joi, 30 decembrie 2010

Paszkany vrea să transforme o investiţie imobiliară eşuată - Cartierul Tineretului din Cluj - într-un parc fotovoltaic uriaş

Compania Polus Real Estate, controlată de Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în asociere cu o companie americană, vrea să transforme un proiect imobiliar eşuat din Cluj în cel mai mare parc fotovoltaic din România, investiţia fiind estimată de primăria oraşului la "sute de milioane de euro".

În 2006 firma controlată de Paszkany a încheiat un acord cu Primăria Clujului privind un teren de 203 hectare pe care urma să fie ridicat un cartier cu 6.000 de apartamente şi vile, din care 384 trebuia să fie locuinţe sociale. Acestea urmau să fie date gratuit primăriei în schimbul terenului pus la dispoziţie pentru acest proiect.

Investiţia care avea să poarte denumirea de Cartierul Tineretului şi a cărei valoare se ridica la jumătate de miliard de euro nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii Polus Real Estate acuzând greutăţi financiare din cauza crizei, cu toate că anii 2006-2008 pot fi consideraţi ca o perioadă de boom pentru afacerile imobiliare.

Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut o soluţie concretă până la sfârşitul acestui an, investitorii de la Polus Real Estate le-au propus autorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, investiţie la modă acum în România.

Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj este realizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România, pe terenul unde trebuiau ridicate apartamentele din Cartierul Tineretului, 30% din producţia de energie urmând să fie folosită pentru iluminatul stradal al Clujului. Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, primăria va putea construi până în 2018 cele 384 de locuinţe sociale avute în vedere. Conducerea Primăriei Cluj spune că municipalitatea va primi energie verde timp de 49 de ani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şi pe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.

Potrivit proiectului de hotărâre, aprobat de consilierii locali marţi 14 decembrie, parcul fotovoltaic va fi construit prin reconversia parcului imobiliar Cartierul Tineretului.

"Proiectul prevede instalarea celui mai mare sistem de producere de energie verde prin intermediul panourilor solare din România. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC va construi un parc fotovoltaic, iar 30% din energia produsă, însă nu mai puţin de 3.550 MWh pe an, va fi furnizată municipalităţii. Vorbim de o investiţie de câteva sute de milioane de euro", a declarat pentru ZF Transilvania Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Apostu nu a furnizat date concrete privind valoarea exactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului, modul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect, precizând că aceste detalii vor fi clarificate în urma unor discuţii viitoare, între conducerea Primăriei Cluj şi reprezentanţii companiei care se ocupă de dezvoltarea proiectului. Reprezentanţii companiei Polus Real Estate nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Parcul se va întinde pe 198 de hectare, restul terenului, respectiv 5 hectare, urmând să fie păstrat pentru construirea locuinţelor sociale.

marți, 14 decembrie 2010

Consiliul Judeţean taie la jumătate pretenţiile constructorilor Cluj Arena


Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a afirmat că negocierile privind stabilirea costurilor suplimentare pentru stadion nu au fost încă finalizate. Reprezentanţii celor două comisii de negociere nu s-au pus de acord în privinţa preţurilor propuse de constructori la cantităţile de materiale pentru lucrările suplimentare la Cluj Arena. Surse apropiate negocierilor au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că se va ajunge la o suplimentare de maxim 7,8 milioane de euro a contractului iniţial.

CJ Cluj a desemnat o comisie specială care să negocieze preţurile la lucrările suplimentare propuse sau efectuate deja la noul stadion. “Planul nostru era ca în şedinţa de miercuri să avem o propunere finală în privinţa costurilor suplimentare pe care trebuie să le aprobăm la stadion. Din păcate, însă, nu ştiu dacă negocierile se vor finaliza la timp. Motivul se leagă de faptul că reprezentanţii noştri nu au căzut la înţelegere cu constructorii în privinţa tuturor sumelor avansate pentru lucrările propuse. Ca atare, încă se mai lucrează în acest sens. Sunt consultate preţurile de pe piaţă, cantităţile de materiale şi se negociază în continuare. Sper ca, în cel mai scurt timp, să avem un răspuns final. Poate nu până la şedinţa de miercuri, dar, cu siguranţă, până la finele acestui an”, a apreciat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Faţă de preţul iniţial propus de constructor în licitaţie, CJ nu este dispus să accepte costuri suplimentare mai mari de 25, maxim 30%. Consorţiul care se ocupă de construcţia stadionului (ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii) a solicitat în plus aprox. 15 milioane de euro. Sursele ZIUA de CLUJ consideră că suma suplimentară la care se va ajunge în urma negocierilor se cifrează la 7,5 - 7,8 milioane de euro. Liderul administraţiei judeţene, Alin Tişe, a susţinut că nu poate anticipa nici o sumă, dat fiind faptul că negocierile nu s-au încheiat. “Tot ce pot să spun e că am cerut comisiei noastre să negocieze fiecare preţ în parte. Atât timp cât nu s-a finalizat etapa de negociere, nu mă pot pronunţa”, a spus Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, care includ şi lucrările suplimentare solicitate de beneficiar sau propuse de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor. Ca atare, noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut Tişe. Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Dintre acestea amintim: un ascensor, scaune rabatabile, patru drencere (pentru pulverizarea apei în caz de incendiu), pista de atletism (cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase), sistem de afişaj electronic, nocturnă mai puternică pentru terenul de fotbal, nocturnă pentru pista de atletism, sistem wireless pentru transmiterea datelor în timp real etc. Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce totalizează circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocările vor creşte semnificativ, având în vedere că stadionul trebuie finalizat până la 1 august.

luni, 6 decembrie 2010

Preţul final pentru stadion, mai mic decât ar fi vrut constructorii


În ultima şedinţă din acest an, Consiliul Judeţean Cluj (CJ) va adopta o hotărâre privind preţul final al noului stadion, urmând ca acesta să fie inclus în bugetul pe anul 2011. Preşedintele Alin Tişe a informat că cele două comisii de negociere - a administraţiei judeţene şi a constructorilor - au avut o primă rundă de întâlniri. În prezent, comisiile consultă documentele legate de lucrările suplimentare la Cluj Arena. La o soluţie finală se va ajunge până la finele săptămânii. Costurile suplimentare de peste 15 milioane de euro sugerate de constructor nu pot fi acceptate, a declarat Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, ce includ şi lucrările suplimentare angajate de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor, ca atare noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, la ultima şedinţă din acest an, pe care am convocat-o în 15 decembrie, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Lucrările la stadion au fost contractate iniţial la circa 27,5 milioane de euro. Din pricina modificărilor aduse la proiect, constructorul a propus costuri suplimentare în valoare de peste 15 milioane de euro. Pentru stabilirea sumei finale au fost desemnate două comisii de negociere, una din partea CJ, cealaltă din partea constructorilor (consorţiul ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii). “Cele două comisii au avut o serie de întâlniri. Au fost preluate dosarele cu documentele şi anexele justificative pentru lucrările suplimentare prevăzute la stadion. Până la finele săptămânii viitoare se va ajunge la o concluzie cu privire la preţul solicitat. În nici un caz nu putem accepta o suplimentare de 15 milioane de euro, cât a cerut constructorul, pentru că nu ne putem permite aşa ceva. Am cerut comisiei să verifice ce preţuri sunt practicate pe piaţă şi să negocieze cât mai jos”, a spus Alin Tişe.

Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă (CJ Cluj, în acest caz - n.red.) poate accepta să majoreze preţul contractului de lucrări cu până la 20%, dacă se impune, şi cu maximum 50%, în cazul în care constructorul detaliază minuţios fiecare element suplimentar propus. Liderii CJ au precizat că bugetul administraţiei judeţene nu permite o suplimentare a costurilor cu mai mult de 25-30% (adică în jur de 8 milioane de euro - n. red.). Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce ajung la circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocarea de fonduri va creşte semnificativ, având în vedere că preţul contractului va fi majorat. “Nu mă pot pronunţa acum, pentru că nu ştiu la ce înţelegere se va ajunge, dar, cu siguranţă, preţurile vor fi cu mult coborâte. Poate vom avea o majorare de contract de 30%, dar se poate ajunge şi la 20%”, a estimat Tişe.

Ce s-a modificat în proiectul Cluj Arena

Printre elementele suplimentare prevăzute în lista constructorului se numără: un nou ascensor, scaunele rabatabile, pista de atletism cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase, sistemul de afişaj electronic,nocturna mai puternică pentru terenul de fotbal, conform standardelor “Elite” ale UEFA, nocturna pentru pista de atletism, sistemul wireless pentru transmiterea datelor în timp real, relocare şi amenajare spaţii VIP, instalaţii pentru spaţii VIP, dar şi multe alte dotări.

joi, 25 noiembrie 2010

Casele din Muzeul Etnografic, în pericol

Consilierul PSD Valentin Cuibus a atras atenţia că unele case din parcul Muzeului Etnografic sunt din ce în ce mai afectate de alunecarea versantului dinspre parcul industrial Tetarom, unde lucrările de stabilizare nu au fost încă finalizate. “Cred că trebuie să avem în vedere ca anul viitor să alocăm sumele necesare pentru încheierea lucrărilor.

De asemenea, conducerea muzeului a transmis că este nevoie să se finalizeze şi depozitul pentru casele ce sunt demontate. Este vorba despre un proiect care a început şi, din lipsă de bani, nu s-a mai finalizat”, a spus Cuibus. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, a informat că în acest an societatea Tetarom a primit 800.000 de lei pentru a realiza stabilizarea versantului dinspre muzeu. “O parte din bani s-au folosit pentru proiect, o altă parte, pentru lucrări. Cu siguranţă şi pentru anul viitor vom cuprinde o sumă de bani, astfel încât lucrările să fie finalizate”, a apreciat Radu Bica.

vineri, 19 noiembrie 2010

Trei constructori se bat pentru sala polivalentă

Unul dintre cele mai importante investiţii ale municipalităţii este sala polivalentă din vecinătatea Cluj Arena, proiect care va include un parking ce va deservi şi stadionul. La licitaţia deschisă ieri au fost depuse trei oferte. Con-A a propus un preţ de 50.926.063 lei fără TVA (circa 14,7 milioane de euro cu TVA inclus). Dafora a propus un preţ de 88.273.678 lei fără TVA (aproximativ 25,5 milioane de euro), iar ACI a solicitat 91.874.820 lei fără TVA (circa 26,5 milioane de euro).

Toate cele trei firme s-au angajat să finalizeze lucrarea în 36 de luni de la semnarea contractului. Potrivit primarului Sorin Apostu, intenţia municipalităţii este de a “ataca” sala de lângă Cluj Arena începând cu parkingul pe două niveluri gândit la subsolul acesteia, obiectiv care urmează să deservească şi stadionul. Finanţarea construcţiei se va face din creditul pe care municipalitatea intenţionează să-l contracteze. Principalul criteriu de atribuire a contractului este “preţul cel mai mic”. Primăria va stabili dacă ofertele tehnice şi financiare ale societăţilor corespund caietului de sarcini, urmând să desemneze apoi societatea câştigătoare.

Licitaţie pentru parkingul de pe Aleea Băişoara

Primăria Cluj-Napoca a deschis licitaţia pentru parkingul din cartierul Gheorgheni, de pe strada Băişoara numărul 1-3. 11 societăţi au depus oferte: Decorint, Transilvania Construcţii, Acomin, International FBS Holding, Armconf, Stoneco – Construdava, Concefa, ACI, Modern Bau, TCI Contractor General şi Con-A. Cea mai bună ofertă aparţine, conform primăriei, consorţiului Stoneco – Construdava (4,6 milioane de lei). Pentru acest parking de 360 de locuri proiectul prevede un corp cu demisol, parter şi două etaje plus terasă şi un al doilea corp cu parter, trei etaje şi terasă, la intersecţia cu strada Rebreanu. Terenul măsoară 9.550 mp. Accesul autobuzelor la staţia de la capăt de linie va fi menţinut, urmând să fie corectată şi zona de circulaţie de la intersecţia celor două străzi.

joi, 18 noiembrie 2010

Certuri “la cuţite” în Comisia de urbanism

După mai multe reveniri în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, arhitectul Claudiu Botea a aflat ieri că, de fapt, tema de proiectare pentru investiţia Nervia este cea care deranjează. Şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru al CTATU, i-a transmis colegului sau că are un proiect foarte slab şi că, spre deosebire de ceilalţi arhitecţi, el îşi asumă public această părere. Botea a rămas fără cuvinte, iar primarul Sorin Apostu i-a reproşat lui Ţigănaş lipsa de corectitudine.

