Dezvoltatorii imobiliari sfideazã în continuare legea si autoritãtile. Ansamblul Colina Park diferã total de proiectul aprobat: în loc de 48 de apartamente, sunt circa 100..
Consiliul local a aprobat în noiembrie 2007 planul urbanistic al unui ansamblu de opt locuinţe colective mici cu câte şase apartamente şi garaje la subsol. Realitatea anului 2010 arată opt blocuri cu câte 12 apartamente, dintre care unele figurează în locul garajelor din proiect.
Ansamblul Colina Park, situat în spatele magazinului Praktiker, se anunţa în 2007 ca unul dintre cele mai “aerisite” complexuri de locuit, însă în 2010 aduce mai mult cu un ghetou. Potrivit planului urbanistic de detaliu aprobat de consiliul local, ansamblul trebuia să cuprindă opt locuinţe colective mici “cu şase apartamente fiecare şi garaje la subsol”, regim de înălţime S+P+2E, alei, locuri de joacă, punct gospodăresc şi spaţii verzi. La faţa locului, se poate observa cu ochiul liber că nimic din toate acestea nu a fost realizat.
Blocurile au trei etaje şi mansardă, la parter sunt atât garaje, cât şi apartamente, iar spaţiile verzi şi de joacă lipsesc cu desăvârşire, deşi blocurile au fost ridicate de un an. în locul spaţiilor verzi sunt mormane de moloz şi gunoi menajer, care a început să se extindă pe terenurile învecinate.
în ceea ce priveşte numărul de apartamente din fiecare imobil, lămuririle vin din partea patronului firmei care a realizat ansamblul Colina Park, Eugen Juchi: “Sunt 12 sau 13 apartamente într-un imobil, depinde de bloc. După ce am construit blocurile, le-am recompartimentat la cererea clienţilor”, susţine el. Acesta a recunoscut că la parter sunt “şi apartamente, şi garaje”, dar spune că nu vede nici o problemă în asta.
“Ne-am plătit taxele la primărie şi am făcut apartamentele pentru clienţi”, a spus Eugen Juchi, patronul Dora Mall SRL, firma beneficiară a proiectului.
Potrivit investitorului, spaţiile verzi şi de joacă urmează a fi realizate, iar deşeurile din jurul blocurilor aparţin oamenilor care au cumpărat apartamentele. Locatarii sunt de altă părere. “în jurul blocurilor este o mizerie de nedescris, iar constructorul refuză să facă curăţenie în urma lucrărilor de construcţie”, a spus unul dintre ei fără a-şi declina identitatea, de frică să nu aibă probleme cu investitorii care au biroul chiar la parterul unuia dintre blocuri.
“Nu s-au aplicat sancţiuni”
Primăria Cluj-Napoca a primit reclamaţii referitoare la încălcarea proiectului de către Dora Mall, însă reprezentanţii instituţiei consideră că “totul este în regulă”. Ultima reclamaţie a fost postată pe site-ul domnuleprimar.ro în urmă cu patru zile: “ Vă rog să verificaţi legalitatea construirii de mansarde şi transformarea garajelor în apartamente în ansamblul Colina Park (str. Colinei nr. 26).
Conform PUZ şi PUD (plan urbanistic zonal şi plan urbanistic de detaliu – n. red.), ansamblul trebuia să fie constituit din imobile S
<2E şi maxim şase apartamente pe imobil, acum sunt 12. După recepţie constructorul a uitat de PUZ şi PUD”. Potrivit Biroului de presă al primăriei, “la ultima verificare din luna ianuarie, la faţa locului nu apăreau modificări faţă de cartea funciară. Din moment ce construcţia a primit dovada de luare în folosinţă înseamnă că a respectat PUD-ul. Nu s-au aplicat sancţiuni”.
miercuri, 31 martie 2010
marți, 30 martie 2010
Mall pe Bulevardul 21 Decembrie
Este vorba, de această dată, nu de un spaţiu comercial, ci de un “mall cultural” – viitorul Centru Cultural Transilvania, pe care Primăria Cluj-Napoca îl are în proiect.
Concursul privind Centrul Cultural Transilvania, pe care Primăria Cluj-Napoca vrea să-l edifice pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie, va fi realizat în două etape: stabilirea temei de proiect şi realizarea proiectului propriu-zis. Anunţul a fost făcut ieri de către reprezentanţii administraţiei locale în cadrul dezbaterii vizând actualizarea planului urbanistic general (PUG).
Arhitectul municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică, a explicat ieri, la dezbaterea organizată de echipa care lucrează la actualizarea PUG, că municipalitarea aşteaptă de la cadastru datele exacte cu privire la terenul de 1,2 hectare de pe Bd. 21 Decembrie, preluat de la armată, unde urmează să se amenajeze Centrul Cultural Transilvania, care va include şi un sediu pentru filarmonică. Subţirică a adăugat că, după ce vor veni datele oficiale, primăria va iniţia un concurs de idei.
