre care construcţiile şi montajul au fost evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Actuala piaţă din cartierul Grigorescu funcţionează într-un spaţiu impropriu, pe mese improvizate, amenajate pe aleile dintre blocurile de locuinţe, fără să respecte standardele europele. Din acest motiv, municipalitatea a iniţiat construcţia unei hale agroalimentare, aşa cum există în majoritatea cartierelor din oraş.
Aceasta va fi amplasată pe un teren de circa 2.100 mp aflat pe strada Mirăslău, colţ cu Pavel Ioan. Societatea 4 I Invest a propus pe acest teren o hală cu o suprafaţă construită de 492 mp, prevăzută cu spaţii pentru legume-fructe, produse lactate, panificaţie, carne, ouă, dar şi grup sanitar, spălător, magazine şi spaţii administrative. Pe latura vestică a halei vor fi amenajate 20 de chioşcuri de câte 6 mp, pe două rânduri, faţă în faţă.
“Pentru că este o valoare mică, perioada de contestaţie este de cinci zile. La începutul săptămânii următoare vom semna contractul, în cazul în care nu exită contestaţii”, a explicat viceprimarul Radu Moisin, care a condus Comisia de licitaţie.
Teremenul de finalizare a lucrării este de cinci luni de la semnarea contractului. în studiul de fezabilitate realizat de societatea 4 I Invest, investiţia a fost estimată la peste 1,5 milioane de lei, dintre care construcţiile şi montajul au fost evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Actuala piaţă din cartierul Grigorescu funcţionează într-un spaţiu impropriu, pe mese improvizate, amenajate pe aleile dintre blocurile de locuinţe, fără să respecte standardele europele. Din acest motiv, municipalitatea a iniţiat construcţia unei hale agroalimentare, aşa cum există în majoritatea cartierelor din oraş.
Aceasta va fi amplasată pe un teren de circa 2.100 mp aflat pe strada Mirăslău, colţ cu Pavel Ioan. Societatea 4 I Invest a propus pe acest teren o hală cu o suprafaţă construită de 492 mp, prevăzută cu spaţii pentru legume-fructe, produse lactate, panificaţie, carne, ouă, dar şi grup sanitar, spălător, magazine şi spaţii administrative. Pe latura vestică a halei vor fi amenajate 20 de chioşcuri de câte 6 mp, pe două rânduri, faţă în faţă.
Bastionul arhitecţilor
Turnul Croitorilor, locaţia preferată a noii conduceri a Filialei Transilvania a OAR, a găzduit reuniunea Consiliului Teritorial. Tot aici va avea loc dezbaterea publică a Planului Urbanistic General.
Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania (OART) a organizat vineri prima şedinţă cu invitaţi a Consiliului Teritorial de după alegeri. Scopul principal al întâlnirii desfăşurate la Bastionul Croitorilor a fost creionarea strategiei pentru următorii ani. Prima activitate planificată este o dezbatere privind reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG).
“Vrem să ne întâlnim în 16 iulie cu cei care elaborează PUG, cu arhitecţii, cu reprezentanţii administraţiei, să chemăm şi publicul. Aceasta ar fi o primă întâlnire, am vrea să ne vedem o dată pe lună pentru a discuta despre PUG. După o prezentare generală, vrem să focalizăm discuţia pe diferite zone, iar prima va fi cea a centrului istoric şi studiul de circulaţie”, a menţionat Szabolcs Guttmann, preşedintele OART.
La şedinţa de la finalul săptămânii trecute au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, municipiul Zalău şi arhitecţi. “Această întâlnire reprezintă o formulă de dialog ce va fi continuată cu mese rotunde la care vor participa şi alţi invitaţi”, au transmis oficialii OART.
“Au fost analizate metodele de optimizare a relaţiilor dintre OART şi administraţia publică. Fiecare dintre invitaţi a făcut o prezentare a situaţiilor cu care se confruntă. Acestea au fost urmate de dezbateri care au urmărit să creioneze soluţii sau modalităţi de abordare. OART consideră concluziile acestor întâlniri consultative ca fiind o parte integrantă şi importantă în definirea unei strategii viabile”, potrivit conducerii OART.