În şedinţa de ieri a CTATU, Şerban Ţigănaş nu a ratat momentul de a-i spune ceea ce gândeşte colegului său de breaslă, Claudiu Botea (reprezentant al societăţii de proiectare Arhimar - n. red.). “Este un proiect foarte slab. Dacă ne raportăm la ambiţiile municipiului Cluj-Napoca, chiar cred că această variantă, aşa cum a fost gândită, este foarte slabă. De altfel, acelaşi lucru îl cred şi colegii mei”, a spus Ţigănaş, indicând spre arhitecţii Adrian Iancu, Eugen Pănescu şi Mihaela Agachi. El a mai completat că îşi permite să lanseze această părere, pe care şi-o şi asumă. Pănescu şi Iancu au preferat să nu comenteze. Agachi a făcut şi ea o serie de aprecieri: “La intrarea în oraş, peisajul nu va fi prea plăcut în varianta actuală. Pentru un hotel de lux, s-ar impune o clădire care să nu pară tot un modest bloc de locuinţe”.

Societatea Arhimar s-a prezentat ieri, în faţa CTATU, cu o propunere de proiect ce vizează un ansamblu mixt, cu spaţii de expoziţii, spaţii comerciale, locuinţe şi hotel, în zona Expo Transilvania. Terenul pe care ar urma să fie realizat proiectul a fost concesionat de către primărie societăţii Nervia. Edilul Sorin Apostu s-a arătat nemulţumit de reacţia lui Ţigănaş legată de proiect. “Chiar nu este normal ca ori de câte ori proiectantul vine în comisie, să aveţi alte păreri. Dacă data trecută i-am cerut o serie de soluţii, ar trebui să avem în vedere modul în care acestea au fost rezolvate, şi nu să cerem de nu ştiu câte ori alte lucruri în plus, pentru că nu e corect. Şi apoi, vreau să vă aduc aminte că vorbim despre un proiect de investiţie ce se va derula pe un teren concesionat de primărie. Nu ne permitem să cerem investitorului 10 variante de proiect pentru că nu are timp pentru aşa ceva”, a afirmat Apostu.

Şerban Ţigănaş a fost de părere că investitorul se grăbeşte cu aprobarea acestui proiect doar pentru că ştie că nu va corespunde noului Plan Urbanistic General (PUG). “Consider că este necesar ca proiectantul să se consulte cu echipa PUG-ului, pentru o corelare cu ceea ce se doreşte să se realizeze acolo”, a spus Ţigănaş. Tot el a adăugat că s-ar impune o procedură de negociere urbanistică, elaborarea unui master plan de configurare urbană. “De abia după ce va fi aprobat acest master plan şi după ce va fi transpus într-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), cu reglementările de rigoare, putem vorbi despre proiect. Va trebui să avem posibilitatea să studiem şi noi aceste reglementări, să le aprofundăm. În forma actuală a proiectului, interesul public este insuficient definit. Nu aşa se discută o zonă care va contribui la dezvoltarea urbană, la schimbarea peisajului urban”, a opinat Ţigănaş.

Primarul Sorin Apostu, dar şi reprezentanţii Direcţiei de Urbanism, i-au reproşat lui Ţigănaş că a avut timp suficient - şase luni, dacă era interesat - să vină să studieze reglementările propuse în PUZ. “Iar în ce priveşte colaborarea cu echipa PUG, avem în această comisie (CTATU - n. red.) membri din echipa PUG. Se putea face oricând orice colaborare, dacă se dorea acest lucru”, a comentat Apostu. El le-a cerut arhitecţilor din CTATU ca până mâine, la ora 13:00, să prezinte în scris toate propunerile cu privire la acest proiect. “Vreau să văd exact ce anume cereţi în plus faţă de ce are deja acest proiect. Totul să fie scris”, a conchis edilul. Arhitectul Claudiu Botea s-a limitat să precizeze că, deşi a avut ocazia în mai multe rânduri, Şerban Ţigănaş nu i-a spus niciodată că îi displace proiectul său. “Şi în şedinţele anterioare, arhitectul Şerban Ţigănaş a fost prezent, dar nu mi-a transmis niciodată că nu ar fi de acord cu tema proiectului meu”, a declarat Botea.

luni, 15 noiembrie 2010

Problemele tehnice pot duce la amânarea licitaţiei de 32 de milioane de euro

Licitaţia care ar urma să se desfăşoare joi ar putea fi amânată din cauza unor ambiguităţi prezente în caietul de sarcini în zona ofertei tehnice. Mai multe societăţi care au achiziţionat caietul de sarcini au semnalat probleme, declară surse din mediul de afaceri.

Construcţia centrului ecologic de depozitare a deşeurilor va fi finanţată din fonduri europene, motiv pentru care reprezentanţii administraţiei judeţene se aşteaptă să primească foarte multe oferte din partea unor societăţi şi consorţii străine şi româneşti. Licitaţia se va deschide joi, la ora 10:00, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica. Însă, potrivit unor surse din mediul de afaceri, consultate de ZIUA de CLUJ, deschiderea ofertelor ar putea fi amânată din cauza unor probleme la caietul de sarcini.

Comisia de licitaţie a CJ se pregăteşte să atribuie contractul pentru construcţia centrului de depozitare a deşeurilor din Cluj. “Vom deschide ofertele joi. Vorbim de un proiect extrem de important pentru judeţul nostru şi, având în vedere că finanţarea se va face din fonduri europene, sunt convins că vom primi oferte serioase”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El se aşteaptă să nu întâmpine nici un fel de probleme în procedura de atribuire a acestui contract, evaluat la peste 32 de milioane de euro, având în vedere că firmele au avut la dispoziţie mai mult de 80 de zile pentru a-şi pregăti ofertele. “Noi am încercat să răspundem la fiecare nelămurire pe care au avut-o reprezentanţii societăţilor interesate de acest contract. De asemenea, am extins termenul pentru depunerea ofertelor. Nu văd ce motive ar mai putea invoca cineva pentru a bloca procedura de atribuire a acestui contract”, a apreciat Bica.

Firmele care sunt interesate să conteste procedura de atribuire a contractului trebuie să ţină cont de faptul că ar putea să piardă o bună parte din garanţia pe care au obligaţia să o depună în cadrul acestei licitaţii, a mai avertizat vicepreşedintele CJ. “Legea achiziţiilor publice ne permite să reţinem un procent din garanţia depusă de firmă, în cazul în care aceasta va contesta procedura de licitaţie şi va pierde”, a declarat Bica.

CJ dispune, pentru început, de 500.000 de euro pentru demararea lucrărilor la centrul de deşeuri. Până anul viitor ar urma să vină şi fondurile europene, intermediate de Ministerul Mediului. “Mai avem de lucrat la câteva detalii înainte de a semna contractul pentru această finanţare. Mai exact, fiecare primărie din judeţ are obligaţia de a adopta o hotărâre privind preţul final al acestui proiect. În final, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care s-a înfiinţat la nivelul judeţului în scopul implementării acestui proiect îşi va însuşi aceste hotărâri, astfel încât să putem semna contractul de finanţare cu Ministerul Mediului”, a explicat Bica.

Lucrările pentru realizarea centrului de depozitare a deşeurilor au fost evaluate la 32,4 milioane de euro. Proiectul va cuprinde o zonă tehnică formată din centrul de depozitare a deşeurilor, staţia de sortare a deşeurilor reciclabile şi staţia de tratare mecano-biologică. Acestea se vor realiza pe suprafaţa de 11 hectare din zona Pata Rât. În următoarea etapă a proiectului se vor construi, tot prin licitaţie, trei staţii de transfer, la Gherla, Mihai Viteazul şi Huedin, lucrări pentru care se va organiza o nouă licitaţie. De asemenea, o altă licitaţie are în vedere închiderea actualei gropi de deşeuri de la Pata Rât. Printr-o a patra licitaţie se vor achiziţiona echipamentele destinate colectării şi depozitării deşeurilor (7.820 de europubele de plastic, 21.000 de pubele pentru compostare, containere pentru deşeuri speciale, compactor depozit, încărcător hidraulic pe roţi, camioane pentru depozit).

Concurenţă mare

Printre firmele interesate de construcţia centrului de depozitare se numără Iridex Grup, ACI Cluj, Strabag, Rosal Grup, Nemzetkozi Vegyepszer, Romprest Service, Uti Facility Management, Kiat Grup Construct, Con-A, Alpine Bau sau Transilvania Construcţii.

marți, 9 noiembrie 2010

Au început lucrările la stadion. “U”, aşteptată în Feleacu

Proiectul complexului include o bază sportivă cu locuri de cazare, o arenă de 1.500 de locuri şi o parcare pentru 260 de maşini. “U” Cluj ar putea folosi baza pentru cantonamente.

Primarul comunei Feleacu, Nicolae Balea, susţine că în maximum patru ani complexul sportiv din comuna Feleacu va fi finalizat. Edilul a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării, şi la Consiliul Judeţean Cluj, pentru a obţine o parte din finanţare, însă a dat asigurări că, indiferent de situaţie, bugetul local va putea susţine această investiţie, evaluată la 8,67 milioane de lei. Baza sportivă include spaţii de cazare, sală de control antidoping, sală de mese, vestiare, un stadion cu nocturnă şi o parcare. Pentru acest an, Primăria Feleacu a scos “la bătaie” pentru susţinerea lucrărilor 700.000 de lei.

Lucrările la baza sportivă din Feleacu au demarat ieri, iar primarul Nicolae Balea speră că cel puţin etapa de săpături va fi finalizată anul acesta. “Planul de lucrări vizează pentru început săpăturile. Din pricina structurii, va fi nevoie să se intre în pământ circa 2,5 metri, practic se va amenaja o groapă. Ulterior se vor realiza săpăturile. Va urma împrejmuirea terenului şi apoi va începe construcţia bazei sportive. În principiu, nu sunt probleme care ar putea să intervină astfel încât acest proiect să fie încetinit sau blocat. Constructorii ne-au asigurat că terenul este viabil, noi ne-am angajat să le asigurăm finanţarea. Astfel, aşa cum am promis şi mulţi nu m-au crezut, acest stadion va fi gata la termen, iar de pe urma sa va putea beneficia atât comunitatea din Feleacu, cât şi municipiul Cluj-Napoca”, a spus primarul Balea.

Acesta a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi la Consiliul Judeţean Cluj. “E o şansă în plus să obţinem o parte din banii pentru această investiţie şi mi-am spus că trebuie să profităm. Oricum, indiferent dacă vom fi sau nu sprijiniţi, bugetul comunei Feleacu are resurse pentru a susţine acest proiect, fără a fi cazul să recurgem la împrumuturi”, a promis Nicolae Balea. Stadionul de 1.500 de locuri a fost proiectat astfel încât tribuna să fie orientată spre municipiul Cluj-Napoca, pentru a oferi spectatorilor o panoramă asupra oraşului. Arena va fi dotată cu nocturnă. De altfel, conform studiului de fezabilitate, numai partea de iluminat şi aleile din exterior au fost evaluate la 707.000 de lei. În spatele tribunei se vor realiza 28 de locuri de cazare, o sală de mese, vestiare pentru echipele de fotbal şi pentru arbitri, o sală de control antidoping, dar şi o saună, cu un spaţiu de relaxare, şi sală de fitness. Vor exista două terenuri de antrenament şi o parcare de 260 de locuri. 228 de parcări vor fi destinate spectatorilor, 30, echipei de fotbal şi oficialilor, iar două locuri vor fi rezervate pentru autocare.

Locaţia pe care se va realiza proiectul se află pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii – Prundărie. Aici, administraţia locală Feleacu deţine o suprafaţă de 18 hectare. Pe o parte din teren se va realiza baza sportivă, iar pe o alta se va dezvolta un cartier de locuinţe unifamiliale. Pentru acest proiect, primăria intenţionează să concesioneze loturile începând cu anul viitor.