“Dorim un concurs în doi paşi. Vom anunţa concursul, punând la dispoziţie date privind terenul şi servituţile”, a precizat Ligia Subţirică. Fost arhitect-şef şi unul dintre membrii echipei care lucrează la PUG, Adrian Iancu a declarat că acest concurs “cu siguranţă va fi internaţional”. “Concursurile de acest fel sunt mereu deschise şi pentru specialişti din afara ţării. Ceea ce este cert e că alegerea obiectivelor din acest centru cultural nu poate fi făcută de un număr restrâns de oameni”, a specificat Iancu.
Idei privind tema de proiect şi funcţiunile principale ale viitorului “mall cultural” s-au conturat deja. “Acest centru s-ar putea concentra pe funcţiuni din zona muzicală, dublate, desigur, de zone expoziţionale şi spaţii flexibile specifice unui centru cultural”, a sugerat arhitectul Adrian Borda, care a lucrat şi la proiectul unei săli de concerte pentru filarmonică în varianta – acum abandonată – a amplasării acesteia în Parcul Central “Simion Bărnuţiu”.
De altfel, oamenii de cultură prezenţi ieri la Primăria Cluj-Napoca au deplâns situaţia în care se află multe dintre organizaţiile şi instituţiile culturale clujene, care nu deţin spaţii suficiente pentru a-şi desfăşura activitatea şi a organiza manifestări. Directorul Muzeului de Artă, Călin Stegerean, a menţionat că, în momentul în care <> se va contura, multe dintre problemele patrimoniale ale instituţiilor culturale ar fi rezolvate.
“Există o infrastructură istorică (în centrul Clujului – n.red.) care nu dispare, ci îşi schimbă proprietarii. Discuţia fundamentală ar trebui să fie legată de cine patronează cultural la Cluj-Napoca, bisericile, instituţiile de cultură sau universităţile. Consolidarea brandului cultural ar trebui realizată prin asumarea patronajului asupra culturii. Lucrurile trebuie recucerite la nivel de patrimoniu. Statul nu poate să-şi asume singur acest rol. Universităţile au sute de construcţii. Câte din ele pot organiza evenimente culturale sau pot găzdui galerii permanente? în Marea Britanie nu am întâlnit facultate sau instituţie serioasă de învăţământ care să nu aibă patrimoniu folosit pentru ceva de genul acesta”, a subliniat arhitectul Şerban Ţigănaş.
Demersuri pentru filarmonică
Centrul Cultural Transilvania a fost gândit pentru a găzdui sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. în paralel, Consiliul Judeţean Cluj, în subordinea căruia se afla instituţia de cultură, a iniţiat demersurile pentru ca acest obiectiv să devină de interes naţional. în acest fel, filarmonica ar putea primi fonduri şi de la guvern, nu doar de la forul judeţean.
Primarul Sorin Apostu a explicat că amenajarea centrului cultural este un proiect multianual şi că municipalitatea îl va susţine cu fonduri de la bugetul local, în limita posibilităţilor. în februarie, primăria a demarat licitaţia pentru desfiinţarea construcţiilor de pe terenul de 1,2 hectare situat pe Bd. 21 Decembrie nr. 106 şi pregătirea amplasamentului pentru viitorul proiect. Municipalitatea a mai avut un proiect pentru amenajarea sediului filarmonicii în clădirea fostului cazinou din Parcul Central, însă acesta nu a primit avizul de mediu.
Concursul privind Centrul Cultural Transilvania, pe care Primăria Cluj-Napoca vrea să-l edifice pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie, va fi realizat în două etape: stabilirea temei de proiect şi realizarea proiectului propriu-zis. Anunţul a fost făcut ieri de către reprezentanţii administraţiei locale în cadrul dezbaterii vizând actualizarea planului urbanistic general (PUG).
Arhitectul municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică, a explicat ieri, la dezbaterea organizată de echipa care lucrează la actualizarea PUG, că municipalitarea aşteaptă de la cadastru datele exacte cu privire la terenul de 1,2 hectare de pe Bd. 21 Decembrie, preluat de la armată, unde urmează să se amenajeze Centrul Cultural Transilvania, care va include şi un sediu pentru filarmonică. Subţirică a adăugat că, după ce vor veni datele oficiale, primăria va iniţia un concurs de idei.
“Dorim un concurs în doi paşi. Vom anunţa concursul, punând la dispoziţie date privind terenul şi servituţile”, a precizat Ligia Subţirică. Fost arhitect-şef şi unul dintre membrii echipei care lucrează la PUG, Adrian Iancu a declarat că acest concurs “cu siguranţă va fi internaţional”. “Concursurile de acest fel sunt mereu deschise şi pentru specialişti din afara ţării. Ceea ce este cert e că alegerea obiectivelor din acest centru cultural nu poate fi făcută de un număr restrâns de oameni”, a specificat Iancu.
