Consiliul Judetean, sedinta pe Cluj Arena

Forul judetean ar putea renunta la unele lucrari la noua arena sportiva a judetului. Costurile suplimentare ale proiectului vor fi negociate la singe, le-a transmis Tise constructorilor. Care au fost concluziile inspectiei si cum va arata Cluj Arena?

Consilierii judeteni, insotiti de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, de vicepresedintele Radu Bica si de reprezentantii constructorului, au vizitat ieri santierul noului stadion „Cluj Arena“.
Vizita a venit la doar citeva zile dupa ce consiliera PSD Mihaela Rozor s-a plins ca alesii de la Judet nu au fost niciodata invitati oficial sa inspecteze lucrarile la arena. Cei mai multi consilieri care au tinut sa viziteze stadionul au fost din partea PSD, ei declarindu-se multumiti de ritmul in care decurg lucrarile.
In plus, cu aceasta ocazie, alesilor li s-a explicat ce lucrari suplimentare trebuie executate pentru a respecta toate normele FIFA si UEFA, precum si ce functiuni conexe au fost mutate din turnul stadionului in interiorul arenei.
Constructorii stadionului au depus deja la sediul Consiliului Judetean o cerere privind plata lucrarilor suplimentare de care este nevoie, suma prevazuta fiind de aproximativ 15 milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, a tinut sa precizeze ca o asemenea suma nu poate fi platita, urmind ca fiecare lucrare suplimentara sa fie negociata separat.

Tise nu vrea dispute politice

„Din punctul meu de vedere, cred ca este o vizita binevenita pentru ca, in mai multe rinduri, consilierii judeteni au dorit sa viziteze arena. Evident ca ei puteau sa o viziteze oricind doreau, insa au solicitat sa facem o vizita oficiala, cu toti cei implicati, constructori, proiectanti, pentru a se face o prezentare completa. Acum, dupa un an de lucru, se si poate vedea ceva. Eu sper ca toti au inteles ca obiectivul acesta este foarte important si ca trebuie sa mergem mai departe, sa-l finalizam pentru ca, dincolo de orice discutie si disputa politica, el va ramine 50 sau 100 de ani pentru Cluj si va fi folosit pentru sport, pentru simpozioane, spectacole, concerte. Pe termen mediu si lung va aduce bani, atit pentru cei care il vor administra, cit si pentru oras. Se vor putea face aici concerte care vor aduce foarte multi bani. Dincolo de cei care iubesc fotbalul, acest stadion va fi folosit si de cei care nu au neaparat o pasiune pentru fotbal, dar sint pasionati de concerte. Este foarte important sa finalizam acest stadion si sa ramina ceva dupa noi. Restul sint doar discutii sterile si cred ca au inteles cu totii asta“, a declarat presedintele Alin Tise imediat dupa ce consilierii au facut un tur al constructiei.

„Nu se va da nici un leu in plus fara sa fie justificat“

Referindu-se la plata sumelor suplimentare cerute, Tise a subliniat ca bani in plus vor fi dati doar in limitele prevazute de lege.
„Constructorii au facut o cerere catre noi si am cerut un pret, iar noi urmeaza sa procedam conform legii. Conform Ordonantei 34, noi vom intra pe negociere, pe fiecare element in parte. Ca atare, fiecare componenta va fi negociata. Vreau sa va spun ca si la aeroport, la toate investitiile, s-au negociat lucrarile suplimentare prin aceeasi procedura. Acest obiectiv este mai mediatizat decit altele, dar, de exemplu, terminalul de la aeroport a costat 60 de milioane de euro, dublu fata de stadion. Si acolo s-au facut lucrari suplimentare. Platformele betonate din aeroport au costat 20 de milioane de euro si acolo au fost facute lucrari suplimentare pentru ca s-au descoperit mai multe pungi de noroi. Vom negocia si va asigur ca nu se va da nici un leu fara ca el sa fie justificat si negociat la singe“, a mai aratat Alin Tise.

Se poate renunta la iluminatul pistei de atletism

De altfel, in incercarea de a diminua costurile suplimentare, forul judetean ar putea renunta deocamdata la o parte din dotarile viitorului stadion.
Membrii comisiei tehnice a Consiliului Judetean s-au intilnit in urma cu 2 zile pentru a discuta despre majorarile propuse de constructor si au ajuns la concluzia ca, dintre cele 27 de puncte propuse si unul suplimentar privind lucrarile de proiectare, unele ar putea fi eliminate, pentru ca pot suferi o aminare. Acestea se refera la iluminatul pentru pista de atletism, la panourile de reclama, la sistemul de control pe baza de cartela sau la sistemul de management al costurilor consumurilor lunare ale arenei.