Îl aşteaptă pe Florian Walter

Primarul Nicolae Balea a declarat că în perioada următoare, împreună cu Consiliul Local Feleacu, va încerca să identifice modalitatea de administrare a noii baze sportive. “Suntem conştienţi că nu este uşor să susţinem administrarea unui astfel de obiectiv, dar nici imposibil nu este. Sunt cel puţin două variante de luat în calcul: fie intrăm într-un parteneriat cu o societate privată şi vom asigura în comun administrarea, fie angajăm o firmă care are experienţă în sensul acesta. Iar apropo de acest lucru, vreau să vă spun că suntem deschişi echipelor de fotbal care vor dori să vină în cantonament aici la noi, în special clubului Universitatea, cu care am şi avut discuţii în acest sens. Iar pe domnul Florian Walter (finanţatorul echipei – n. red.), pe care l-am auzit că se îndoieşte de seriozitatea ardelenilor, vreau să îl asigur că de la noi din Feleacu nu va pleca dezamăgit”, a spus Balea.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

“Avalanşă” de proiecte în Feleacu: drumuri, stadion, locuinţe

Primarul Nicolae Balea a anunţat că urmează să fie atribuite şi lucrările pentru asfaltarea drumului din satul Gheorgheni, de 1,5 kilometri. În Feleacu s-au finalizat deja lucrările la drumul care asigură accesul la noul stadion de 1.500 de locuri, a cărui construcţie demarează de marţi

Primăria Feleacu îşi continuă programul de investiţii cu o serie de proiecte de infrastructură. “Am reuşit să rezolvăm în satul Vâlcele cel mai important drum, care traversează o bună parte din localitate. Acesta nu a fost niciodată asfaltat. Are o lungime de 1,4 kilometri, iar pe tot tronsonul a fost adusă şi reţeaua de apă”, a explicat edilul Nicolae Balea. Lucrările la drum au costat 240.000 de lei, iar la reţeaua de apă, 520.000 de lei. Finanţarea a fost asigurată în principal de la bugetul local, a precizat primarul, cu menţiunea că şi CJ a contribuit cu fonduri. De altfel, administraţia judeţeană are obligaţia de a continua lucrările la drumul din Vâlcele, pentru că o porţiune (circa 300 m) care se intersectează cu şoseaua principală a rămas neasfaltată. “Această porţiune este responsabilitatea CJ. Vă asigur că fost cuprinsă în programul de reabilitare a drumurilor judeţene, pe care noi l-am demarat. De anul viitor vor începe lucrările. Vom asfalta atât porţiunea rămasă neasfaltată, cât şi drumul care duce spre satul Rediu”, a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Un alt proiect ce vizează reabilitarea drumurilor va demara în satul Gheorgheni. “Acum suntem în procedura de analizare a ofertelor depuse de către cele două firme care s-au înscris în licitaţie (societăţile Diferit şi Cridov - n. red.). Am cerut o serie de clarificări şi sper ca în câteva zile să putem anunţa cine a câştigat lucrarea. Este un drum care măsoară aproximativ un kilometru, iar valoarea propusă se ridică la circa 150.000 de lei”, a informat primarul Nicolae Balea.

În urmă cu două săptămâni s-au încheiat lucrările la un alt drum comunal, menit să asigure accesul spre noul complex sportiv pe care administraţia Feleacu îl construieşte. “Am reabilitat drumul, iar marţi vor demara lucrările şi la stadion. Este un proiect care va contribui enorm la dezvoltarea comunei noastre, mai ales că în aceeaşi zonă intenţionăm să realizăm şi un complex de locuinţe unifamiliale. Proiectul este viabil pentru că s-a realizat şi un bazin pentru captarea apei. De asemenea, s-a introdus şi reţeaua de apă, cu aducţiune până la limita proprietăţii celor care stau în zonă”, a precizat edilul comunei. O prioritate rămâne problema furnizării gazului. “Din păcate, pentru satul Vâlcele nu am reuşit până acum să găsim furnizori de gaz, chiar dacă reţeaua există de ceva timp. Dar cei de la E.ON vor să intre pe Feleacu şi Gheorgheni şi atunci le voi impune să preia şi satul Vâlcele şi aşa sper că vom rezolva problema”, a spus Balea.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Viitoarea arenă sportivă din Cluj va fi mai dotată, dar şi mai scumpă decât proiectul iniţial

Noua arenă sportivă care se construieşte în Cluj-Napoca pe locul fostului stadion "Ion Moina" va fi mai bine dotată, dar şi mai scumpă faţă de cât era prevăzut iniţial. Plenul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de hotărâre privind reactualizarea indicatorilor tehnici ai viitorului stadion, în conformitate cu standardele internaţionale şi cu normele UEFA şi FIFA.
Pentru modificările care trebuie aduse stadionului, constructorul - ACI Cluj - a cerut o suplimentare cu 59 de milioane de lei a fondurilor, sumă care s-ar adăuga preţului de 31 de milioane de euro cu care a fost câştigată licitaţia. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, spune însă că suma solicitată suplimentar este prea mare şi că nu poate fi acceptată.

"Ei au solicitat peste 59 de milioane de lei, undeva la peste 50 la sută, ceea ce este nu numai ilegal, dar nici nu poate fi acceptat de către noi, aşa încât vom negocia şi vom duce cât mai jos această sumă. Suntem de acord că proiectul a fost modificat, că e un stadion mult mai mare, suntem de acord că unghiurile au fost modificate, că proiectul tehnic necesită alte costuri, însă încercăm să ajungem la preţuri rezonabile", a declarat Alin Tişe. El a spus însă că nu va renunţa la nicio dotare cerută de FIFA şi UEFA, iar dacă preţul suplimentar nu va fi redus de către constructor, va recurge şi la alte oferte.

"Vom încerca să mergem cât mai jos şi nu vom accepta niciun preţ peste cel de piaţă, iar acele componente pe care nu le vom putea negocia cum trebuie, le vom scoate la licitaţie sau vom aduce oferte din altă parte", a subliniat Tişe. Preşedintele CJ Cluj a explicat că, de exemplu, suprafaţa construită după modificările aduse proiectului ar fi aproape dublă şi că înălţimea stadionului creşte la nivelul unui bloc cu opt etaje, de la nivelul a cinci etaje, cât fusese prevăzut iniţial. Conform proiectului, noul stadion, construit pe locul fostului stadion "Ion Moina", va avea 30.596 de locuri şi ar urma să fie finalizat până în vara anului viitor. Arhitectura sa a fost inspirată în special după arena olimpică din Beijing, însă au fost studiate peste 100 de stadioane din lume.

Potrivit unei scrisori a preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, adresată CJ Cluj, meciul de fotbal pe care Naţionala României îl va susţine pe 7 octombrie 2011 cu Belarus, în preliminariile EURO 2012, ar urma să se desfăşoare pe viitoarea arenă din Cluj-Napoca.

Constructori mari, profituri mici

Jucătorii importanţi din sectorul construcţiilor vor avea de lucru în 2011, dar se aşteaptă la profituri tot mai reduse, potrivit estimărilor care se conturează în acest final de an.

Blocul de 120 de apartamente de pe Calea Dorobanţilor este cea mai importantă lucrare a Transilvania Construcţii. Proiectul se află în derulare şi va continua anul viitor. Compania va lucra în 2011 la o altă investiţie proprie, extinderea parcului logistic din Someşeni cu noi hale, a contractat lucrări pentru un hotel în Buzău şi va continua lucrările la viitorul stadion municipal. “Sunt rezervat în estimările pentru anul viitor, mi se pare că e tot mai rău. Nici autorităţile nu prea mai au bani, iar investitorilor privaţi care mai dispun de fonduri le e frică să înceapă ceva. Pentru 2011 suntem acoperiţi, în sensul că vom avea activitate, dar nu ne mai gândim la profit – trebuie să ne concentrăm pe continuitatea activităţii”, a punctat Mircea Timofte, preşedintele Transilvania Construcţii.

Modern Bau va lucra pentru proiecte ale Universităţii de Medicină şi Farmacie şi ar putea relua şi finaliza anul viitor execuţia clădirii CBC Development Design din parcul industrial Tetarom I. “Deocamdată, continuăm ce avem şi participăm la licitaţii pentru proiecte noi. Marile proiecte sunt în aşteptare. Anul viitor va fi la fel de slab, nu se întrevăd motive să estimăm o relansare”, consideră administratorul Ionel Bidian. El prevede pentru 2010 o cifră de afaceri în scădere cu 5% faţă de anul anterior. “Ideea este să rămânem pe linia de plutire şi să ne menţinem oamenii. Nu vom fi pe pierdere, dar profitul este unul simbolic”, a menţionat Bidian.

TCI Contractor General a contractat pentru anul viitor jumătate din valoarea volumului de lucrări din 2010. “Asta înseamnă că avem asigurată activitatea până la jumătatea anului”, a precizat directorul Dorin Oltean. În portofoliul pentru 2011 intră lucrări la Primăria Floreşti, reabilitarea termică a patru blocuri şi execuţia a cinci imobile sociale în Bistriţa, reabilitare termică de blocuri în Cluj-Napoca, o hală de producţie la Iclod şi extinderea clinicii Medicală III. “Anul acesta a fost pentru noi mai bun ca 2009, de la jumătatea anului încoace am înregistrat o activitate mai bună. Cifra de afaceri va fi mai mare cu 10%. Dacă s-ar da şi bani, ar fi bine. Multe lucrări sunt din fonduri publice, iar banii se încasează greu. Noi lucrăm pe credite şi nu câştigăm mare lucru. Muncim ca să muncim. În condiţiile în care sute de societăţi de construcţii au căzut, sunt mulţumit că ne menţinem”, a subliniat Oltean.

ACI Cluj continuă lucrările la Cluj Arena, cu termen de finalizare 2011. Compania derulează lucrări pentru fabrica La Lorraine Bakery din parcul Reif Câmpia Turzii şi pentru două magazine Lidl în Turda şi Zalău. Mai are în lista de lucrări pentru 2011 un hotel în zona Aeroportului Cluj-Napoca, un hipermarket şi un cămin pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”. “2011 va fi greu, cu eforturi mult mai mari şi profit mai mic. În 2010 scăderea nu a fost atât de mare, dar de anul viitor se intră pe contractele noi, la preţuri mici. Sunt optimist. Cantitatea de lucrări este mai mare, iar activitate avem, am făcut angajări şi plănuim investiţii”, a menţionat directorul Dorin Aşchilean.

luni, 1 noiembrie 2010

Autostrada Gilău – Câmpia Turzii, circulabilă într-o săptămână

“Lucrările la cei aproape 13 kilometri de autostradă, incluzând nodurile, sunt, practic, finalizate. Comisia va inspecta lucrările, se va întocmi un proces-verbal de predare – primire, iar apoi investiţia va fi dată spre exploatare”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Ion Pantelimon, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, care va administra tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău (circa 53 km), al Autostrăzii Transilvania.

vineri, 29 octombrie 2010

Consiliul Judetean, sedinta pe Cluj Arena

Forul judetean ar putea renunta la unele lucrari la noua arena sportiva a judetului. Costurile suplimentare ale proiectului vor fi negociate la singe, le-a transmis Tise constructorilor. Care au fost concluziile inspectiei si cum va arata Cluj Arena?

Consilierii judeteni, insotiti de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, de vicepresedintele Radu Bica si de reprezentantii constructorului, au vizitat ieri santierul noului stadion „Cluj Arena“.
Vizita a venit la doar citeva zile dupa ce consiliera PSD Mihaela Rozor s-a plins ca alesii de la Judet nu au fost niciodata invitati oficial sa inspecteze lucrarile la arena. Cei mai multi consilieri care au tinut sa viziteze stadionul au fost din partea PSD, ei declarindu-se multumiti de ritmul in care decurg lucrarile.
In plus, cu aceasta ocazie, alesilor li s-a explicat ce lucrari suplimentare trebuie executate pentru a respecta toate normele FIFA si UEFA, precum si ce functiuni conexe au fost mutate din turnul stadionului in interiorul arenei.
Constructorii stadionului au depus deja la sediul Consiliului Judetean o cerere privind plata lucrarilor suplimentare de care este nevoie, suma prevazuta fiind de aproximativ 15 milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, a tinut sa precizeze ca o asemenea suma nu poate fi platita, urmind ca fiecare lucrare suplimentara sa fie negociata separat.

Tise nu vrea dispute politice

„Din punctul meu de vedere, cred ca este o vizita binevenita pentru ca, in mai multe rinduri, consilierii judeteni au dorit sa viziteze arena. Evident ca ei puteau sa o viziteze oricind doreau, insa au solicitat sa facem o vizita oficiala, cu toti cei implicati, constructori, proiectanti, pentru a se face o prezentare completa. Acum, dupa un an de lucru, se si poate vedea ceva. Eu sper ca toti au inteles ca obiectivul acesta este foarte important si ca trebuie sa mergem mai departe, sa-l finalizam pentru ca, dincolo de orice discutie si disputa politica, el va ramine 50 sau 100 de ani pentru Cluj si va fi folosit pentru sport, pentru simpozioane, spectacole, concerte. Pe termen mediu si lung va aduce bani, atit pentru cei care il vor administra, cit si pentru oras. Se vor putea face aici concerte care vor aduce foarte multi bani. Dincolo de cei care iubesc fotbalul, acest stadion va fi folosit si de cei care nu au neaparat o pasiune pentru fotbal, dar sint pasionati de concerte. Este foarte important sa finalizam acest stadion si sa ramina ceva dupa noi. Restul sint doar discutii sterile si cred ca au inteles cu totii asta“, a declarat presedintele Alin Tise imediat dupa ce consilierii au facut un tur al constructiei.