Idei privind tema de proiect şi funcţiunile principale ale viitorului “mall cultural” s-au conturat deja. “Acest centru s-ar putea concentra pe funcţiuni din zona muzicală, dublate, desigur, de zone expoziţionale şi spaţii flexibile specifice unui centru cultural”, a sugerat arhitectul Adrian Borda, care a lucrat şi la proiectul unei săli de concerte pentru filarmonică în varianta – acum abandonată – a amplasării acesteia în Parcul Central “Simion Bărnuţiu”.
De altfel, oamenii de cultură prezenţi ieri la Primăria Cluj-Napoca au deplâns situaţia în care se află multe dintre organizaţiile şi instituţiile culturale clujene, care nu deţin spaţii suficiente pentru a-şi desfăşura activitatea şi a organiza manifestări. Directorul Muzeului de Artă, Călin Stegerean, a menţionat că, în momentul în care <> se va contura, multe dintre problemele patrimoniale ale instituţiilor culturale ar fi rezolvate.
“Există o infrastructură istorică (în centrul Clujului – n.red.) care nu dispare, ci îşi schimbă proprietarii. Discuţia fundamentală ar trebui să fie legată de cine patronează cultural la Cluj-Napoca, bisericile, instituţiile de cultură sau universităţile. Consolidarea brandului cultural ar trebui realizată prin asumarea patronajului asupra culturii. Lucrurile trebuie recucerite la nivel de patrimoniu. Statul nu poate să-şi asume singur acest rol. Universităţile au sute de construcţii. Câte din ele pot organiza evenimente culturale sau pot găzdui galerii permanente? în Marea Britanie nu am întâlnit facultate sau instituţie serioasă de învăţământ care să nu aibă patrimoniu folosit pentru ceva de genul acesta”, a subliniat arhitectul Şerban Ţigănaş.
Demersuri pentru filarmonică
Centrul Cultural Transilvania a fost gândit pentru a găzdui sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. în paralel, Consiliul Judeţean Cluj, în subordinea căruia se afla instituţia de cultură, a iniţiat demersurile pentru ca acest obiectiv să devină de interes naţional. în acest fel, filarmonica ar putea primi fonduri şi de la guvern, nu doar de la forul judeţean.
Primarul Sorin Apostu a explicat că amenajarea centrului cultural este un proiect multianual şi că municipalitatea îl va susţine cu fonduri de la bugetul local, în limita posibilităţilor. în februarie, primăria a demarat licitaţia pentru desfiinţarea construcţiilor de pe terenul de 1,2 hectare situat pe Bd. 21 Decembrie nr. 106 şi pregătirea amplasamentului pentru viitorul proiect. Municipalitatea a mai avut un proiect pentru amenajarea sediului filarmonicii în clădirea fostului cazinou din Parcul Central, însă acesta nu a primit avizul de mediu.
1,5 milioane de lei pentru cultele religioase din Cluj-Napoca
Consiliul local va împărţi, la şedinţa de astăzi, peste 1,5 milioane de lei cultelor religioase în vederea continuării lucrărilor de construcţii şi renovare, precum şi pentru organizarea unor manifestări.
Potrivit viceprimarului Radu Moisin, sumele alocate cultelor sunt la nivelul celor de anul trecut, singura noutate constituind-o alocarea a 500.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la biserica parohială “Sf. Petru şi Pavel” (foto) din Mănăştur.
Conform proiectului de pe ordinea de zi a şedinţei forului local de astăzi, din cei 1.520.000 de lei destinaţi cultelor religioase, ortodocşii urmează să primească 1.038.000 de lei, din care 500.000 de lei vor merge către Parohia Ortodoxă Română “Sf. Petru şi Pavel” din cartierul Mănăştur, pentru finalizarea cupolei bisericii.
Preotul Vasile Raus a înaintat o solicitare forului local, în care a explicat situaţia disperată în care se află, deoarece nu mai are bani pentru realizarea acoperişului, ceea ce ar putea duce la degradarea construcţiei. Raus a fost prezent şi la dezbaterea de ieri de la primărie, a echipei care lucrează la actualizarea planului urbanistic general, pentru a face un apel către cei prezenţi să contribuie la finalizarea lăcaşului de cult.
“Avem datorii de 2,5 milioane de lei la constructor, şi acesta nu mai vrea să lucreze. Noi avem terase panoramice şi un loc care poate atrage turiştii. De la noi de pe terasă se poate vedea Dejul”, a menţionat preotul Vasile Raus.
Potrivit proiectului de hotărâre, greco-catolicii urmează să primească 100.000 de lei, romano-catolicii - 90.000 de lei, reformaţii - 183.000 de lei, unitarienii - 31.900 de lei, luteranii – 2.250 de lei, cultul mozaic – 1.050 de lei, iar la capitolul alte culte este prevăzută suma de 73.800 de lei. Propunerile vor fi dezbătute de consilierii locali în şedinţa de astăzi.
Potrivit viceprimarului Radu Moisin, sumele alocate cultelor sunt la nivelul celor de anul trecut, singura noutate constituind-o alocarea a 500.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la biserica parohială “Sf. Petru şi Pavel” (foto) din Mănăştur.