Turnul mai poate astepta

In ceea ce priveste spatiile introduse suplimentar in interiorul arenei, presedintele Alin Tise a precizat ca acestea erau absolut necesare. „Spatiile care s-au introdus in tribuna I sint functiunile conexe stadionului, care erau gindite initial in turn. Fara ele nu se poate omologa stadionul. Turnul este acum intirziat pentru ca nu a venit nici un investitor si automat cele 4 etaje din turn cu functiunile conexe au trebuit introduse in stadion. Turnul va fi construit numai daca vom gasi un investitor care sa realizeze cladirea pe banii lui. Daca nu, probabil ca aceasta cladire va astepta pina cind Consiliul Judetean va avea bani“, a mentionat Alin Tise.
Reprezentantii firmelor care lucreaza la noua arena au precizat ca nu a fost tocmai usor sa introduca functiunile din turn in interiorul stadionului. „Noi, cei de la proiectare, lucram cot la cot cu constructorii inca de la inceput. Proiectarea merge in ritmul care trebuie pentru a sustine cel putin la zi santierul, daca nu chiar inaintea graficului. O provocare importanta a fost partea de structura metalica la acoperis, dar si introducerea in interiorul stadionului a functiunilor conexe. Ca proiectare, trebuie sa fim mereu cu citiva ani inainte. Spre exemplu, noi acum ne uitam la normele din anul 2016“, a explicat arhitectul Cristian Urcan, reprezentantul firmei „Dico si Tiganas“.

Meciul Romania – Belarus, pe „Cluj Arena”

Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, i-a transmis presedintelui Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, invitatia de a vizita, impreuna cu antrenorul selectionatei nationale, Razvan Lucescu, lucrarile la viitoarea arena sportiva a judetului Cluj. Cu acest prilej, Tise i-a solicitat presedintelui FRF sa ia in considerare organizarea, in toamna anului viitor, a unui meci al nationalei Romaniei din cadrul campaniei de calificare pentru EURO 2012. Presedintele FRF a apreciat proiectul arenei de la Cluj si a acceptat invitgatia de a vizita acest obiectiv, la o data care urmeaza a fi stabilita. „Avem de a face cu un demers de mare insemnatate nu numai pentru marea urbe transilvaneana, ci si pentru intreg fotbalul romanesc, construirea stadionului din Cluj reprezentind un important pas inainte in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurala a fotbalului din tara noastra si, totodata, vizind proiectele pe termen mediu si lung ale FRF de a organiza Campionatul de Fotbal European in Romania, impreuna cu o tara vecina“, se arata in mesajul presedintelui FRF.
Mircea Sandu si-a exprimat, in acelasi mesaj, disponibilitatea de a organiza pe viitoarea arena sportiva a judetului Cluj meciul intre selectionatele Romaniei si Belarus contind pentru preliminariile EURO 2012, care se va desfasura in 7 octombrie 2011, intilnirea dintre selectionatele Frantei si Romaniei urmind a se disputa, in urma unui acord convenit intre cele doua federatii, pe noul Stadion National din Bucuresti.

13 milioane de lei cheltuiţi pentru drumurile judeţene

Lucrările la drumul judeţean DJ 108 A Ciucea - Vânători - limita cu judeţul Sălaj au demarat în 14 septembrie. Porţiunea de peste 7 km de drum face parte din proiectul pe care judeţele Cluj şi Sălaj îl derulează împreună, reabilitarea drumului Ciucea - Crasna - Vârşolţ, finanţat din fonduri europene. “Bugetul total al proiectului este de 85,6 milioane de lei, din care suma de 71,7 milioane de lei este asigurată din fonduri europene. Partea de cofinanţare care îi revine CJ Cluj este în valoare de 250.000 de lei. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 8,2 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale. Din cei 37 km de drum care urmează să fie modernizaţi, 7,6 km se regăsesc în judeţul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă al administraţiei judeţene.