„Nu se va da nici un leu in plus fara sa fie justificat“

Referindu-se la plata sumelor suplimentare cerute, Tise a subliniat ca bani in plus vor fi dati doar in limitele prevazute de lege.
„Constructorii au facut o cerere catre noi si am cerut un pret, iar noi urmeaza sa procedam conform legii. Conform Ordonantei 34, noi vom intra pe negociere, pe fiecare element in parte. Ca atare, fiecare componenta va fi negociata. Vreau sa va spun ca si la aeroport, la toate investitiile, s-au negociat lucrarile suplimentare prin aceeasi procedura. Acest obiectiv este mai mediatizat decit altele, dar, de exemplu, terminalul de la aeroport a costat 60 de milioane de euro, dublu fata de stadion. Si acolo s-au facut lucrari suplimentare. Platformele betonate din aeroport au costat 20 de milioane de euro si acolo au fost facute lucrari suplimentare pentru ca s-au descoperit mai multe pungi de noroi. Vom negocia si va asigur ca nu se va da nici un leu fara ca el sa fie justificat si negociat la singe“, a mai aratat Alin Tise.

Se poate renunta la iluminatul pistei de atletism

De altfel, in incercarea de a diminua costurile suplimentare, forul judetean ar putea renunta deocamdata la o parte din dotarile viitorului stadion.
Membrii comisiei tehnice a Consiliului Judetean s-au intilnit in urma cu 2 zile pentru a discuta despre majorarile propuse de constructor si au ajuns la concluzia ca, dintre cele 27 de puncte propuse si unul suplimentar privind lucrarile de proiectare, unele ar putea fi eliminate, pentru ca pot suferi o aminare. Acestea se refera la iluminatul pentru pista de atletism, la panourile de reclama, la sistemul de control pe baza de cartela sau la sistemul de management al costurilor consumurilor lunare ale arenei.

Turnul mai poate astepta

In ceea ce priveste spatiile introduse suplimentar in interiorul arenei, presedintele Alin Tise a precizat ca acestea erau absolut necesare. „Spatiile care s-au introdus in tribuna I sint functiunile conexe stadionului, care erau gindite initial in turn. Fara ele nu se poate omologa stadionul. Turnul este acum intirziat pentru ca nu a venit nici un investitor si automat cele 4 etaje din turn cu functiunile conexe au trebuit introduse in stadion. Turnul va fi construit numai daca vom gasi un investitor care sa realizeze cladirea pe banii lui. Daca nu, probabil ca aceasta cladire va astepta pina cind Consiliul Judetean va avea bani“, a mentionat Alin Tise.
Reprezentantii firmelor care lucreaza la noua arena au precizat ca nu a fost tocmai usor sa introduca functiunile din turn in interiorul stadionului. „Noi, cei de la proiectare, lucram cot la cot cu constructorii inca de la inceput. Proiectarea merge in ritmul care trebuie pentru a sustine cel putin la zi santierul, daca nu chiar inaintea graficului. O provocare importanta a fost partea de structura metalica la acoperis, dar si introducerea in interiorul stadionului a functiunilor conexe. Ca proiectare, trebuie sa fim mereu cu citiva ani inainte. Spre exemplu, noi acum ne uitam la normele din anul 2016“, a explicat arhitectul Cristian Urcan, reprezentantul firmei „Dico si Tiganas“.

Meciul Romania – Belarus, pe „Cluj Arena”

Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, i-a transmis presedintelui Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, invitatia de a vizita, impreuna cu antrenorul selectionatei nationale, Razvan Lucescu, lucrarile la viitoarea arena sportiva a judetului Cluj. Cu acest prilej, Tise i-a solicitat presedintelui FRF sa ia in considerare organizarea, in toamna anului viitor, a unui meci al nationalei Romaniei din cadrul campaniei de calificare pentru EURO 2012. Presedintele FRF a apreciat proiectul arenei de la Cluj si a acceptat invitgatia de a vizita acest obiectiv, la o data care urmeaza a fi stabilita. „Avem de a face cu un demers de mare insemnatate nu numai pentru marea urbe transilvaneana, ci si pentru intreg fotbalul romanesc, construirea stadionului din Cluj reprezentind un important pas inainte in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurala a fotbalului din tara noastra si, totodata, vizind proiectele pe termen mediu si lung ale FRF de a organiza Campionatul de Fotbal European in Romania, impreuna cu o tara vecina“, se arata in mesajul presedintelui FRF.
Mircea Sandu si-a exprimat, in acelasi mesaj, disponibilitatea de a organiza pe viitoarea arena sportiva a judetului Cluj meciul intre selectionatele Romaniei si Belarus contind pentru preliminariile EURO 2012, care se va desfasura in 7 octombrie 2011, intilnirea dintre selectionatele Frantei si Romaniei urmind a se disputa, in urma unui acord convenit intre cele doua federatii, pe noul Stadion National din Bucuresti.

miercuri, 27 octombrie 2010

13 milioane de lei cheltuiţi pentru drumurile judeţene

Lucrările la drumul judeţean DJ 108 A Ciucea - Vânători - limita cu judeţul Sălaj au demarat în 14 septembrie. Porţiunea de peste 7 km de drum face parte din proiectul pe care judeţele Cluj şi Sălaj îl derulează împreună, reabilitarea drumului Ciucea - Crasna - Vârşolţ, finanţat din fonduri europene. “Bugetul total al proiectului este de 85,6 milioane de lei, din care suma de 71,7 milioane de lei este asigurată din fonduri europene. Partea de cofinanţare care îi revine CJ Cluj este în valoare de 250.000 de lei. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 8,2 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale. Din cei 37 km de drum care urmează să fie modernizaţi, 7,6 km se regăsesc în judeţul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă al administraţiei judeţene.

Un al doilea proiect de infrastructură rutieră derulat de CJ cu bani europeni este reabilitarea DJ 763 Răchiţele - Prislop - Ic Ponor (foto), pe o lungime de peste 20 km. Valoarea totală a proiectului este de 59,6 milioane de lei, din care cea nerambursabilă este de 48,8 milioane de lei. Lucrările au început în august 2008, iar perioada de implementare este de 36 de luni, lucrarea având ca termen de realizare 30 iunie 2011. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 5 milioane de lei, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale”, a informat preşedintele CJ, prin intermediul comunicatului de presă.

“Dacă ţinem cont şi de proiectul care vizează reabilitarea a 717 km de drumuri judeţene în următorii doi ani, avem convingerea că atât cetăţenii judeţului, cât şi cei care se află în vizită sau doresc să dezvolte investiţii în zona noastră vor beneficia de o infrastructură rutieră de calitate”, a adăugat Alin Tişe.

duminică, 24 octombrie 2010

Încep lucrările la parcarea din aeroport

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica, a anunţat că UTI Facility Management este pregătită să demareze lucrările la proiectul din incinta Aeroportului Cluj - construcţia unui parking suprateran cu 1.470 de locuri, extinderea actualei parcări cu încă 530 de locuri şi un hotel de patru stele, cu 144 de locuri de cazare. Proiectul debutează în maximum două săptămâni cu lucrările de extindere a actualei parcări, situată vizavi de terminalul de plecări.

UTI Facility Management Bucureşti are la dispoziţie o jumătate de an, conform contractului semnat cu Aeroportul Cluj şi CJ pentru a finaliza documentaţia urbanistică şi a obţine autorizaţia de construire. “În prezent, UTI lucrează la documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Pentru prima etapă a proiectului însă, cea care vizează extinderea actualei parcări, lucrările vor demara în circa două săptămâni. Platforma de vizavi de terminalul de plecări este pregătită, nu e nevoie de alte autorizaţii sau avize, nu e nici un fel de inconvenient, constructorul se poate apuca de treabă”, a declarat Radu Bica.

După ce vor începe lucrările, UTI va deveni administratorul parcării şi al sistemului de acces în incinta aeroportului. În Consiliul de Administraţie al aeroportului s-a luat decizia ca echipamentul care funcţionează ca sistem de intrare-ieşire să fie casat, astfel încât UTI să-şi poată prelua atribuţiile de administrator şi să înceapă să achite redevenţa lunară. “După ce va obţine şi autorizaţia de construire, UTI va începe lucrările şi la parking, urmând să soluţioneze şi partea de acces ce implică amenajarea unui sens giratoriu. Ultima etapă a proiectului include construcţia hotelului de patru stele”, a mai explicat vicepreşedintele CJ.

Parkingul suprateran va avea 1.470 de locuri, în timp ce parcarea extinsă va dispune de 530 de noi locuri. Hotelul de 4 stele va avea o capacitate de 144 de locuri, va fi proiectat pe trei niveluri şi va include un restaurant şi un bar cu o capacitate de 200 de locuri. De asemenea, acest obiectiv va avea şi săli de conferinţe cu o capacitate de 300 de locuri şi parcare subterană de 880 mp (44 de locuri). Concesiunea a fost aprobată de CJ pentru 45 de ani. Redevenţa pentru parcare se va plăti în rate lunare egale, pornind de la suma de 250.000 de euro (fără taxa pe valoarea adăugată), iar pentru hotel, redevenţa anuală va fi de 230.898 de euro (fără TVA).

luni, 18 octombrie 2010

Romstrade vrea pista şi atacă decizia comisiei de licitaţie

Decizia comisiei de licitaţie a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, care a respins oferta societăţii Romstrade pentru construcţia noii piste a aeroportului, a fost atacată la Centrul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Preşedintele CJ, Alin Tişe, crede că Romstrade nu are cum să câştige , însă admite că fără decizia CNSC nu se poate organiza o nouă licitaţie.

Comisia de licitaţie pentru atribuirea contractului de execuţie a noii piste a Aeroportului Cluj a decis că Romstrade nu îndeplineşte condiţiile de calificare, la capitolul “situaţie economico-financiară”, precum şi la capitolul “capacitate tehnică şi profesională”. Prin urmare, singura ofertă depusă pentru acest proiect a fost respinsă, iar autorităţile locale se pregăteau să reia procedura de licitaţie. Potrivit liderului CJ, Alin Tişe, “Romstrade nu dispunea de un contract din partea unei instituţii bancare care să ateste finanţarea construcţiei noii piste. Era o condiţie elementară pentru calificare. Să vii cu un contract din partea băncii. Ei au venit cu un acord simplu. Nu putem încălca procedura de atribuire pentru că nu ne oferă nici o garanţie că au puterea de a finanţa această pistă”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.

În privinţa capitolului “capacitate tehnică şi profesională”, Romstrade nu a depus la dosar nici o dovadă cu privire la dreptul de proprietate asupra utilajelor şi nici vreun contract de închiriere. “Să demonstrezi capacitatea tehnică şi profesională pentru susţinerea unui astfel de proiect reprezenta, de asemenea, o condiţie de calificare. Fără o dovadă certă, societatea nu avea cum să meargă mai departe”, a mai spus Tişe. În opinia sa, decizia comisiei de licitaţie a fost cât se poate de corectă. “În mod normal, societatea Romstrade chiar nu avea ce să conteste, pentru că nu a respectat fişa de date a acestei licitaţii. Însă trebuie să aşteptăm ca CNSC să se pronunţe”, a comentat preşedintele CJ.

În contestaţia depusă la CNSC prin Casa de avocatură “Predoiu şi Asociaţii”, societatea Romstrade îşi apără oferta şi susţine că decizia comisiei de licitaţie “a fost luată prin încălcarea legii”. Romstrade arată că fişa de date pentru această licitaţie prevedea ca “ofertantul să prezinte acorduri de finanţare încheiate cu bănci sau cu alte instituţii de credit pentru asigurarea creditului furnizor, în vederea finanţării de 10% din valoarea primului contract subsecvent”. Pentru dovedirea acestei cerinţe, susţine Romstrade, “au fost depuse înscrisuri provenind de la patru instituţii bancare : Credit Suisse International, Deutsche Bank, Unicredit Ţiriac Bank şi Raiffeisein Bank, prin care îşi exprimau acordul şi intenţia de a finanţa contractul în situaţia atribuirii acestuia”.

Astfel, reprezentanţii Romstrade resping ideea că aceste acorduri prezentate nu ar îndeplini cerinţele din fişa de date a licitaţiei şi că ar fi fost nevoie de un contract de credit furnizor. “În primul rând, contractul de credit furnizor nu este contractul încheiat între executant şi societatea bancară, ci contractul încheiat între executant şi beneficiar, contract prin care executantul se obligă - faţă de beneficiar - să asigure şi finanţarea lucrării (care în mod obişnuit ar trebui să cadă în sarcina beneficiarului) din surse proprii sau din alte surse. În situaţia în care executantul nu asigură finanţarea lucrării doar din surse proprii, acesta încheie convenţii cu instituţii financiare care vor asigura fondurile necesare efectuării lucrării. În faza de ofertare, agentul economic are obligaţia de a prezenta acordurile încheiate cu astfel de instituţii financiare, apte să asigure finanţarea lucrărilor. Subscrisa a prezentat convenţia încheiată cu Credit Suisse Internaţional. Această instituţie se angajează să finanţeze întreaga valoare a contractului (aproximată la 120 mil. euro). (...) Documentele prezentate conţin şi informaţiile cu privire la Dobânda Anuală Efectivă (DAE), atât în scrisoarea de prezentare, cât şi în acordul de finanţare, fiind menţionată la valoarea de 12,2% pe an. (...). În plus, subscrisa a mai depus şi un acord de finanţare încheiat cu Raiffeisen, pentru suma de 50.000.000 de euro, dar şi intenţiile de finanţare din partea Deutsche şi Unicredit. (...)”, se arată în contestaţia depusă de Romstrade la CNSC.