La şedinţă au participat viceprimarul Laszlo Attila, arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, arhitectul-şef din Bistriţa, Victor Michiu, şi arhitectul-şef al municipiului Zalău, Sandu Constantin. “Eu văd foarte utile aceste întâlniri într-un astfel de mediu, şi pentru noi, pentru administraţie. Sunt prezenţi mulţi specialişti, din Cluj, din Bistriţa, din Sălaj. Va urma întâlnirea pentru PUG şi am vrea să discutăm şi despre o serie de proiecte realizate înainte de 1990 şi nepuse în practică”, a menţionat Laszlo.
500 de membri în Filiala Transilvania
OAR este o organizaţie profesională de interes public, înfiinţată prin lege şi mandatată cu responsabilitatea activităţilor menite să contribuie la creşterea calităţii arhitecturii şi mediului construit. Aceasta este constituită din 2001 în 20 de filiale acoperind întreg teritoriul României şi însumând 7.000 de membri. OAR este partener cu instituţii şi organizaţii care au misiuni şi obiective legate de construcţii, dezvoltare urbană şi calitatea vieţii.
Filiala Transilvania, reprezentând arhitecţi din trei judeţe, are 507 membri. Colegiul Director este compus din preşedintele Szabolcs Guttmann şi vicepreşedinţii Voicu Bozac, Dan Clinci, Marcel Crişan şi Bogdan Fodor.
Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania (OART) a organizat vineri prima şedinţă cu invitaţi a Consiliului Teritorial de după alegeri. Scopul principal al întâlnirii desfăşurate la Bastionul Croitorilor a fost creionarea strategiei pentru următorii ani. Prima activitate planificată este o dezbatere privind reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG).
“Vrem să ne întâlnim în 16 iulie cu cei care elaborează PUG, cu arhitecţii, cu reprezentanţii administraţiei, să chemăm şi publicul. Aceasta ar fi o primă întâlnire, am vrea să ne vedem o dată pe lună pentru a discuta despre PUG. După o prezentare generală, vrem să focalizăm discuţia pe diferite zone, iar prima va fi cea a centrului istoric şi studiul de circulaţie”, a menţionat Szabolcs Guttmann, preşedintele OART.
La şedinţa de la finalul săptămânii trecute au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, municipiul Zalău şi arhitecţi. “Această întâlnire reprezintă o formulă de dialog ce va fi continuată cu mese rotunde la care vor participa şi alţi invitaţi”, au transmis oficialii OART.
“Au fost analizate metodele de optimizare a relaţiilor dintre OART şi administraţia publică. Fiecare dintre invitaţi a făcut o prezentare a situaţiilor cu care se confruntă. Acestea au fost urmate de dezbateri care au urmărit să creioneze soluţii sau modalităţi de abordare. OART consideră concluziile acestor întâlniri consultative ca fiind o parte integrantă şi importantă în definirea unei strategii viabile”, potrivit conducerii OART.
La şedinţă au participat viceprimarul Laszlo Attila, arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, arhitectul-şef din Bistriţa, Victor Michiu, şi arhitectul-şef al municipiului Zalău, Sandu Constantin. “Eu văd foarte utile aceste întâlniri într-un astfel de mediu, şi pentru noi, pentru administraţie. Sunt prezenţi mulţi specialişti, din Cluj, din Bistriţa, din Sălaj. Va urma întâlnirea pentru PUG şi am vrea să discutăm şi despre o serie de proiecte realizate înainte de 1990 şi nepuse în practică”, a menţionat Laszlo.
500 de membri în Filiala Transilvania
OAR este o organizaţie profesională de interes public, înfiinţată prin lege şi mandatată cu responsabilitatea activităţilor menite să contribuie la creşterea calităţii arhitecturii şi mediului construit. Aceasta este constituită din 2001 în 20 de filiale acoperind întreg teritoriul României şi însumând 7.000 de membri. OAR este partener cu instituţii şi organizaţii care au misiuni şi obiective legate de construcţii, dezvoltare urbană şi calitatea vieţii.
