Paszkany vrea să transforme o investiţie imobiliară eşuată - Cartierul Tineretului din Cluj - într-un parc fotovoltaic uriaş

Compania Polus Real Estate, controlată de Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în asociere cu o companie americană, vrea să transforme un proiect imobiliar eşuat din Cluj în cel mai mare parc fotovoltaic din România, investiţia fiind estimată de primăria oraşului la "sute de milioane de euro".

În 2006 firma controlată de Paszkany a încheiat un acord cu Primăria Clujului privind un teren de 203 hectare pe care urma să fie ridicat un cartier cu 6.000 de apartamente şi vile, din care 384 trebuia să fie locuinţe sociale. Acestea urmau să fie date gratuit primăriei în schimbul terenului pus la dispoziţie pentru acest proiect.

Investiţia care avea să poarte denumirea de Cartierul Tineretului şi a cărei valoare se ridica la jumătate de miliard de euro nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii Polus Real Estate acuzând greutăţi financiare din cauza crizei, cu toate că anii 2006-2008 pot fi consideraţi ca o perioadă de boom pentru afacerile imobiliare.

Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut o soluţie concretă până la sfârşitul acestui an, investitorii de la Polus Real Estate le-au propus autorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, investiţie la modă acum în România.

Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj este realizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România, pe terenul unde trebuiau ridicate apartamentele din Cartierul Tineretului, 30% din producţia de energie urmând să fie folosită pentru iluminatul stradal al Clujului. Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, primăria va putea construi până în 2018 cele 384 de locuinţe sociale avute în vedere. Conducerea Primăriei Cluj spune că municipalitatea va primi energie verde timp de 49 de ani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şi pe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.

Potrivit proiectului de hotărâre, aprobat de consilierii locali marţi 14 decembrie, parcul fotovoltaic va fi construit prin reconversia parcului imobiliar Cartierul Tineretului.

"Proiectul prevede instalarea celui mai mare sistem de producere de energie verde prin intermediul panourilor solare din România. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC va construi un parc fotovoltaic, iar 30% din energia produsă, însă nu mai puţin de 3.550 MWh pe an, va fi furnizată municipalităţii. Vorbim de o investiţie de câteva sute de milioane de euro", a declarat pentru ZF Transilvania Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Apostu nu a furnizat date concrete privind valoarea exactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului, modul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect, precizând că aceste detalii vor fi clarificate în urma unor discuţii viitoare, între conducerea Primăriei Cluj şi reprezentanţii companiei care se ocupă de dezvoltarea proiectului. Reprezentanţii companiei Polus Real Estate nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Parcul se va întinde pe 198 de hectare, restul terenului, respectiv 5 hectare, urmând să fie păstrat pentru construirea locuinţelor sociale.

Consiliul Judeţean taie la jumătate pretenţiile constructorilor Cluj Arena

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a afirmat că negocierile privind stabilirea costurilor suplimentare pentru stadion nu au fost încă finalizate. Reprezentanţii celor două comisii de negociere nu s-au pus de acord în privinţa preţurilor propuse de constructori la cantităţile de materiale pentru lucrările suplimentare la Cluj Arena. Surse apropiate negocierilor au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că se va ajunge la o suplimentare de maxim 7,8 milioane de euro a contractului iniţial.