În ce priveşte neîndeplinirea cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, compania apreciază că autoritatea contractantă avea posibilitatea, potrivit legii, să solicite completarea documentaţiei, şi nu să respingă oferta. Reprezentantul Romstrade, Simona Ciolacu, a precizat că societatea aşteaptă răspunsul CNSC în speranţa că va avea câştig de cauză.

duminică, 17 octombrie 2010

36 de milioane de euro pentru reabilitarea liniei de tramvai si a Parcului Central

Lucrarile de modernizare a liniei de tramvai vor incepe anul viitor, in primavara, dupa ce primarul Sorin Apostu a semnat vineri, alaturi de premierul Emil Boc si de ministrul Dezvoltarii si Turismului, Elena Udrea, contractul in acest sens.

Premierul Emil Boc si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, s-au aflat vineri la Cluj-Napoca pentru a participa la ceremonia de semnare a proiectelor europene pentru modernizarea liniei de tramvai pe doua tronsoane si reabilitarea Parcului Central „Simion Barnutiu“.
Valoarea totala a lucrarilor se ridica la aproximativ 36 de milioane de euro. Emil Boc, in calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca in perioada 2004-2008, a intreprins primii pasi in pregatirea strategiei municipiului de atragere a fondurilor europene nerambursabile. „Este un moment extrem de important pentru Cluj-Napoca semnarea acestor contracte de finantare pentru doua dintre cele mai importante proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Aceste proiecte au o vechime de 5 ani. Ma bucur foarte mult ca am putut sa atragem pentru municipiul nostru echivalentul a 22% din bugetul local pe acest an si a 18% din bugetul general al municipiului“, a declarat primarul Sorin Apostu. Potrivit acestuia, perioada de implementare a proiectelor va aduce pe piata muncii din municipiu circa 600 de locuri de munca, iar dupa finalizarea proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai se vor obtine peste 4.000 de metri patrati de spatii verzi noi si se va reduce semnificativ poluarea fonica pentru locuitorii de pe strazile pe care va trece tramvaiul.
O prima etapa dupa semnarea contractelor de finantare va fi demararea licitatiilor pentru management de proiect si pentru executie. Aceste etape vor dura in jur de 2 luni, dupa care se va trece la depunerea cererii de prefinantare pentru 30% din valoarea contractelor.

Lucrari pe tronsoane, din 2011

Cel mai probabil, lucrarile la linia de tramvai vor incepe in primavara anului 2011, urmind sa se lucreze pe tronsoane: Manastur-Calvaria, Calvaria-Baritiu si Baritiu-Gara. Lucrarile vor dura in jur de 2 ani, iar pe parcursul derularii lor tramvaiele vor fi inlocuite de autobuze. Valoarea totala a proiectele pentru linia de tramvai ajunge la peste 163 de milioane de lei, din care 120,7 milioane de lei sint bani nerambursabili.
In ceea ce priveste Parcul Central si cladirea Cazino, valoarea totala a lucrarilor este de 40 de milioane de lei, din care 29,7 milioane este valoarea nerambursabila. Fondurile accesate in cadrul acestor proiecte provin din finantarile europene puse la dispozitia tarilor membre de catre Uniunea Europeana prin Programul Operational Regional (POR) pe axa 1 destinata polilor de crestere. Finantarea totala pe care Cluj-Napoca o poate atrage pe aceasta axa este de circa 82 de milioane de euro.
Proiectele pentru care s-au semnat contractele privind linia de tramvai si Parcul Central au fost depuse de catre municipalitate spre evaluare in luna aprilie 2010. „Este foarte important ca municipiul si judetul sa poata beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte de investitii pentru care altfel, probabil, in aceste vremuri, ar fi fost foarte greu sa se gaseasca finantare“, a spus ministrul Elena Udrea dupa semnarea contractelor.

Boc a subliniat importanta fondurilor europene

La rindul sau, premierul Emil Boc a salutat semnarea contractelor pentru primele proiecte depuse de municipalitatea clujeana pe axa destinata polilor de crestere. „Facem astazi (vineri, 15 octombrie – n.r.) un nou pas pentru definitivarea scoaterii in istorie a unui cosmar al clujenilor – traficul greu. Imi amintesc despre greutatile facerii Planului Integrat de Dezvoltare, despre dezbaterile generate pe marginea cazinoului, a Centrului Cultural Transilvania si a modernizarii parcului. Iata ca acum sintem in masura sa trecem la faza de implementare. Proiectele europene sint vitale si capitale pentru dezvoltarea economiei romanesti. Vorbim despre bani gratis aflati la dispozitia noastra pentru modernizarea tarii“, a tinut sa mentioneze si Emil Boc. La ceremonia de semnare a contractelor au mai luat parte presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, prefectul Florin Stamatian si mai multi parlamentari clujeni.

joi, 14 octombrie 2010

Pista din anii ’60 nu mai face faţă avioanelor din secolul XXI

Liderul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, susţine că dalele de pe platformele de mişcare ale Aeroportului Cluj sunt mult prea vechi - datează din anii ’60, când traficul aerian era infinit mai mic decât acum. Din acest motiv, an de an, aeroportul trebuie închis pentru remedierea uzurilor. Şi, pentru că lucrările la noua pistă de 3.500 de metri sunt abia în fază de contractare, aeroportul va fi închis pentru reparaţii şi în 2011, în perioada 12-16 mai. Directorul David Ciceo a precizat că toate companiile aeriene au fost deja anunţate să-şi redirecţioneze cursele în această perioadă.

Anul acesta, în intervalul 6-10 mai, aeroportul a efectuat lucrări de reparaţii la pista de aterizare-decolare, în valoare de aproape două milioane de lei fără TVA, fiind schimbate 140 de dale. În 12-16 mai 2011, aeroportul se închide din nou. “Din păcate, nu avem de ales. Trebuie să executăm lucrările de întreţinere a pistei. De aceea, pentru a nu crea neplăceri, am ţinut să-i anunţăm încă de pe acum pe toţi operatorii aerieni cu care lucrăm. Ei trebuie să găsească soluţii şi, în perioada 12-16 mai 2011, fie să-şi suspende anumite curse, fie să le devieze”, a explicat directorul aeroportului, David Ciceo.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, şi David Ciceo au profitat de minutele în care oficialităţile clujene aşteptau, marţi, aterizarea cancelarului german Angela Merkel şi au inspectat platformele de mişcare ale aeroportului.

“Din păcate, până când nu avem noua pistă finalizată, până când nu se reabilitează complet aceste platforme de îmbarcare-debarcare, suntem nevoiţi să tot băgăm bani în întreţinere, asta ca să nu mai discutăm şi de neplăcerile create de faptul că aeroportul trebuie să îşi sisteze activitatea pentru o perioadă de câteva zile”, a declarat Tişe. El susţine că se poate vedea cu ochiul liber cum se deteriorează căile de rulare.

“Dalele sunt foarte vechi. Din 1960, pe vremea când aici nici nu se putea vorbi de trafic aeroportuar. În prezent, aceste căi de rulare trebuie să facă faţă unui trafic mult mai intens, cu avioane foarte grele. Este de înţeles deci că se strică totul foarte repede. Din ce am văzut cu domnul Ciceo, din cauza greutăţii dalele se îndepărtează unele de altele şi este nevoie de material bituminos pentru a acoperi uzura. Din păcate, deocamdată nu avem ce face. Dar atribuim acum contractul pentru execuţia noii piste de 3.500 de metri. Apoi, îmi doresc să obţinem şi finanţarea europeană pentru reabilitarea platformei de îmbarcare-debarcare şi sper ca într-un viitor cât mai apropiat să putem vorbi despre aeroport aşa cum ne dorim”, a spus Tişe.

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a arătat extrem de interesat de proiectul de dezvoltare a aeroportului, în timpul vizitei pe care diplomatul a efectuat-o luni, la Cluj-Napoca. “Ambasadorul Harris a venit cu un consilier economic care s-a angajat să ţină legătura cu noi, pentru a informa mediul de afaceri din Marea Britanie cu privire la proiectul aeroportului. Urmează să le trimitem toate datele. În primul rând, i-am transmis faptul că ne dorim să realizăm şi un terminal cargo, dat fiind faptul că în judeţul Cluj avem investitori interesaţi de un astfel de obiectiv. Acum, că vom avea şi Legea Parteneriatului Public-Privat, sper că vom avea mai multe posibilităţi în a dezvolta astfel de proiecte fără a ne fi prea greu din punct de vedere financiar”, a explicat Bica, completat de Tişe.

Acesta a explicat că administraţia judeţeană va avea posibilitatea, în baza noii legi, să invite investitorii să vină cu oferte concrete. “Dacă vrem un terminal cargo, turnul de lângă stadion sau orice alt obiectiv de investiţie, lansăm proiectul, apoi putem trimite scrisori către investitori. Cine are interes vine cu oferte, iar noi vom putea intra la negocieri”, a declarat Tişe, pentru ZIUA de CLUJ.

Impact vrea renegocierea contractului Lomb pe o suprafaţă mai mică

Consilierii locali clujeni decid, în şedinţa de astăzi, soarta cartierului Lomb, un proiect gândit în parteneriat de Primăria Cluj-Napoca şi Impact Developer&Contractor.
Reprezentanţii companiei Impact susţin că au investit peste 12 milioane de euro pentru proiectul Lomb, iar municipalitatea nu a pus la dispoziţie, din punct de vedere juridic, terenul de 267 de hectare pe care a fost gândit cartierul de locuinţe în cadrul parteneriatului public-privat. Directorul de proiect, Alex Rusescu, spune, într-un interviu, că Impact este interesată de continuarea proiectului, însă în alte condiţii, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei imobiliare.

De ce s-a decis scoaterea Consiliului Local din acţionariatul societăţii Lomb SA?
Alex Rusescu, director proiect Lomb: Legislaţia societăţilor comerciale este una dintre primele introduse în România după 1990 şi are nişte prevederi foarte stricte referitor la situaţia în care un acţionar, oricare ar fi acela, nu a vărsat capitalul subscris, cu proceduri precis formulate privitor la anularea acţiunilor neachitate. Decizia Consiliului de Administraţie al Lomb SA, de conformare cu prevederile exprese ale Legii 31 a societăţilor comerciale, era inevitabilă în situaţia în care nu a fost îndeplinită obligaţia Consiliului Local de a aporta terenul de 179 ha la capitalul social al Lomb SA în termen de doi ani de la înregistrarea la Registrul Comerţului. Aceste măsuri au urmat calea stabilită prin legile în vigoare, atât în ce priveşte conţinutul lor, cât şi în procedurile aferente. Trebuie amintit că partea de capital social aferentă Impact, în sumă de peste 12 milioane de euro, a fost vărsată la înfiinţarea Lomb, încă de acum doi ani.

Care sunt intenţiile Impact privind cartierul din Deal Lomb, având în vedere stadiul procedurii insolvenţei?
Ar trebui să le luăm pe rând pentru a fi explicate: insolvenţa şi intenţiile noastre. Trebuie să lămurim din capul locului rolurile şi raporturile dintre actorii menţionaţi: Societatea Lomb, dezvoltatorul proiectului Cartierul Dealul Lomb, este un subiect de drept separat faţă de acţionarii săi: are sediu, capital social, contabilitate, angajaţi, plăteşte taxe. Faptul că un acţionar se află într-o anumită situaţie nu implică în nici un fel activitatea, drepturile şi obligaţiile acestei societăţi, Lomb SA.

Gândiţi-vă, spre exemplu, la societăţile listate pe Bursă care nu sunt afectate în nici un mod de condiţia specifică a oricăruia dintre acţionarii lor: aceştia se schimbă mereu prin vânzarea sau cumpărarea de acţiuni, dar compania emitent îşi continuă activitatea şi îşi îndeplineşte obligaţiile. În privinţa insolvenţei, este din ce în ce mai evidentă utilizarea abuzivă a acestei căi de rezolvare a unor diferende comerciale, a se vedea şi alte cazuri recente din mediul economic actual care frizează absurdul. Este public faptul că, în acest moment, procedura insolvenţei este suspendată în ce priveşte pe Impact Developer & Contractor. Din tot ce se vede, activităţile acestei companii se desfăşoară normal, iar comunicatele ei arată că se vor parcurge paşii legali impuşi de legislaţie. Cert este că gradul de solvabilitate a Impact este, indiscutabil, mai mult decât suficient, iar pentru aceasta se pot analiza rapoartele financiare publicate la Bursa de Valori Bucureşti.