Filiala Transilvania, reprezentând arhitecţi din trei judeţe, are 507 membri. Colegiul Director este compus din preşedintele Szabolcs Guttmann şi vicepreşedinţii Voicu Bozac, Dan Clinci, Marcel Crişan şi Bogdan Fodor.
UMF a preluat complet hotelul de pe strada Babeş
Unitatea de trei stele şi-a încetat activitatea la finalul săptămânii trecute, odată cu încetarea contractului de management dintre proprietar şi societatea care administra unitatea.
Destinaţia viitoare a fostului hotel City Central de pe strada Victor Babeş va fi decisă după clarificările legislative în ceea ce priveşte activităţile comerciale pe care au dreptul să le desfăşoare universităţile.
“Am întrerupt contractul de management, iar decizia ţine de o serie de probleme financiare. în această perioadă economică dificilă hotelul ajungea la limită în ceea ce priveşte profitul. Urmează să vedem ce destinaţie vom da spaţiului. în funcţie de legislaţie, vom decide ce e mai potrivit să facem, în favoarea universităţii şi a studenţilor noştri”, ne-a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), Constantin Ciuce. Bunurile şi imobilul aparţin UMF, care a preluat în 2008 hotelul dezvoltat de Transilvania Development, companie care deţine şi hotelul City Plaza.
Societatea a continuat să gestioneze operarea unităţii până în 19 iunie, când contractul a expirat, iar hotelul a fost închis. “Contractul de management şi administrare a expirat şi urmează ca proprietarul să decidă ceea ce va face cu imobilul. A fost o decizie luată de comun acord. Din foştii angajaţi, şase oameni au fost preluaţi de operatorii de hotel.
“Căutăm un proiect potrivit pentru noi. Deocamdată nu am găsit, iar în acest moment nici nu prea merită să începi ceva nou. Pentru noi este foarte important să ne concentrăm acum pe segmentul 4-5*, fiindcă actualmente piaţa este oricum una dificilă”, a mai spus Moldovan.
Prin recenta inaugurare a unei noi aripi de clădire, City Plaza şi-a dublat capacitatea de cazare. Cele două aripi, de 5* (44 de camere) şi de 4*, au acum 85 de camere. Investiţia pentru cazare şi serviciile nou adăugate a fost estimată la 6,3 milioane de euro. “City Central mergea ca hotel, avea cam acelaşi grad de ocupare ca City Plaza, dar, tarifele fiind mai mici, şi încasările erau la alt nivel. Ca grad de ocupare a ajuns la un 50% anul acesta”, a spus Moldovan. Hotelul de pe strada Victor Babeş dispunea de 34 de camere, din care 21 duble (14 cu pat matrimonial, 7 twin), 10 camere single şi trei apartamente.
Mai puţini angajaţi în turism
Numărul angajaţilor din turism a scăzut anul trecut cu 25% faţă de 2008, iar salariile s-au redus cu până la 15%. Hotelierii au trecut la tăieri ale cheltuielilor cu personalul pentru reducerea costurilor în 2009, în condiţiile în care gradul de ocupare a scăzut în medie cu 25% anul trecut, potrivit bilanţului făcut la început de an de Asociaţia Hotelierilor Clujeni (AHC).
“Nu este o perioadă prea bună în industria hotelieră. Nu ştiu de închideri, dar mulţi hotelieri funcţionează la limită. Sper să nu se ajungă la închideri, dar astfel de decizii nu sunt excluse. Situaţia e mult mai grea decât ne-am fi aşteptat”, spune Gabriel Predescu, vicepreşedinte al AHC. Potrivit Direcţiei Regionale de Statistică, indicele de utilizare a locurilor de cazare din judeţ în aprilie a fost de 14,8%, cu 4,5% mai mic faţă de aprilie 2009.
Destinaţia viitoare a fostului hotel City Central de pe strada Victor Babeş va fi decisă după clarificările legislative în ceea ce priveşte activităţile comerciale pe care au dreptul să le desfăşoare universităţile.