Conform proiectului de pe ordinea de zi a şedinţei forului local de astăzi, din cei 1.520.000 de lei destinaţi cultelor religioase, ortodocşii urmează să primească 1.038.000 de lei, din care 500.000 de lei vor merge către Parohia Ortodoxă Română “Sf. Petru şi Pavel” din cartierul Mănăştur, pentru finalizarea cupolei bisericii.
Preotul Vasile Raus a înaintat o solicitare forului local, în care a explicat situaţia disperată în care se află, deoarece nu mai are bani pentru realizarea acoperişului, ceea ce ar putea duce la degradarea construcţiei. Raus a fost prezent şi la dezbaterea de ieri de la primărie, a echipei care lucrează la actualizarea planului urbanistic general, pentru a face un apel către cei prezenţi să contribuie la finalizarea lăcaşului de cult.
“Avem datorii de 2,5 milioane de lei la constructor, şi acesta nu mai vrea să lucreze. Noi avem terase panoramice şi un loc care poate atrage turiştii. De la noi de pe terasă se poate vedea Dejul”, a menţionat preotul Vasile Raus.
Potrivit proiectului de hotărâre, greco-catolicii urmează să primească 100.000 de lei, romano-catolicii - 90.000 de lei, reformaţii - 183.000 de lei, unitarienii - 31.900 de lei, luteranii – 2.250 de lei, cultul mozaic – 1.050 de lei, iar la capitolul alte culte este prevăzută suma de 73.800 de lei. Propunerile vor fi dezbătute de consilierii locali în şedinţa de astăzi.
luni, 29 martie 2010
Primarii atacă programul “10 case pentru specialişti”
Programul guvernamental destinat construcţiei unor locuinţe pentru specialişti nu îi include şi pe angajaţii din administraţia publică locală, se plâng edilii clujeni.
Primăriile clujene s-au grăbit să se înscrie în programul guvernamental “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, însă sunt nemulţumiţi de modul în care acesta a fost gândit. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din Cluj, primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, afirmă că personalul angajat în administraţia locală este discriminat în favoarea medicilor şi a profesorilor.
Asociaţia îi va cere Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, să modifice programul. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, crede că decizia de împărţire a locuinţelor trebuie să aparţină autorităţilor locale, în timp ce deputatul Daniel Buda apreciază că programul va putea fi extins doar pe viitor.
Despre intenţia guvernului de a sprijini construirea unor case care să fie acordate în regim de locuinţe de serviciu tuturor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural ZIUA de CLUJ a relatat pe larg într-o ediţie anterioară. Programul a fost intitulat “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc” şi are ca scop încurajarea personalului calificat să locuiască şi să profeseze la ţară. Primăriile aveau sarcina de a identifica terenuri legate la reţelele de utilităţi, pe care să le pună la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale, care s-a angajat să finanţeze aceste investiţii.
“Majoritatea primarilor sunt interesaţi de acest program, pentru că, de regulă, toţi au primit solicitări fie din partea poliţiştilor, fie din partea profesorilor, a medicilor sau a angajaţilor din primării”, spune edilul din Sânpaul, Ovidiu Colceriu, care este şi preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, filiala Cluj. Nemulţumirea sa se leagă de faptul că programul îi exclude pe angajaţii din administraţia locală. “Când ni s-a spus că este un program care îi vizează pe specialişti, cu toţii ne-am gândit că sunt vizaţi şi angajaţii din primării. Pentru că şi noi avem personal calificat, iar, din păcate, salariile sunt şi aici destul de mici. Abia apoi am aflat că cei din administraţie sunt în continuare discriminaţi şi sper că această situaţie se va reglementa”, a spus Colceriu.
El a precizat că s-a consultat cu toţi pimarii din comune şi că urmează să trimită o scrisoare oficială atât către Prefectura Cluj, cât şi ministerului. “Ideal ar fi să decidem noi, la nivelul comunităţii, nişte criterii şi punctajul în baza căruia aceste locuinţe să fie atribuite. Cred că noi cunoaştem mai bine necesităţile comunităţii noastre”, a spus Colceriu. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, este de acord cu primarul. “Mi se pare absolut firesc ca doleanţa Asociaţiei Comunelor să fie luată în seamă. Cu atât mai mult cu cât e greu să ştie cei de la minister unde sunt solicitări mai multe şi unde mai puţine. Primăriile şi consiliile locale ştiu mai bine ce se întâmplă în comunităţile lor. Si apoi, ce te faci dacă într-o comunitate nu este medic? Normal că acea locuinţă ar trebui dată mai departe”, susţine Tişe.
Prefectul Florin Stamatian este de altă părere. “Funcţionarii din primării sunt din comunitatea respectivă. Cum o să fie, o să-şi aprobe ei lor câte o locuinţă? Pentru ei ar trebui să se facă un program diferit, deocamdată acesta îi vizează pe medici, profesori şi poliţişti”, a spus Stamatian.