Intenţiile noastre au fost şi rămân cât se poate de serioase în ce priveşte realizarea acestui proiect pentru care s-au mobilizat resurse importante pe parcursul ultimilor trei ani. Dar, în acelaşi timp, este însă evident că piaţa şi condiţiile economice s-au schimbat dramatic în ultima perioadă, perspectivele nefiind nici ele foarte încurajatoare pe termen scurt. Până la urmă, acest proiect oferă produse imobiliare care vor trebui absorbite de piaţă. Aceasta este logica oricărei societăţi comerciale, de a vinde pentru a putea susţine investiţiile. Restrângerea dramatică a cererii, pe de o parte, dată de scăderea salariilor, şomaj şi taxe ridicate, şi, pe de alta, de dispariţia practic a creditării, duc necesar la recalibrarea planurilor prin adoptarea de soluţii realiste în ce priveşte activităţile de investiţii justificate de vânzări. Este îmbucurător că avem analize foarte clare care arată că obiectivele esenţiale ale primăriei, şi anume disponibilitatea de teren viabilizat pentru loturi şi locuinţe sociale, pot fi atinse chiar în condiţiile diminuării suprafeţei terenului pus la dispoziţia Lomb SA. Toate acestea în două-trei variante de dezvoltare a restului proiectului, fără ca sustenabilitatea economico-financiară să fie major afectată.

Este compania interesată de renegocierea contractului cu CL Cluj privind realizarea cartierului?
Ne dorim cu certitudine continuarea proiectului. Forma în care acest parteneriat va continua va trebui să ţină însă cont, aşa cum am mai spus, de realităţile obiective ale perioadei, de principiul proporţionalităţii şi focusării pe soluţii realiste. Şi mai este un aspect care trebuie lămurit pentru buna înţelegere a lucrurilor. Un parteneriat public-privat are scopul de a alătura un patrimoniu, dimensiunea de credibilitate, investiţii publice şi sprijin instituţional dat de administraţia publică prin competenţa specifică într-un anumit domeniu a partenerului privat de a proiecta, construi şi opera bunuri şi servicii utile comunităţii în mod eficient şi competitiv, la costuri mai scăzute şi în timp mai scurt. Aceste contribuţii trebuie să fie convergente prin asumare explicită şi implementare efectivă pentru a fructifica acest tip de parteneriat, altfel utilizat la scară largă în toate ţările civilizate. Contribuţiile trebuie să fie proporţionale şi continuu convergente. Parteneriatul cere implicare activă de ambele părţi. Nu este o bucată de hârtie, ci este dialog continuu şi conlucrare orientată pe implementarea efectivă a fiecărei etape a proiectului, mai ales când sunt în discuţie zeci de obiective şi durate de mulţi ani.

Ca o consecinţă, întreaga comunitate locală, dar şi regională şi îndeosebi autorităţile trebuie să impună, corelat cu dimensiunea parteneriatului, planificarea creşterii locale prin acţiuni efective - politici transpuse de creştere a populaţiei, politici vizibile de stimulare a investiţiei locale şi străine, politici aplicate de echilibrare a direcţiilor de dezvoltare, cu rezultate concrete. O clarificare a drepturilor şi responsabilităţilor faţă de reuşita acestui proiect la nivelul administraţiei şi factorilor de decizie locali trebuie să facă parte în mod necesar din discuţiile viitoare. O parte dintre reprezentanţii administraţiei publice cu care am avut ocazia să lucrăm sunt oameni inimoşi care au înţeles rolul şi rostul unui astfel de parteneriat, dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. Sincer, am fost deosebit de dezamăgiţi de faptul că locaţia actuală de implementare a proiectului IMOGEN nu este în cadrul cartierului Dealul Lomb, aşa cum fusese prevăzută iniţial şi pentru care Consiliul Local oferise în concesiune teren în Lomb.

Centrul de Cercetare Medicală IMOGEN, al cărui beneficiar este Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, anunţat recent câştigător pentru finanţarea prin fonduri UE, a beneficiat gratuit din partea noastră de întocmirea documentaţiei de aplicaţie, de consultanţă, proiectare şi studii de fezabilitate, în ideea sprijinirii localizării obiectivelor de interes public în Lomb. Cartierul are prevăzut explicit în acest sens zona de funcţiuni medicale şi academice prin Master Plan şi PUZ. Nu ştiu care investitor privat ar mai fi considerat posibilitatea vreunei discuţii despre viitoare proiecte comune în asemenea condiţii.

Care vor fi acţiunile Impact în cazul în care CL decide rezilierea contractului?
Apreciem ca deosebit de oportună discutarea în Consiliul Local a aspectelor legate de forma şi rolul parteneriatului dintre Impact Developer & Contractor şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Cred că atât pentru oamenii politici, cât şi pentru consilieri este o realitate şocantă căderea semnificativă de pe piaţa imobiliară şi cea de finanţare. De aici apare naturală analiza şi redefinirea rolurilor celor doi parteneri în continuarea acestui parteneriat cu o semnificaţie socială majoră pentru Cluj-Napoca, dar care poate fi de succes doar dacă are acoperire comercială. Rezilierea este una dintre soluţiile de ultim resort, este rezolvată de partenerii asociaţi prin mijloace juridice specifice, dar implică o durată mare.

Experienţa arată că acest tip de soluţie nu aduce beneficii concrete partenerilor, mai ales pentru scopul şi intenţiile iniţiale ale consiliului privind proiectul. Există, în mod cert, alternative şi oportunităţi clare de continuare a proiectului cu atingerea obiectivelor definite iniţial în plan social şi de dezvoltare urbană. Aşa cum am făcut întotdeauna, şi noi, şi întreaga comunitate interesată de continuarea proiectului ne bazăm pe clarviziunea şi buna judecată a consilierilor locali şi a executivului local în alegerea celei mai potrivite soluţii de restructurare a proiectului, având pregătite şi prezentate deja câteva propuneri demne de luat în seamă.

Cât a investit până acum Impact în acest proiect?
Aşa cum a fost reflectat şi în presă, activitatea de dezvoltare a proiectului Cartierul Dealul Lomb a beneficiat de aportul a mulţi specialişti, români şi străini. Urmare a investiţiilor de peste trei ani, a rezultat o zestre impresionantă de mărci, documentaţii, proiecte şi idei inovative stabilind un standard de dezvoltare urbanistică de nivel european, transpuse prin Master Plan, PUZ, proiecte tehnice şi studii de fezabilitate privind drumurile, îmbunătăţirile funciare, prevenirea eroziunii şi stabilizarea solului. La acestea adăugăm aducţiuni de apă, gaze, canalizare menajeră şi pluvială, reţele electrice, inclusiv instalarea reţelei şi a punctelor de transformare, documentaţii PUD şi proiecte tehnice, locuinţe de tipologii diferite, parcuri şi spaţii verzi, centre de cercetare medicală etc., a căror fructificare este exclusiv destinată Cartierului Dealul Lomb. Se poate adăuga promovarea Clujului şi a locaţiei Lomb în cadrul târgurilor şi manifestărilor internaţionale la care am participat. Toate acestea sunt investiţii intrinseci şi indisolubil legate de proiectul Dealul Lomb şi Cluj, valoarea lor ridicându-se până acum la mai multe milioane de euro.

Ce motive au determinat nerespectarea termenelor din contractul încheiat pentru realizarea cartierului ?
Termenele prevăzute în Contractul-Cadru de Asociere, care a stat la baza parteneriatului dintre Consiliu şi Impact, sunt respectate, aşa cum au comunicat mereu pe parcursul anilor atât compania de proiect, cât şi reprezentanţi ai primăriei. Singura problemă e recentă şi generată de neaportarea terenului, contribuţia Consiliului Local la capitalul social al Lomb SA, teren fără de care proiectul nu poate în prezent să treacă la noi etape de dezvoltare.

luni, 11 octombrie 2010

Blocul ilegal de pe Bucureşti, “pârât” la E.ON şi Electrica

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese la furnizorii de utilităţi din Cluj-Napoca prin care le solicită să nu acorde avize de branşare a imobilului de pe strada Bucureşti. De asemenea, primăria a cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii, având în vedere nemulţumirile vecinilor şi faptul că blocul se construieşte lipit de un alt imobil, să verifice gradul de risc al construcţiei.

“Până în data de 21 octombrie, când este termen în procesul privind ordonanţa preşedinţială de oprire a lucrărilor, dar nici în procesul prin care Awwad Jamal contestă amenda aplicată de Poliţia Comunitară pentru că a început construcţia fără autorizaţie municipalitatea nu mai poate face nimic. Mai avem un termen la un proces pe care l-am intentat noi împotriva constructorului, în care cerem instanţei să decidă desfiinţarea imobilului, dar acesta este numai în aprilie 2011”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei.

După ce Awwad Jamal a declarat reporterilor ZIUA de CLUJ că vrea să termine blocul până se judecă dosarul în instanţă, deoarece nu crede că ar putea fi demolat – deci sperând să obţină reautorizarea –, municipalitatea s-a sesizat şi a întreprins alte demersuri pentru a bloca construcţia de pe strada Bucureşti. “Fiind «cu mâinile legate» pe partea de proceduri prin care să îl oprim să costruiască şi având informaţii că tocmai asta vrea, să profite de portiţa pe care o permite procedura legala, am încercat să găsim şi alte căi pentru a bloca aceste demersuri prin care doreşte să fie gata cu blocul până la proces”, au menţionat reprezentanţii primăriei.

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese către Inspecţia de Stat în Construcţii, care a mai fost sesizată şi care a participat la controalele efectuate în zonă, prin care se solicită analizarea gradului de risc al construcţiei. “Imobilul care se construieşte ilegal este aproape lipit de blocul de locuinţe din zonă. Am cerut Inspecţiei de Stat în Construcţii să verifice gradul de risc al construcţiei şi să ia măsurile care se impun. Dacă există risc de prăbuşire, legal pot fi sistate lucrările. Poliţia Comunitară a mai sesizat şi compania E.ON Gaz, Compania de Apă Someş şi Electrica cu privire la faptul că imobilul se construieşte fără autorizaţie şi a solicitat să nu dea avizele de branşare a acestuia la utilităţi. În paralel, continuă supravegherea şantierului”, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Pe rolul instanţelor există mai multe acţiuni formulate de inspectorii Serviciului control urbanism din cadrul Poliţiei Comunitare: acţiune de obligare la desfiinţare, cu termen în data de 14 aprilie 2011, ordonanţă preşedinţială, cu termen în data de 21 octombrie, plângerea contra-venţională depusă de Awwad Jamal, cu termen în data de 29 octombrie 2010. Iordanianul a început să construiască imobilul de pe strada Bucureşti în vara acestui an, fără autorizaţie. El a fost amendat şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu 26.000 de lei.

Awwad Jamal a motivat că s-a apucat de construit pentru că a investit 200.000 de euro în teren şi nu a mai putut aştepta să fie plimbat de primărie până să primească autorizaţia. Acesta a mai explicat şi că vechea construcţie de pe terenul de pe Bucureşti nr. 4 - o casă pe care a demolat-o – era aproape lipită de blocul vecin şi acoperea gemurile acestuia până la etajul II. Comisia de urbanism din cadrul primăriei i-a respins proiectul pe motiv că “nu respectă retragerile faţă de vecinătăţi şi regulile de construire ale zonei”. În ce priveşte amenda pentru munca la negru, investitorul susţine că muncitorii lucrează în contul unei datorii pe care o avea un prieten către el.

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Turnurile, întoarse din drum la Urbanism

Ansamblul de trei turnuri cu 16 etaje destinate exclusiv locuirii de pe strada Frunzişului din Cluj-Napoca nu a fost pe placul specialiştilor din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTATU). Aceştia le-au transmis proiectanţilor să regândească modul de mobilare a parcelei şi să vină în Comisia de urbanism pentru discuţii şi negocieri privind circulaţiile, dar şi silueta urbană a întregii zone cuprinsă în interiorul curbei de pe Frunzişului.