“Am întrerupt contractul de management, iar decizia ţine de o serie de probleme financiare. în această perioadă economică dificilă hotelul ajungea la limită în ceea ce priveşte profitul. Urmează să vedem ce destinaţie vom da spaţiului. în funcţie de legislaţie, vom decide ce e mai potrivit să facem, în favoarea universităţii şi a studenţilor noştri”, ne-a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), Constantin Ciuce. Bunurile şi imobilul aparţin UMF, care a preluat în 2008 hotelul dezvoltat de Transilvania Development, companie care deţine şi hotelul City Plaza.
Societatea a continuat să gestioneze operarea unităţii până în 19 iunie, când contractul a expirat, iar hotelul a fost închis. “Contractul de management şi administrare a expirat şi urmează ca proprietarul să decidă ceea ce va face cu imobilul. A fost o decizie luată de comun acord. Din foştii angajaţi, şase oameni au fost preluaţi de operatorii de hotel.
“Căutăm un proiect potrivit pentru noi. Deocamdată nu am găsit, iar în acest moment nici nu prea merită să începi ceva nou. Pentru noi este foarte important să ne concentrăm acum pe segmentul 4-5*, fiindcă actualmente piaţa este oricum una dificilă”, a mai spus Moldovan.
Prin recenta inaugurare a unei noi aripi de clădire, City Plaza şi-a dublat capacitatea de cazare. Cele două aripi, de 5* (44 de camere) şi de 4*, au acum 85 de camere. Investiţia pentru cazare şi serviciile nou adăugate a fost estimată la 6,3 milioane de euro. “City Central mergea ca hotel, avea cam acelaşi grad de ocupare ca City Plaza, dar, tarifele fiind mai mici, şi încasările erau la alt nivel. Ca grad de ocupare a ajuns la un 50% anul acesta”, a spus Moldovan. Hotelul de pe strada Victor Babeş dispunea de 34 de camere, din care 21 duble (14 cu pat matrimonial, 7 twin), 10 camere single şi trei apartamente.
Mai puţini angajaţi în turism
Numărul angajaţilor din turism a scăzut anul trecut cu 25% faţă de 2008, iar salariile s-au redus cu până la 15%. Hotelierii au trecut la tăieri ale cheltuielilor cu personalul pentru reducerea costurilor în 2009, în condiţiile în care gradul de ocupare a scăzut în medie cu 25% anul trecut, potrivit bilanţului făcut la început de an de Asociaţia Hotelierilor Clujeni (AHC).
“Nu este o perioadă prea bună în industria hotelieră. Nu ştiu de închideri, dar mulţi hotelieri funcţionează la limită. Sper să nu se ajungă la închideri, dar astfel de decizii nu sunt excluse. Situaţia e mult mai grea decât ne-am fi aşteptat”, spune Gabriel Predescu, vicepreşedinte al AHC. Potrivit Direcţiei Regionale de Statistică, indicele de utilizare a locurilor de cazare din judeţ în aprilie a fost de 14,8%, cu 4,5% mai mic faţă de aprilie 2009.
vineri, 18 iunie 2010
Investitorii, atraşi lângă stadion cu ideea asocierii
Administraţia judeţeană renunţă la concesionarea lucrărilor pentru realizarea clădirii de 24 de etaje, în speranţa că asocierea cu un investitor va avea mai mult succes.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, este pregătit să le propună consilierilor modificarea condiţiilor de licitaţie pentru realizarea turnului proiectat lângă noul stadion. El apreciază că o asociere cu un investitor ar produce rezultate pozitive, dat fiind faptul că la prima procedură de atribuire a lucrărilor nu a fost depusă nici o ofertă.
De cealaltă parte, reprezentanţii grupurilor de consilieri nu sunt convinşi că transferul terenului în patrimoniul unui investitor ar avantaja administraţia judeţeană. Dezvoltatorii locali se arată însă foarte deschişi la noua propunere a executivului CJ.