CJ Cluj a desemnat o comisie specială care să negocieze preţurile la lucrările suplimentare propuse sau efectuate deja la noul stadion. “Planul nostru era ca în şedinţa de miercuri să avem o propunere finală în privinţa costurilor suplimentare pe care trebuie să le aprobăm la stadion. Din păcate, însă, nu ştiu dacă negocierile se vor finaliza la timp. Motivul se leagă de faptul că reprezentanţii noştri nu au căzut la înţelegere cu constructorii în privinţa tuturor sumelor avansate pentru lucrările propuse. Ca atare, încă se mai lucrează în acest sens. Sunt consultate preţurile de pe piaţă, cantităţile de materiale şi se negociază în continuare. Sper ca, în cel mai scurt timp, să avem un răspuns final. Poate nu până la şedinţa de miercuri, dar, cu siguranţă, până la finele acestui an”, a apreciat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Faţă de preţul iniţial propus de constructor în licitaţie, CJ nu este dispus să accepte costuri suplimentare mai mari de 25, maxim 30%. Consorţiul care se ocupă de construcţia stadionului (ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii) a solicitat în plus aprox. 15 milioane de euro. Sursele ZIUA de CLUJ consideră că suma suplimentară la care se va ajunge în urma negocierilor se cifrează la 7,5 - 7,8 milioane de euro. Liderul administraţiei judeţene, Alin Tişe, a susţinut că nu poate anticipa nici o sumă, dat fiind faptul că negocierile nu s-au încheiat. “Tot ce pot să spun e că am cerut comisiei noastre să negocieze fiecare preţ în parte. Atât timp cât nu s-a finalizat etapa de negociere, nu mă pot pronunţa”, a spus Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, care includ şi lucrările suplimentare solicitate de beneficiar sau propuse de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor. Ca atare, noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut Tişe. Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Dintre acestea amintim: un ascensor, scaune rabatabile, patru drencere (pentru pulverizarea apei în caz de incendiu), pista de atletism (cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase), sistem de afişaj electronic, nocturnă mai puternică pentru terenul de fotbal, nocturnă pentru pista de atletism, sistem wireless pentru transmiterea datelor în timp real etc. Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce totalizează circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocările vor creşte semnificativ, având în vedere că stadionul trebuie finalizat până la 1 august.

Preţul final pentru stadion, mai mic decât ar fi vrut constructorii

În ultima şedinţă din acest an, Consiliul Judeţean Cluj (CJ) va adopta o hotărâre privind preţul final al noului stadion, urmând ca acesta să fie inclus în bugetul pe anul 2011. Preşedintele Alin Tişe a informat că cele două comisii de negociere - a administraţiei judeţene şi a constructorilor - au avut o primă rundă de întâlniri. În prezent, comisiile consultă documentele legate de lucrările suplimentare la Cluj Arena. La o soluţie finală se va ajunge până la finele săptămânii. Costurile suplimentare de peste 15 milioane de euro sugerate de constructor nu pot fi acceptate, a declarat Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, ce includ şi lucrările suplimentare angajate de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor, ca atare noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, la ultima şedinţă din acest an, pe care am convocat-o în 15 decembrie, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Lucrările la stadion au fost contractate iniţial la circa 27,5 milioane de euro. Din pricina modificărilor aduse la proiect, constructorul a propus costuri suplimentare în valoare de peste 15 milioane de euro. Pentru stabilirea sumei finale au fost desemnate două comisii de negociere, una din partea CJ, cealaltă din partea constructorilor (consorţiul ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii). “Cele două comisii au avut o serie de întâlniri. Au fost preluate dosarele cu documentele şi anexele justificative pentru lucrările suplimentare prevăzute la stadion. Până la finele săptămânii viitoare se va ajunge la o concluzie cu privire la preţul solicitat. În nici un caz nu putem accepta o suplimentare de 15 milioane de euro, cât a cerut constructorul, pentru că nu ne putem permite aşa ceva. Am cerut comisiei să verifice ce preţuri sunt practicate pe piaţă şi să negocieze cât mai jos”, a spus Alin Tişe.

Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă (CJ Cluj, în acest caz - n.red.) poate accepta să majoreze preţul contractului de lucrări cu până la 20%, dacă se impune, şi cu maximum 50%, în cazul în care constructorul detaliază minuţios fiecare element suplimentar propus. Liderii CJ au precizat că bugetul administraţiei judeţene nu permite o suplimentare a costurilor cu mai mult de 25-30% (adică în jur de 8 milioane de euro - n. red.). Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce ajung la circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocarea de fonduri va creşte semnificativ, având în vedere că preţul contractului va fi majorat. “Nu mă pot pronunţa acum, pentru că nu ştiu la ce înţelegere se va ajunge, dar, cu siguranţă, preţurile vor fi cu mult coborâte. Poate vom avea o majorare de contract de 30%, dar se poate ajunge şi la 20%”, a estimat Tişe.

Ce s-a modificat în proiectul Cluj Arena

Printre elementele suplimentare prevăzute în lista constructorului se numără: un nou ascensor, scaunele rabatabile, pista de atletism cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase, sistemul de afişaj electronic,nocturna mai puternică pentru terenul de fotbal, conform standardelor “Elite” ale UEFA, nocturna pentru pista de atletism, sistemul wireless pentru transmiterea datelor în timp real, relocare şi amenajare spaţii VIP, instalaţii pentru spaţii VIP, dar şi multe alte dotări.