Deputatul PDL Daniel Buda consideră că programul va putea fi extins pe viitor. “Ne plângem că nu avem medici şi profesori în comune. Dar atunci ar trebui să înţelegem că numai dacă venim cu un astfel de ajutor în întâmpinarea lor vom rezolva această problemă”, spune Buda. El nu neagă însă că pe viitor programul ar putea fi extins. “Nu vreau să se înţeleagă că nu aş vrea eu ca şi personalul calificat din primării să beneficieze de astfel de case. Dar să vedem deocamdată cum evoluează programul în forma în care a fost gândit. Apoi, pe parcurs, acesta va putea fi extins sau poate vom face un program care să-i vizeze numai pe specialiştii din primării”, a spus Buda.
Premierul Emil Boc a susţinut sâmbătă, alături de miniştrii Vasile Blaga, Adriean Videanu, Daniel Funeriu, Mihai Seitan şi Elena Udrea, o videoconferinţă cu prefecţii, subprefecţii, reprezentanţii serviciilor deconcentrate, cei ai Asociaţiei Comunelor şi ai altor structuri teritoriale, pe tema “Priorităţile Programului de Guvernare 2009-2012”.
Una dintre temele abordate în cadrul întâlnirii a vizat transmiterea de către autorităţile locale a situaţiei necesarului de locuinţe ce vor fi construite pentru specialişti în zonele rurale, în cadrul Programului “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Cluj. Proiectul a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern în luna februarie şi urmăreşte creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor din mediul rural. De aceste locuinţe pot beneficia dascălii, cadrele medicale şi poliţiştii care nu deţin în proprietate o locuinţă în comuna în care îşi desfăşoară activitatea. La nivelul judeţului Cluj, până vineri 45 de primării comunale din totalul de 75 au transmis prefecturii intenţia privind participarea la acest program.
Astfel, autorităţile locale clujene au înaintat solicitări pentru 344 de case, 175 cu două camere şi 169 cu trei camere, se arată în documentul citat. “Deocamdată, nu se ştie câte astfel de proiecte vor fi finanţate. Noi facem centralizarea, pe care o transferăm la Bucureşti. Ulterior, se va decide, în funcţie de solicitări, câţi bani se vor aloca pentru acest program şi care proiecte vor fi finanţate”, a explicat prefectul Florin Stamatian. Fiecare proiect cuprinde 10 case, de două şi trei camere (100 mp, respectiv 120 mp).
Primăriile clujene s-au grăbit să se înscrie în programul guvernamental “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, însă sunt nemulţumiţi de modul în care acesta a fost gândit. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din Cluj, primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, afirmă că personalul angajat în administraţia locală este discriminat în favoarea medicilor şi a profesorilor.
Asociaţia îi va cere Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, să modifice programul. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, crede că decizia de împărţire a locuinţelor trebuie să aparţină autorităţilor locale, în timp ce deputatul Daniel Buda apreciază că programul va putea fi extins doar pe viitor.
Despre intenţia guvernului de a sprijini construirea unor case care să fie acordate în regim de locuinţe de serviciu tuturor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural ZIUA de CLUJ a relatat pe larg într-o ediţie anterioară. Programul a fost intitulat “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc” şi are ca scop încurajarea personalului calificat să locuiască şi să profeseze la ţară. Primăriile aveau sarcina de a identifica terenuri legate la reţelele de utilităţi, pe care să le pună la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale, care s-a angajat să finanţeze aceste investiţii.
“Majoritatea primarilor sunt interesaţi de acest program, pentru că, de regulă, toţi au primit solicitări fie din partea poliţiştilor, fie din partea profesorilor, a medicilor sau a angajaţilor din primării”, spune edilul din Sânpaul, Ovidiu Colceriu, care este şi preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, filiala Cluj. Nemulţumirea sa se leagă de faptul că programul îi exclude pe angajaţii din administraţia locală. “Când ni s-a spus că este un program care îi vizează pe specialişti, cu toţii ne-am gândit că sunt vizaţi şi angajaţii din primării. Pentru că şi noi avem personal calificat, iar, din păcate, salariile sunt şi aici destul de mici. Abia apoi am aflat că cei din administraţie sunt în continuare discriminaţi şi sper că această situaţie se va reglementa”, a spus Colceriu.
El a precizat că s-a consultat cu toţi pimarii din comune şi că urmează să trimită o scrisoare oficială atât către Prefectura Cluj, cât şi ministerului. “Ideal ar fi să decidem noi, la nivelul comunităţii, nişte criterii şi punctajul în baza căruia aceste locuinţe să fie atribuite. Cred că noi cunoaştem mai bine necesităţile comunităţii noastre”, a spus Colceriu. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, este de acord cu primarul. “Mi se pare absolut firesc ca doleanţa Asociaţiei Comunelor să fie luată în seamă. Cu atât mai mult cu cât e greu să ştie cei de la minister unde sunt solicitări mai multe şi unde mai puţine. Primăriile şi consiliile locale ştiu mai bine ce se întâmplă în comunităţile lor. Si apoi, ce te faci dacă într-o comunitate nu este medic? Normal că acea locuinţă ar trebui dată mai departe”, susţine Tişe.