Schimbarea condiţiilor în procedura de atragere a investitorului pentru clădirea de 24 de etaje de lângă viitorul stadion ar putea rezolva blocajul în care se află proiectul, e de părere preşedintele CJ, Alin Tişe.
“Vreau să le propun consilierilor să mergem pe asocierea cu un investitor. Este clar că investitorii nu vor fi interesaţi de acest proiect dacă mergem în continuare pe concesionarea de lucrări. N-avem decât să repetăm licitaţia, în aceste condiţii nu vine nimeni, şi atunci nici nu putem avea garanţia că vom mai putea construi această clădire”, a apreciat Tişe.
El a precizat că, aşa cum s-a procedat în cazul proiectului Iulius Mall sau Akademia Center, dacă terenul va putea fi transferat investitorului, proiectul se va bucura de mai mult succes în rândul dezvoltatorilor. “Voi propune să mutăm terenul din patrimoniul public în patrimoniul privat al CJ pentru a putea intra cu el într-o asociere. Cred că este singura soluţie, mai ales în această perioadă de criză. Dacă nu oferim beneficii, investitorii nu au de ce să vină să ne construiască pe banii lor o clădire”, mai spune Tişe.
Consilierul judeţean PSD Dan Canta este însă de o cu totul altă părere. “Nu cred că într-o perioadă de criză ar trebui să mergem pe înstrăinarea unor bunuri care ne aparţin. Sunt convins că stadionul nu ar arăta nicicum fără acest turn. Trebuie obligatoriu să se construiască, însă cred că firmele de construcţii, dezvoltatorii imobiliari ar fi mai avantajaţi dacă le-am oferi noi proiectul, aşa cum am procedat şi în cazul stadionului. Aşa cum s-au găsit bani pentru stadion, ar trebui să găsim şi pentru această clădire. Şi măcar ştim că ea va rămâne în proprietatea noastră, o vom administra cum dorim şi, slavă Domnului, avem nevoie de astfel de spaţii!”, este de părere Canta.
în opinia sa, turnul ar trebui să adăpostească spaţii socioculturale. “De la început am propus astfel. O clădire cu spaţii socioculturale, de ce nu şi administrative, care să deservească judeţul Cluj, care să aparţină CJ. Chiar dacă e criză, bani pentru investiţii tot vor fi. Facem un parteneriat cu guvernul, cu primăria, care trebuie să construiască sala de sport, şi găsim aceşti bani”, spune Canta.
Sceptici s-au dovedit şi consilierii PRM şi UDMR, Petru Guş, respectiv Vakar Istvan. “Ştiu că acest turn trebuie construit, însă o decizie legată de parteneriatul cu un invesitor nu poate fi luată fără o analiză amănunţită. Pentru prima variantă, ce viza concesiunea de lucrări, am avut un studiu de specialitate, elaborat de societatea Deloitte. Cred că şi pentru varianta asocierii ne trebuie o bază solidă de pornire. Nu putem şti ce este oportun fără să ne consultăm în prealabil cu specialiştii”, crede Petru Guş.
“Este prima dată când aud că se ia în discuţie o astfel de posibilitate. Evident, sunt de părere că această clădire-turn trebuie să se facă, însă nu cu orice preţ. Nu fără a analiza care ne sunt avantajele. Mai întâi, să vedem ce costuri sunt implicate, ce pierdem, ce este de câştigat. Nu ne putem da bunurile fără o analiză serioasă”, a spus şi Vakar Istvan.
Mult mai deschis propunerii a fost liberalul Marius Mânzat. “Dacă pe varianta concesiunii de lucrări nu vine nimeni să ne construiască turnul, atunci cred că trebuie luată în considerare orice altă variantă care ne-ar putea furniza un investitor, chiar şi acest tip de asociere care presupune să ne dăm terenul. Suntem în criză economică şi consider că tot ceea ce poate constitui o soluţie trebuie luat în considerare. Sunt de acord deci să mergem pe asociere, dacă astfel vom avea clădirea-turn lângă stadion”, a comentat Mânzat.