Planul Urbanistic Zonal şi Planul Urbanistic de Detaliu privind amenajarea unui ansamblu de locuinţe cu regim de înălţime două subsoluri, parter şi 16 etaje au fost prezentate ieri, în şedinţa CTATU. Proiectanţii de la Bogart au propus pe un teren de 1,2 hectare situat în interiorul curbei de pe strada Frunzişului trei turnuri cu 363 de apartamente şi tot atâtea parcări, dintre care 294 în cele două niveluri de subsol şi 69 în exterior. Aceştia le-au explicat specialiştilor din CTATU că în zona Frunzişului s-a creat deja precedentul, existând mai multe documentaţii de urbanism aprobate de municipalitate pentru amplasarea de construcţii înalte, dintre care pentru turnurile Tower ar exista şi autorizaţia de construire. Pentru circulaţii şi intrarea sau ieşirea din ansamblu s-a propus o nouă stradă şi realizarea unui sens giratoriu. “Turnurile sunt separate şi vor fi executate în etape”, au adăugat proiectanţii.

Specialiştii din Comisia de urbanism nu s-au arătat încântaţi de propunerile de mobilare a celor 1,2 hectare de teren. Aceştia au concluzionat că nu se justifică nici economic, nici din punctul de vedere al interesului public sau al locatarilor. “Vizitatorii ansamblului nu au unde să oprească”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

“Propuneţi un ansamblu de locuinţe înconjurate de o cale rutieră foarte circulată. Scapi copilul din casă şi îl calcă maşina. Documentaţiile de urbanism din zona Frunzişului nu au produs efecte, altele decât administrative, şi, cu siguranţă, s-ar putea nici să nu producă. Nu puteam avea şi aici structuri ca turnurile din zona Billa (proiectul Tower de pe Calea Floreşti - n. red.), abandonate şi ilogice. Nu orice este posibil dacă nu este un context favorabil. Nici din punct de vedere al intereselor urbane nu se justifică, nici din punct de vedere al intereselor locatarilor. Mă îndoiesc că este finanţabil un astfel de proiect. Ar trebui să fie locuinţe extraordinar de ieftine, a se citi extraordinar de proaste. Mi se pare o utopie”, a atras atenţia şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru în CTATU. Adrian Iancu, fost arhitect-şef al municipiului, a observat că propunerile venite de la proiectanţi în ceea ce priveşte noua stradă nu sunt pe terenul beneficiarului ansamblului, societatea Napopark. Proiectanţii au explicat că au propus pe teren turnuri, pentru că acestea conferă un spaţiu fluid şi sunt eficiente economic.

Primarul Sorin Apostu le-a cerut proiectanţilor de la Bogart să revină cu răspunsuri la toate problemele semnalate, pentru noi consultări în Comisia de urbanism. Ţigănaş, însă, a intervenit şi a recomandat ca, în aceste condiţii, ale revenirii proiectului pentru discuţii în comisie, proiectanţii să ofere o altă soluţie în locul celor trei turnuri de 16 etaje, care să ţină cont de silueta dealului percepută din cartierul Mănăştur.

Proiectul de pe Frunzişului are un aviz de oportunitate aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în martie 2009. Beneficiarul proiectului este societatea Napopark, înfiinţată în ianuarie 2007 la Cluj-Napoca şi care are trei asociaţi - Dorin Bob (66,5%), Cornel Tarţa (28,5%) şi ATC SRL (5%), aceasta din urmă fiind deţinută tot de cei doi - Bob (85%) şi Tarţa (15). Dorin Bob este unul dintre investitorii implicaţi în proiectul ansamblului rezidenţial din apropierea Facultăţii de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor, din care s-au executat două blocuri şi pentru care, recent, a solicitat modificarea proiectului, astfel încât numărul de apartamente într-un al treilea bloc din zonă să crească la 100. Cornel Tarţa, în calitate de reprezentant al societăţii ATC, mai dezvoltă la Cluj un proiect de locuinţe autorizat pe Bd. 21 Decembrie - imobil de şapte etaje cu apartamente, birouri şi spaţii comerciale, pentru care a solicitat anul acesta şi aprobarea unor funcţiuni medicale.

miercuri, 29 septembrie 2010

Cel mai mare spital din România, în parcul Tetarom I

Propunerea privind noua funcţiune a fost expusă ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, şi urmează să fie analizată de către consilieri. Terenul pe care CBC Development Design a ridicat clădirea este concesionat de la Tetarom, societate la care CJ este acţionar majoritar.

Reprezentanţii CBC regândesc planurile privind funcţiunile din cadrul complexului de servicii din parcul industrial Tetarom I, clădirea fiind deja ridicată. “Doi importanţi operatori de spitale din Europa ne-au solicitat parteneriatul pentru a realiza cel mai mare obiectiv spitalicesc din România, iar noi, ca proprietari, ne-am dat acordul. Clujul, important centru de învăţământ superior, este un loc ideal pentru un spital teritorial universitar, care poate deveni un punct de stabilitate şi de atracţie pentru oamenii valoroşi din Ardeal care au plecat în alte părţi. Mi se pare o propunere foarte bună şi o susţin. Cred că discutarea propunerii de către CJ e normală, iar acceptarea ideii, o dovadă de maturitate. Se creează posibilitatea ca aici să se realizeze cea mai mare investiţie din România din acest domeniu”, a declarat Valentin Nica, asociat în CBC. Cei doi investitori din străinătate sunt VAMED (Austria) şi Manutencoop Facility Management (Italia).

Consilierul PSD Dan Canta a anunţat că forul judeţean a primit o propunere din partea CBC privind realizarea unui spital de urgenţă în Tetarom şi că aceasta ar trebui analizată cât mai repede. “Trebuie să vedem în ce măsură reuşim să soluţionăm acest proiect de investiţie. De când ne-am început mandatele, am demarat un program amplu de investiţii majore: construcţia stadionului, dezvoltarea aeroportului, reabilitarea celor 700 km de drumuri judeţene şi spitalul regional de urgenţă. Dacă pentru primele proiecte am găsit soluţii, trebuie neapărat să rezolvăm şi proiectul spitalului regional de urgenţă. Nu ştiu ce se mai întâmplă cu varianta proiectului de spital propus pe terenul armatei din Floreşti, am rămas undeva blocaţi. Acum avem o propunere de parteneriat public-privat din partea CBC, trebuie să studiem în ce măsură poate fi susţinută. Au în plan să construiască un spital pe terenul din Tetarom I. Eu zic că nu e de ignorat o astfel de propunere. Trebuie să terminăm odată cu acest program de investiţii”, a comentat Canta.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a afirmat că propunerea CBC va fi analizată, dar a menţionat că în nici un caz nu va fi abandonat proiectul spitalului regional, programat pe terenul din Floreşti. “Eu vă propun să ne întâlnim cu toţi liderii de grup şi să vedem împreună ce variante avem. Dispunem de un teren de 14 ha ce ne-a fost transferat prin decizie de guvern de la Ministerul Apărării Naţionale (MAN). L-am primit pentru un spital de urgenţă, aşa că asta trebuie să construim acolo, numai că pe trei ha se află un depozit de muniţie. Dacă adăugăm şi zona de protecţie, ar însemna să ne lipsim de şase ha, astfel că nu ne-ar mai rămâne nimic. Ca să mutăm depozitul, avem nevoie de 1,5 milioane de euro. Am trimis solicitare la MAN să vedem dacă acoperă această finanţare. Dacă nu, trebuie să vedem cum rezolvăm problema, ce putem face pentru a coopta un investitor”, a precizat Tişe. El a convenit pentru săptămâna viitoare o şedinţă de lucru pe această temă cu consilierii.

Planul iniţial: centru de afaceri cu hotel

Conform planurilor anunţate cu ocazia lansării proiectului CBC, Global Plaza urma să fie un centru de afaceri, care să includă un hotel Ramada de 4*, cu 120 de camere, restaurante, un centru de conferinţe cu o capacitate de 500 de locuri. Proiectul prevedea spaţii comerciale pe 1.562 mp şi birouri de 7.185 mp. La vremea lansării complexul avea ca termen de finalizare august 2008, cu o investiţie estimată la 25 de milioane de euro. Ansamblul a fost gândit drept centru de servicii care să deservească în principal parcul industrial Tetarom I şi societăţile care ocupă spaţii aici.

marți, 28 septembrie 2010

2,5 milioane de lei de la Judet pentru proiectele comunitatilor locale

De proiectele propuse spre finantare de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, vor beneficia locuitorii municipiilor Dej si Gherla, ai orasului Huedin si din comunele Tureni, Mihai Viteazu, Belis, Baisoara, Savadisla, Valea Ierii, Iara, Baciu si Jucu.

Pe lista proiectelor de hotarire ce vor fi analizate astazi de consilierii judeteni in cadrul sedintei ordinare se afla si unul privind nominalizarea pe unitati administrativ-teritoriale si lucrari a sumei de 2,5 milioane de lei din cota de 20% din impozitul pe venit si TVA, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala pe anul 2010.
Cea mai mare suma, 85.500 de lei, va merge in comuna Tureni pentru realizarea izolatiei termice a scolii generale si pentru construirea retelei de apa si canalizare. O suma apropiata, de 85.000 de lei, va fi directionata inspre comuna Mihai Viteazu pentru realizare drum statie de sortare. Comuna Belis se afla pe lista cu nominalizari cu doua proiecte privind realizarea instalatiei de incalzire a caminului cultural si realizarea acoperisului sediului primariei, suma totala prevazuta fiind de 66.000 de lei. Statiunea montana Baisoara are nevoie de suma de 65.000 de lei pentru construirea centrului SMURD din localitate, care deserveste comunele Baisoara, Savadisla, Valea Ierii si Iara. Tot suma de 65.000 de lei a fost prevazuta pentru comuna Baciu, care are nevoie de acesti bani pentru reparatii la drumul comunal 142B, la intrarea in localitatea Popesti, si pentru asfaltarea drumului din Radaia. Comuna Jucu va primi 50.000 de lei pentru lucrari de asfaltare a drumurilor comunale din Jucu de Sus si Vistea, iar alimentarea cu apa a satului Camarasu necesita o alocare de 57.500 de lei. In ceea ce priveste municipiile si orasele din judet, cea mai mare suma, 69.000 de lei, va merge inspre municipiul Dej, care va folosi banii pentru lucrari de reparatii la Spitalul Municipal, sectia Psihiatrie. Gherla va primi 41.500 de lei pentru reparatii curente la strazi, aceeasi suma fiind destinata si orasului Huedin pentru amenajari de parcari si platforme in ansamblul de locuinte din Piata Republicii, nr. 8, si pentru reabilitarea de trotuare si strazi.

joi, 23 septembrie 2010

Licitatie de 23,2 milioane de euro, in luna noiembrie

In luna noiembrie a.c. vor fi atribuite lucrarile de proiectare si constructie a Salii Polivalente din Cluj-Napoca, valoarea contractului fiind de 23,2 milioane de euro. Potrivit autoritatilor locale, principalul criteriu de atribuire va fi constituit de pretul cel mai scazut. Cladirea (2S+P+3E) va fi construita in apropierea stadionului «Ion Moina», pe un teren cu o arie de 16.530 mp. Sala va avea aproximativ 7.000 de locuri, iar la cele doua niveluri subterane vor fi amenajate locuri de parcare. Termenul stabilit pentru realizarea obiectivului este de 24 de luni. Potrivit planurilor de arhitectura realizate de Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, valoarea totala a investitiei este de peste 63 milioane de euro. Finantarea va fi asigurata cu fonduri de la bugetul local, insa edilii nu exclud accesarea unor fonduri europene pentru realizarea investitiei, in cazul in care programele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei vor fi deblocate.

140 de milioane de euro, puşi deoparte pentru “drumari”

Municipalitatea a decis să lupte în instanţă împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) prin care a fost anulată licitaţia pentru întreţinerea drumurilor. Contractul, estimat între 70 şi 140 de milioane de euro, fusese câştigat de consorţiul Diferit-Kiat, însă nu a mai putut fi semnat deoarece CNSC a anulat procedura. Primarul Sorin Apostu se plânge că din pricina acestui blocaj e nevoit să apeleze la sume suplimentare din buget pentru a putea acoperi lucrările urgente care apar.

Prima înfăţişare la Curtea de Apel în cazul licitaţiei privind atribuirea contractului pentru întreţinerea drumurilor din Cluj-Napoca va avea loc mâine. Primarul Sorin Apostu spune că este pregătit să lupte împotriva deciziei CNSC şi că administraţia locală va avea câştig de cauză.

“Am ales să mergem în instanţă pentru că decizia CNSC nu a fost corectă. Nu mi se pare normal să dai câştig de cauză unei societăţi care nu avea nimic de-a face cu noi, care nici măcar nu se înscrisese în licitaţie. Este absolut evident faptul că acea firmă ne-a contestat caietul de sarcini doar pentru a ne bloca. În realitate, nu avea nici un interes să participe la licitaţie, pentru că nu întrunea condiţiile necesare”, susţine primarul Sorin Apostu. El a afirmat că juriştii primăriei şi-au formulat întâmpinarea pe această direcţie şi că speră ca instanţa să se pronunţe în cel mai scurt timp, astfel încât contractul pentru întreţinerea drumurilor să poată fi deblocat, iar lucrările pentru întreţinerea drumurilor să poată continua conform angajamentului luat de societăţile Diferit şi Kiat, care au fost desemnate câştigătoare.