Prefectul Florin Stamatian este de altă părere. “Funcţionarii din primării sunt din comunitatea respectivă. Cum o să fie, o să-şi aprobe ei lor câte o locuinţă? Pentru ei ar trebui să se facă un program diferit, deocamdată acesta îi vizează pe medici, profesori şi poliţişti”, a spus Stamatian.
Deputatul PDL Daniel Buda consideră că programul va putea fi extins pe viitor. “Ne plângem că nu avem medici şi profesori în comune. Dar atunci ar trebui să înţelegem că numai dacă venim cu un astfel de ajutor în întâmpinarea lor vom rezolva această problemă”, spune Buda. El nu neagă însă că pe viitor programul ar putea fi extins. “Nu vreau să se înţeleagă că nu aş vrea eu ca şi personalul calificat din primării să beneficieze de astfel de case. Dar să vedem deocamdată cum evoluează programul în forma în care a fost gândit. Apoi, pe parcurs, acesta va putea fi extins sau poate vom face un program care să-i vizeze numai pe specialiştii din primării”, a spus Buda.
Premierul Emil Boc a susţinut sâmbătă, alături de miniştrii Vasile Blaga, Adriean Videanu, Daniel Funeriu, Mihai Seitan şi Elena Udrea, o videoconferinţă cu prefecţii, subprefecţii, reprezentanţii serviciilor deconcentrate, cei ai Asociaţiei Comunelor şi ai altor structuri teritoriale, pe tema “Priorităţile Programului de Guvernare 2009-2012”.
Una dintre temele abordate în cadrul întâlnirii a vizat transmiterea de către autorităţile locale a situaţiei necesarului de locuinţe ce vor fi construite pentru specialişti în zonele rurale, în cadrul Programului “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Cluj. Proiectul a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern în luna februarie şi urmăreşte creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor din mediul rural. De aceste locuinţe pot beneficia dascălii, cadrele medicale şi poliţiştii care nu deţin în proprietate o locuinţă în comuna în care îşi desfăşoară activitatea. La nivelul judeţului Cluj, până vineri 45 de primării comunale din totalul de 75 au transmis prefecturii intenţia privind participarea la acest program.
Astfel, autorităţile locale clujene au înaintat solicitări pentru 344 de case, 175 cu două camere şi 169 cu trei camere, se arată în documentul citat. “Deocamdată, nu se ştie câte astfel de proiecte vor fi finanţate. Noi facem centralizarea, pe care o transferăm la Bucureşti. Ulterior, se va decide, în funcţie de solicitări, câţi bani se vor aloca pentru acest program şi care proiecte vor fi finanţate”, a explicat prefectul Florin Stamatian. Fiecare proiect cuprinde 10 case, de două şi trei camere (100 mp, respectiv 120 mp).
Vin banii de la Bucureşti. Pe ce-i cheltuim?
Clujul va primi circa două milioane de euro de la guvern pentru proiectele de infrastructură din mediul rural.
Alte fonduri merg spre achitarea datoriei pentru Autostrada Transilvania. Deputatul Daniel Buda a declarat la finele săptămânii trecute că următoarele fonduri guvernamentale care vor veni la Cluj vor fi destinate lucrărilor angajate de primării în vederea dezvoltării infrastructurii în mediul rural.
Potrivit deputatului, propunerea este ca în judeţ să ajungă în jur de 8,1 milioane de lei (aproape două milioane de euro – n. red.). In ceea ce priveşte Autostrada Transilvania, mai întâi se vor aloca fonduri pentru achitarea datoriei de peste 170 de milioane de euro către constructor, compania americană Bechtel, abia apoi urmând să fie finanţată şi continuarea lucrărilor.
“La următoarea rectificare de buget urmează să fie alocaţi banii pe Ordonanţa 7/2006 pentru autorităţile locale din mediul rural. Pentru proiectele din Cluj, per total a fost nominalizată, din câte îmi amintesc, suma de 8,1 milioane de lei”, a explicat Buda.
Acesta a adăugat că a discutat personal cu Iuliu Păcurariu (consilier al prim-ministrului Emil Boc, fost consilier judeţean – n. red.) şi a fost informat că toate administraţiile din mediul rural vor obţine fonduri pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii. “Toţi primarii din Cluj primesc bani pe Ordonanţa 7. Vor fi finanţate toate proiectele. Cel puţin câte 300.000 de lei va primi toată lumea, după câte am discutat şi cu Iuliu Păcurariu”, a declarat deputatul.