Cel puţin doi dintre dezvoltatorii locali, care încă de la început au fost interesaţi de clădirea-turn, sunt de acord că acest proiect ar deveni mult mai atractiv dacă se schimbă condiţiile de atribuire a contractului.
“Să mergi pe asociere, şi nu pe concesiune de lucrări este, într-adevăr, o schimbare esenţială. Pentru că, dacă nu primeşti terenul în proprietate, mă rog, pe un anumit număr de ani, cum se procedează legal, e aproape imposibil să faci o dezvoltare de genul acesta. Eu sper că se va lua această decizie, pentru că altfel nu va veni nici un investitor. Nu vine nimeni cu bani dacă nu-i oferi condiţii, cu atât mai puţin în astfel de vremuri. Cu siguranţă, vom trata şi noi altfel acest proiect - cel puţin pe mine chiar mă interesează în mod direct, dacă se va opta pentru asociere”, a declarat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte.
Proprietarul Ardeal Construct, Radu Vlas, dezvoltatorul complexului Leul din Piaţa Mihai Viteazul, merge şi mai departe, susţinând că administraţia judeţeană trebuie să facă mai mult decât o asociere, dacă vrea investitor serios.
“Este bine că se alege asocierea, însă nu e suficient. Mai trebuie umblat şi la redevenţă, pentru că, în faza iniţială, aceasta era imensă. Cel mai important va fi ca terenul să poată fi intabulat pe numele investitorului, pentru că altfel nu văd cum se poate mişca acesta, ce siguranţă va avea, cum ar putea să lucreze cu băncile. Sunt mai multe lucruri care trebuie reglementate. Sper că se vor gândi la toate acestea, şi atunci şi noi ne vom face alte calcule”, a comentat Vlas.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, este pregătit să le propună consilierilor modificarea condiţiilor de licitaţie pentru realizarea turnului proiectat lângă noul stadion. El apreciază că o asociere cu un investitor ar produce rezultate pozitive, dat fiind faptul că la prima procedură de atribuire a lucrărilor nu a fost depusă nici o ofertă.
De cealaltă parte, reprezentanţii grupurilor de consilieri nu sunt convinşi că transferul terenului în patrimoniul unui investitor ar avantaja administraţia judeţeană. Dezvoltatorii locali se arată însă foarte deschişi la noua propunere a executivului CJ.
Schimbarea condiţiilor în procedura de atragere a investitorului pentru clădirea de 24 de etaje de lângă viitorul stadion ar putea rezolva blocajul în care se află proiectul, e de părere preşedintele CJ, Alin Tişe.
“Vreau să le propun consilierilor să mergem pe asocierea cu un investitor. Este clar că investitorii nu vor fi interesaţi de acest proiect dacă mergem în continuare pe concesionarea de lucrări. N-avem decât să repetăm licitaţia, în aceste condiţii nu vine nimeni, şi atunci nici nu putem avea garanţia că vom mai putea construi această clădire”, a apreciat Tişe.
El a precizat că, aşa cum s-a procedat în cazul proiectului Iulius Mall sau Akademia Center, dacă terenul va putea fi transferat investitorului, proiectul se va bucura de mai mult succes în rândul dezvoltatorilor. “Voi propune să mutăm terenul din patrimoniul public în patrimoniul privat al CJ pentru a putea intra cu el într-o asociere. Cred că este singura soluţie, mai ales în această perioadă de criză. Dacă nu oferim beneficii, investitorii nu au de ce să vină să ne construiască pe banii lor o clădire”, mai spune Tişe.
Consilierul judeţean PSD Dan Canta este însă de o cu totul altă părere. “Nu cred că într-o perioadă de criză ar trebui să mergem pe înstrăinarea unor bunuri care ne aparţin. Sunt convins că stadionul nu ar arăta nicicum fără acest turn. Trebuie obligatoriu să se construiască, însă cred că firmele de construcţii, dezvoltatorii imobiliari ar fi mai avantajaţi dacă le-am oferi noi proiectul, aşa cum am procedat şi în cazul stadionului. Aşa cum s-au găsit bani pentru stadion, ar trebui să găsim şi pentru această clădire. Şi măcar ştim că ea va rămâne în proprietatea noastră, o vom administra cum dorim şi, slavă Domnului, avem nevoie de astfel de spaţii!”, este de părere Canta.