Între timp, primăria a cerut ajutorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) pentru realizarea unor lucrări ce nu suportă amânare. “Până în prezent, am cheltuit peste 800.000 de lei pentru că au intervenit o serie de lucrări urgente. Cum licitaţia noastră e blocată, ne-am văzut nevoiţi să apelăm la RADP. Din păcate, nu avem de ales şi pe viitor tot aşa vom proceda, până în momentul în care instanţa va clarifica această licitaţie”, a declarat primarul Sorin Apostu.

CNSC anula în urmă cu câteva săptămâni licitaţia electronică ce vizează întreţinerea drumurilor din municipiu. Primăria apucase să decidă câştigătorii contractului, consorţiul Diferit-Kiat, însă CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi Euro Form Consulting, care au contestat o parte dintre prevederile impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea contractului câştigat de Diferit-Kiat era între 70 şi 140 de milioane de euro. Sumele stipulate în contract urmau să fie cheltuite în funcţie de bugetul disponibil în fiecare an, însă, per total, nu putea fi depăşită valoarea maximă estimată.

Primăria reface trotuarele din zona UBB pentru Angela Merkel

Sorin Apostu a anunţat că a fost solicitat de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, pentru refacerea trotuarelor de pe strada Kogălniceanu. Sunt lucrări care vor fi executate
de urgenţă, dat fiind faptul că se apropie vizita cancelarului german Angela Merkel

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Lucrările la centura Huedinului, “probabil” din 2011

Primarul Huedinului, Mircea Moroşan, speră ca până anul viitor să fie accesată finanţarea pentru realizarea centurii ocolitoare care va scoate traficul greu din centrul oraşului. Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de primărie şi urmează să promoveze proiectul pentru accesarea banilor prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În lungime de 9,8 kilometri, centura ar putea să coste până la 20 de milioane de euro.

Ministerul Transporturilor a aprobat recent proiectele de centuri ocolitoare a trei oraşe: Huedin - judeţul Cluj, Sighişoara - judeţul Mureş şi Făgăraş - judeţul Braşov. “Au fost depuse mai multe proiecte de centură şi mă bucur că ne numărăm printre cei care au obţinut câştig de cauză. Mi s-a spus că pentru departajare s-a luat în calcul numărul locuitorilor, iar asta este foarte bine pentru că noi chiar avem nevoie de un drum ocolitor. Ministerul Transporturilor a comandat deja studiile de fezabilitate şi urmează să promoveze proiectele pentru a obţine finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, edilul Huedinului, Mircea Moroşan.

Ministerul Transporturilor a atribuit contractul pentru studiile de fezabilitate ale celor trei variante ocolitoare societăţii Halcrow România, la preţul de 2,5 milioane de lei. “După ce se va finaliza această etapă - sper că în câteva săptămâni -, va demara procedura pentru obţinerea banilor. Valoarea lucrărilor este destul de mare, circa 20 de milioane de euro, din care statul trebuie să achite un procent de 10%. În nici un caz noi nu am fi avut aceşti bani în bugetul nostru, aşa încât mă bucur foarte mult că suma necesară va fi alocată din bugetul statului!”, mai spune Moroşan.

În prezent, Huedinul nu dispune de nici un drum ocolitor, astfel încât toate autovehiculele care circulă pe traseul Cluj - Oradea tranzitează centrul oraşului. “Din pricina traficului aglomerat nu ne permitem nici măcar să punem semaforizări. Toate maşinile grele care vin pe relaţia Cluj-Napoca - Oradea tranzitează zona centrală a oraşului, iar când se organizează târgul săptămânal şi vin oameni din toate cele 16 comune vecine este cel mai rău. Piaţa amplasată în zona centrală se aglomerează foarte mult. Maşinile blochează drumurile şi se formează cozi imense”, explică primarul.

El speră că anul viitor, în vară, vor demara efectiv lucrările la centura ocolitoare. Traseul variantei ocolitoare va începe de pe partea stângă a drumului, dinspre Cluj, înainte de benzinăria de la intrarea în Huedin, şi va ieşi la capătul oraşului, după pod. Ministerul Transporturilor a inclus proiectul centurii ocolitoare a Huedinului în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) încă din 2009. Aceeaşi soartă au avut-o şi proiectele variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Bârlad şi Timişoara. Demersurile finanţării lor prin Fondul European de Dezvoltare Regională au început însă de abia din 2010. Pentru început, au fost alese doar centurile Huedin, Sighişoara şi Făgăraş.

joi, 9 septembrie 2010

Tupeu maxim la Cluj: bloc de cinci etaje fără nici o autorizaţie

În spatele blocului de pe Calea Turzii nr.241D, construit legal, se construieşte un altul, ferit de ochii lumii, care nu are niciun fel de aviz de la municipalitate. Inspectorii primăriei Cluj-Napoca l-au atenţionat pe constructor de când era la stadiul de fundaţie, însă el şi-a continuat nestingherit lucrul, fără a cere vreo autorizaţie. Acelaşi investitor are probleme şi cu altă construcţie.

Imobilul fără autorizaţie a ajuns la etajul cinci, iar muncitorii lucrează în continuare de zor. Întrebaţi de către reporterii ZIUA de CLUJ unde se află panoul de şantier şi cine este constructorul, muncitorii au răspuns: “Nu ştim de niciun panou. Constructor este unul Pintea”. Reprezentanţii primăriei ne-au lămurit cu privire la “blocul fantomă”.

“În spatele imobilului de pe Calea Turzii, de la numărul 241D, este o lucrare fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Investitorul Ovidiu Ionuţ Pintea a fost amendat în 30 martie 2009 cu suma de 3.000 de lei, atunci când construcţia era în fază incipientă, la fundaţie. S-a dispus atunci sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Potrivit procesului-verbal de contravenţie, termenul pentru intrarea în legalitate era de 180 de zile. Inspectorii primăriei spun că investitorul a stat cuminte o vreme şi nu a mai construit, dar că în trei săptămâni din acest an a ridicat ceea ce se vede acum.

În urma unui control din data de 12 aprilie 2010, reprezentanţii municipalităţii au constatat că Ovidiu Ionuţ Pintea nu s-a conformat măsurilor dispuse în 2009 şi au decis să sesizeze instanţa şi poliţia. “S-a depus plângere penală la poliţie pe numele constructorului şi s-a cerut la judecătorie desfiinţarea blocului”, a precizat Oana Buzatu. Dosarul se va judeca la instanţă abia în data de 13 aprilie 2011, din cauza supraîncărcării Judecătoriei Cluj-Napoca. Investitorul nu a depus la dosar nicio întâmpinare şi nu a putut fi contactat, deoarece nu mai locuieşte la adresa din procesul-verbal de contravenţie.

Pintea este un cunoscut al inspectorilor de la Serviciul Control Urbanism al primăriei, blocul de pe Calea Turzii nefiind singura problemă pe care o are. În apropierea lui, pe strada Mihai Românu nr. 5, acelaşi constructor a extins un imobil pe două laturi, fără a deţine autorizaţie pentru extintere. Pentru acest lucru, în data de 23 februarie 2009, a primit o amendă usturătoare de 30.000 de lei şi s-a dispus revenirea la starea iniţială a construcţiei. În acest caz, Pintea şi-a prezentat poziţia la instanţă: “Menţionez că am acordul notarial al tuturor vecinilor de pe strada Mihai Românu nr.5. Din motive necunoscute, domnul Chichişan Simion, arhitect la biroul de proiectare Chibo, nu reuşeşte din 2006 să dobândească autorizaţia de construcţie”.

Instanţa judecătoriei a apreciat că nu se impune o amendă aşa mare şi a micşorat-o la 5.000 de lei. “Raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care a fost comisă şi la urmarea produsă, aplicarea unei amenzi într-un cuantum orientat spre minimul legal prevăzut de legea 50/1991 este suficientă pentru a atrage atenţia contravenientului asupra obligaţiilor care îi revin în natura executării lucrărilor de construcţii”, se arată în sentinţă. Aceasta a fost atacată cu recurs la tribunal de către primărie.

Construcţia Cluj Arena, transmisă live pe internet

Lucrările la stadion vor putea fi urmărite în direct, pe pagina oficială a administraţiei judeţene. ZIUA de CLUJ vă prezintă şi proiectul de amenajare a zonei limitrofe arenei.
O cameră de supraveghere care va fi montată pe Hotelul Sport va furniza clujenilor imagini live cu lucrările la noul stadion. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a menţionat că, în acest fel, oricine poate urmări progresul proiectului Cluj Arena.

Sistemul va deveni funcţional săptămâna următoare. Alin Tişe a specificat că, astfel, oricare cetăţean interesat poate urmări ce se întâmplă pe şantierul stadionului. “Camera va surprinde ce se petrece pe şantierul Cluj Arena, cum evolueză lucrările, unde se lucrează. În acest fel, nu o să mai existe interpretări şi totul va fi transparent. De pe site-ul oficial al consiliului judeţean, www.cjcluj.ro, se va putea intra pe o pagină dedicată proiectului Cluj Arena, unde se vor putea urmări imagini de pe şantier. De asemenea, aceleaşi imagini vor putea fi accesate şi de pe site-ul meu personal”, a declarat preşedintele CJ Cluj.

Tişe a adăugat că este vorba despre o iniţiativă personală, pentru promovarea proiectului, prin care speră să pună capăt tuturor speculaţiilor şi să prezinte celor interesaţi imagini de pe stadion. “Nu este scump să montezi o astfel de cameră. Cred că undeva la 10 milioane de lei. Voi susţine din fonduri proprii montarea tehnologiei”, a mai spus Alin Tişe.

“Recent, proiectanţii mi-au prezentat nişte planşe referitoare la stadion şi la zona aferentă acestuia. Din aceste planşe se poate vedea exact că va exista o zonă de promenadă publică exterioară, în partea dinspre strada Uzinei Electrice. Sub tribună va fi amenajat bazinul de înot şi, în continuare, zona centrului spa, dotări pe care orice stadion care se respectă trebuie să le aibă. Pe planşa cu propunerea se mai pot vedea piaţete, zonă pentru pistele de biciclete, o parcare temporară, dar şi o zonă cu locuri de joacă pentru copii, subdivizată în trei sectoare. Aleea Parcului apare ca alee pietonală. De asemenea, pe zona unde se dorea amenajarea turnului este şi o propunere de amenajare a unei zone cu apă”, a mai explicat Alin Tişe. Săptămâna aceasta, PSD Cluj a acuzat întârzieri la proiectul stadionului, însă constructorii din consorţiulACI - Transilvania Construcţii - Con-A au menţionat că există un nou grafic de lucrări şi că stadionul va fi terminat la timp, în iulie 2011.

Primăria a avut câştig de cauză în dosarul “Cluj Arena”

Municipalitatea a anunţat ieri că instanţele de judecată au dat câştig de cauză instituţiei în procesul cu arhitecţii, care a avut ca obiect anularea celor două autorizaţii de construire emise de Primăria Cluj-Napoca în vederea construirii stadionului pe amplasamentul fostului “Ion Moina”.

Decizia finală în acest proces a fost luată ieri. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în sensul respingerii reclamaţiei formulate de o serie de arhitecţi clujeni, considerând acest demers ca fiind lipsit de interes. Pe parcursul celor două faze procesuale, reclamanţii nu au putut face dovada că cele două autorizaţii de construire emise le-ar fi încălcat interese legitime private”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei, prin intermediul unui comunicat de presă.

Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat ieri că acum nu mai există nicio suspiciune de încălcare a legii în momentul emiterii autorizaţiilor de construire pentru noul stadion. “Mă bucur că argumentele aduse de juriştii noştri au fost de natură să clarifice aspectele acestui proces, iar instanţele au decis în consecinţă şi au respins plângerea reclamanţilor. Acum nu mai există nici o urmă de îndoială că acest proiect de maximă importanţă pentru clujeni se implementează fără nici o încălcare a reglementărilor legale”, a spus edilul.

Preşedintele Alin Tişe a precizat, de asemenea, că a fost informat de juriştii Consiliului Judeţean Cluj că a fost respins recursul la procesul ce viza anularea autorizaţiei de construire. “Încă de anul trecut, un grup de arhitecţi a atacat autorizaţia de construire emisă pentru stadionul pe care îl reconstruim. Noi, CJ, am câştigat acest proces atunci. Arhitecţii au considerat, însă, că se impune să facă recurs, dar acesta a fost respins. Ca atare, autorizaţia de construire nu riscă să mai fie anulată şi putem continua lucrările fără probleme”, a declarat Tişe.