Acesta a subliniat că o altă direcţie de finanţare pentru Cluj, pe care a discutat-o cu premierul Emil Boc, se referă la susţinerea lucrărilor la Autostrada Transilvania. “Premierul m-a asigurat la vizita de săptămâna trecută în Cluj că a obţinut acordul celor de la Bechtel pentru ca aceştia să lucreze la autostradă, pe credit de angajament, şi să continue ceea ce au început în judeţele Cluj şi Sălaj, chiar dacă abia în aprilie vor primi fonduri”, a explicat Daniel Buda.
El a mai subliniat că în aprilie guvernul trebuie să aloce constructorului autostrăzii aproximativ 170 de milioane de euro, reprezentând datoriile acumulate anul trecut către compania Bechtel. “Banii aceştia se vor aloca. Negocierile premierului se referă la plăţile pentru lucrările programate anul acesta, adică cei 18 km pe care guvernul şi i-a propus, 10 la Cluj şi 8 de la Nădăşel spre judeţul Sălaj. Premierul ne-a asigurat că se va lucra pe aceste tronsoane înainte ca banii să fie alocaţi”, a declarat Buda.
In cazul celor 18 km de autostradă promişi pentru 2010 (finalizarea porţiunii dintre Câmpia Turzii şi Turda a tronsonului 2B şi lucrărilor de la Nădăşel, spre judeţul Sălaj), costurile vor fi la 60% din cele calculate anul trecut pe kilometru (9-10 milioane de euro – n. red.).
Anul trecut au fost daţi în folosinţă 42 km din Autostrada Transilvania, o parte din tronsonul 2B, între Gilău şi Turda. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale informa că a cheltuit, până în noiembrie 2009, peste 980 de milioane de euro pentru proiectul Autostrăzii Transilvania, în această sumă fiind incluse şi sumele pentru exproprieri.
Alte fonduri merg spre achitarea datoriei pentru Autostrada Transilvania. Deputatul Daniel Buda a declarat la finele săptămânii trecute că următoarele fonduri guvernamentale care vor veni la Cluj vor fi destinate lucrărilor angajate de primării în vederea dezvoltării infrastructurii în mediul rural.
Potrivit deputatului, propunerea este ca în judeţ să ajungă în jur de 8,1 milioane de lei (aproape două milioane de euro – n. red.). In ceea ce priveşte Autostrada Transilvania, mai întâi se vor aloca fonduri pentru achitarea datoriei de peste 170 de milioane de euro către constructor, compania americană Bechtel, abia apoi urmând să fie finanţată şi continuarea lucrărilor.
“La următoarea rectificare de buget urmează să fie alocaţi banii pe Ordonanţa 7/2006 pentru autorităţile locale din mediul rural. Pentru proiectele din Cluj, per total a fost nominalizată, din câte îmi amintesc, suma de 8,1 milioane de lei”, a explicat Buda.
Acesta a adăugat că a discutat personal cu Iuliu Păcurariu (consilier al prim-ministrului Emil Boc, fost consilier judeţean – n. red.) şi a fost informat că toate administraţiile din mediul rural vor obţine fonduri pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii. “Toţi primarii din Cluj primesc bani pe Ordonanţa 7. Vor fi finanţate toate proiectele. Cel puţin câte 300.000 de lei va primi toată lumea, după câte am discutat şi cu Iuliu Păcurariu”, a declarat deputatul.
Acesta a subliniat că o altă direcţie de finanţare pentru Cluj, pe care a discutat-o cu premierul Emil Boc, se referă la susţinerea lucrărilor la Autostrada Transilvania. “Premierul m-a asigurat la vizita de săptămâna trecută în Cluj că a obţinut acordul celor de la Bechtel pentru ca aceştia să lucreze la autostradă, pe credit de angajament, şi să continue ceea ce au început în judeţele Cluj şi Sălaj, chiar dacă abia în aprilie vor primi fonduri”, a explicat Daniel Buda.
El a mai subliniat că în aprilie guvernul trebuie să aloce constructorului autostrăzii aproximativ 170 de milioane de euro, reprezentând datoriile acumulate anul trecut către compania Bechtel. “Banii aceştia se vor aloca. Negocierile premierului se referă la plăţile pentru lucrările programate anul acesta, adică cei 18 km pe care guvernul şi i-a propus, 10 la Cluj şi 8 de la Nădăşel spre judeţul Sălaj. Premierul ne-a asigurat că se va lucra pe aceste tronsoane înainte ca banii să fie alocaţi”, a declarat Buda.
In cazul celor 18 km de autostradă promişi pentru 2010 (finalizarea porţiunii dintre Câmpia Turzii şi Turda a tronsonului 2B şi lucrărilor de la Nădăşel, spre judeţul Sălaj), costurile vor fi la 60% din cele calculate anul trecut pe kilometru (9-10 milioane de euro – n. red.).
Anul trecut au fost daţi în folosinţă 42 km din Autostrada Transilvania, o parte din tronsonul 2B, între Gilău şi Turda. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale informa că a cheltuit, până în noiembrie 2009, peste 980 de milioane de euro pentru proiectul Autostrăzii Transilvania, în această sumă fiind incluse şi sumele pentru exproprieri.