în opinia sa, turnul ar trebui să adăpostească spaţii socioculturale. “De la început am propus astfel. O clădire cu spaţii socioculturale, de ce nu şi administrative, care să deservească judeţul Cluj, care să aparţină CJ. Chiar dacă e criză, bani pentru investiţii tot vor fi. Facem un parteneriat cu guvernul, cu primăria, care trebuie să construiască sala de sport, şi găsim aceşti bani”, spune Canta.
Sceptici s-au dovedit şi consilierii PRM şi UDMR, Petru Guş, respectiv Vakar Istvan. “Ştiu că acest turn trebuie construit, însă o decizie legată de parteneriatul cu un invesitor nu poate fi luată fără o analiză amănunţită. Pentru prima variantă, ce viza concesiunea de lucrări, am avut un studiu de specialitate, elaborat de societatea Deloitte. Cred că şi pentru varianta asocierii ne trebuie o bază solidă de pornire. Nu putem şti ce este oportun fără să ne consultăm în prealabil cu specialiştii”, crede Petru Guş.
“Este prima dată când aud că se ia în discuţie o astfel de posibilitate. Evident, sunt de părere că această clădire-turn trebuie să se facă, însă nu cu orice preţ. Nu fără a analiza care ne sunt avantajele. Mai întâi, să vedem ce costuri sunt implicate, ce pierdem, ce este de câştigat. Nu ne putem da bunurile fără o analiză serioasă”, a spus şi Vakar Istvan.
Mult mai deschis propunerii a fost liberalul Marius Mânzat. “Dacă pe varianta concesiunii de lucrări nu vine nimeni să ne construiască turnul, atunci cred că trebuie luată în considerare orice altă variantă care ne-ar putea furniza un investitor, chiar şi acest tip de asociere care presupune să ne dăm terenul. Suntem în criză economică şi consider că tot ceea ce poate constitui o soluţie trebuie luat în considerare. Sunt de acord deci să mergem pe asociere, dacă astfel vom avea clădirea-turn lângă stadion”, a comentat Mânzat.
Cel puţin doi dintre dezvoltatorii locali, care încă de la început au fost interesaţi de clădirea-turn, sunt de acord că acest proiect ar deveni mult mai atractiv dacă se schimbă condiţiile de atribuire a contractului.
“Să mergi pe asociere, şi nu pe concesiune de lucrări este, într-adevăr, o schimbare esenţială. Pentru că, dacă nu primeşti terenul în proprietate, mă rog, pe un anumit număr de ani, cum se procedează legal, e aproape imposibil să faci o dezvoltare de genul acesta. Eu sper că se va lua această decizie, pentru că altfel nu va veni nici un investitor. Nu vine nimeni cu bani dacă nu-i oferi condiţii, cu atât mai puţin în astfel de vremuri. Cu siguranţă, vom trata şi noi altfel acest proiect - cel puţin pe mine chiar mă interesează în mod direct, dacă se va opta pentru asociere”, a declarat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte.
Proprietarul Ardeal Construct, Radu Vlas, dezvoltatorul complexului Leul din Piaţa Mihai Viteazul, merge şi mai departe, susţinând că administraţia judeţeană trebuie să facă mai mult decât o asociere, dacă vrea investitor serios.
“Este bine că se alege asocierea, însă nu e suficient. Mai trebuie umblat şi la redevenţă, pentru că, în faza iniţială, aceasta era imensă. Cel mai important va fi ca terenul să poată fi intabulat pe numele investitorului, pentru că altfel nu văd cum se poate mişca acesta, ce siguranţă va avea, cum ar putea să lucreze cu băncile. Sunt mai multe lucruri care trebuie reglementate. Sper că se vor gândi la toate acestea, şi atunci şi noi ne vom face alte calcule”, a comentat Vlas.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