Industria si constructiile isi revin, disponibilizarile incetinesc
"Expectatiile formulate de participantii la sondajul de conjunctura realizat de BNR in luna martie indica o perspectiva optimista in ambele sectoare economice analizate, insa trebuie mentionat faptul ca aceasta evolutie incorporeaza efectul asociat numarului mai mare de zile lucratoare fata de luna precedenta, dar si influenta pozitiva indusa de imbunatatirea conditiilor climaterice", se spune in sondajul publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Astfel, in privinta volumului de activitate, soldurile conjuncturale au ajuns la +23% in industrie si la +44% in constructii. Firmele din aceste sectoare se asteapta si la majorarea comenzilor primite, industria beneficiind de revenirea cererii externe, dupa cum arata NewsIn.
Circa 45% dintre companiile industriale si aproape doua treimi dintre cele de constructii mentioneaza in continuare cererea slaba ca principal factor de limitare a activitatii.
Alti factori negativi asupra activitatii din cele doua sectoare, cu o pondere cumulata de aproape o treime in economia romaneasca, sunt blocajul financiar - mai ales in constructii -, dobanzile bancare mari, evolutia cursului de schimb si insuficienta materiilor prime.
In privinta fortei de munca, firmele din industrie vor continua sa faca disponibilizari, "insa procesul nu va avea o intensitate
pronuntata", in timp ce scaderea numarului de salariati se va opri in constructii, in conditiile in care incepe sezonul de activitate in acest sector.
Sondajul BNR mai arata ca preturile la producator vor avea o tendinta de crestere, in timp ce in constructii este "putin probabila" o modificare a preturilor.
"Expectatiile privind performanta economica a sectorului industrial s-au ameliorat vizibil comparativ cu luna anterioara, soldul opiniilor inversandu-si semnul (de la -21% la +17%). Desi de mai mica amplitudine, o imbunatatire a indicatorului este anticipata si in sectorul constructiilor", se mai spune in raport.
Astfel, in privinta volumului de activitate, soldurile conjuncturale au ajuns la +23% in industrie si la +44% in constructii. Firmele din aceste sectoare se asteapta si la majorarea comenzilor primite, industria beneficiind de revenirea cererii externe, dupa cum arata NewsIn.
Circa 45% dintre companiile industriale si aproape doua treimi dintre cele de constructii mentioneaza in continuare cererea slaba ca principal factor de limitare a activitatii.
Alti factori negativi asupra activitatii din cele doua sectoare, cu o pondere cumulata de aproape o treime in economia romaneasca, sunt blocajul financiar - mai ales in constructii -, dobanzile bancare mari, evolutia cursului de schimb si insuficienta materiilor prime.
In privinta fortei de munca, firmele din industrie vor continua sa faca disponibilizari, "insa procesul nu va avea o intensitate
pronuntata", in timp ce scaderea numarului de salariati se va opri in constructii, in conditiile in care incepe sezonul de activitate in acest sector.
Sondajul BNR mai arata ca preturile la producator vor avea o tendinta de crestere, in timp ce in constructii este "putin probabila" o modificare a preturilor.
"Expectatiile privind performanta economica a sectorului industrial s-au ameliorat vizibil comparativ cu luna anterioara, soldul opiniilor inversandu-si semnul (de la -21% la +17%). Desi de mai mica amplitudine, o imbunatatire a indicatorului este anticipata si in sectorul constructiilor", se mai spune in raport.
vineri, 26 martie 2010
Clujul, cele mai multe locuinţe prin "Prima casă" din provincie
Clujul este judeţul unde au fost cumpărate cele mai multe locuinţe prin programul guvernamental “Prima casă”, cu excepţia Bucureştiului. Este vorba de 7,63% din totalul de 17.700 locuinţe achiziţionate în toată ţara de la începutul programului, potrivit unei informări de astăzi a premierului Emil Boc.
în Bucureşti au fost cumpărate cele mai multe locuinţe prin programul “Prima casă”, este vorba de o treime din total. Capitala este urmată de Cluj, Timiş (5,55%) şi Constanţa (3,96%), potrivit premierului Emil Boc.
Jumătate dintre credite au fost acordate pentru apartamente cu două camere. Programul a fost demarat în iulie anul trecut iar plafonul de garanţii guvernamentale este, în acest an, de 700 milioane de euro, faţă de un miliard de euro disponibil anul trecut.
în Bucureşti au fost cumpărate cele mai multe locuinţe prin programul “Prima casă”, este vorba de o treime din total. Capitala este urmată de Cluj, Timiş (5,55%) şi Constanţa (3,96%), potrivit premierului Emil Boc.
Jumătate dintre credite au fost acordate pentru apartamente cu două camere. Programul a fost demarat în iulie anul trecut iar plafonul de garanţii guvernamentale este, în acest an, de 700 milioane de euro, faţă de un miliard de euro disponibil anul trecut.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