Un al doilea proiect de infrastructură rutieră derulat de CJ cu bani europeni este reabilitarea DJ 763 Răchiţele - Prislop - Ic Ponor (foto), pe o lungime de peste 20 km. Valoarea totală a proiectului este de 59,6 milioane de lei, din care cea nerambursabilă este de 48,8 milioane de lei. Lucrările au început în august 2008, iar perioada de implementare este de 36 de luni, lucrarea având ca termen de realizare 30 iunie 2011. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 5 milioane de lei, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale”, a informat preşedintele CJ, prin intermediul comunicatului de presă.

“Dacă ţinem cont şi de proiectul care vizează reabilitarea a 717 km de drumuri judeţene în următorii doi ani, avem convingerea că atât cetăţenii judeţului, cât şi cei care se află în vizită sau doresc să dezvolte investiţii în zona noastră vor beneficia de o infrastructură rutieră de calitate”, a adăugat Alin Tişe.

Încep lucrările la parcarea din aeroport

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica, a anunţat că UTI Facility Management este pregătită să demareze lucrările la proiectul din incinta Aeroportului Cluj - construcţia unui parking suprateran cu 1.470 de locuri, extinderea actualei parcări cu încă 530 de locuri şi un hotel de patru stele, cu 144 de locuri de cazare. Proiectul debutează în maximum două săptămâni cu lucrările de extindere a actualei parcări, situată vizavi de terminalul de plecări.

UTI Facility Management Bucureşti are la dispoziţie o jumătate de an, conform contractului semnat cu Aeroportul Cluj şi CJ pentru a finaliza documentaţia urbanistică şi a obţine autorizaţia de construire. “În prezent, UTI lucrează la documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Pentru prima etapă a proiectului însă, cea care vizează extinderea actualei parcări, lucrările vor demara în circa două săptămâni. Platforma de vizavi de terminalul de plecări este pregătită, nu e nevoie de alte autorizaţii sau avize, nu e nici un fel de inconvenient, constructorul se poate apuca de treabă”, a declarat Radu Bica.

După ce vor începe lucrările, UTI va deveni administratorul parcării şi al sistemului de acces în incinta aeroportului. În Consiliul de Administraţie al aeroportului s-a luat decizia ca echipamentul care funcţionează ca sistem de intrare-ieşire să fie casat, astfel încât UTI să-şi poată prelua atribuţiile de administrator şi să înceapă să achite redevenţa lunară. “După ce va obţine şi autorizaţia de construire, UTI va începe lucrările şi la parking, urmând să soluţioneze şi partea de acces ce implică amenajarea unui sens giratoriu. Ultima etapă a proiectului include construcţia hotelului de patru stele”, a mai explicat vicepreşedintele CJ.

Parkingul suprateran va avea 1.470 de locuri, în timp ce parcarea extinsă va dispune de 530 de noi locuri. Hotelul de 4 stele va avea o capacitate de 144 de locuri, va fi proiectat pe trei niveluri şi va include un restaurant şi un bar cu o capacitate de 200 de locuri. De asemenea, acest obiectiv va avea şi săli de conferinţe cu o capacitate de 300 de locuri şi parcare subterană de 880 mp (44 de locuri). Concesiunea a fost aprobată de CJ pentru 45 de ani. Redevenţa pentru parcare se va plăti în rate lunare egale, pornind de la suma de 250.000 de euro (fără taxa pe valoarea adăugată), iar pentru hotel, redevenţa anuală va fi de 230.898 de euro (fără TVA).

Romstrade vrea pista şi atacă decizia comisiei de licitaţie

Decizia comisiei de licitaţie a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, care a respins oferta societăţii Romstrade pentru construcţia noii piste a aeroportului, a fost atacată la Centrul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Preşedintele CJ, Alin Tişe, crede că Romstrade nu are cum să câştige , însă admite că fără decizia CNSC nu se poate organiza o nouă licitaţie.

Comisia de licitaţie pentru atribuirea contractului de execuţie a noii piste a Aeroportului Cluj a decis că Romstrade nu îndeplineşte condiţiile de calificare, la capitolul “situaţie economico-financiară”, precum şi la capitolul “capacitate tehnică şi profesională”. Prin urmare, singura ofertă depusă pentru acest proiect a fost respinsă, iar autorităţile locale se pregăteau să reia procedura de licitaţie. Potrivit liderului CJ, Alin Tişe, “Romstrade nu dispunea de un contract din partea unei instituţii bancare care să ateste finanţarea construcţiei noii piste. Era o condiţie elementară pentru calificare. Să vii cu un contract din partea băncii. Ei au venit cu un acord simplu. Nu putem încălca procedura de atribuire pentru că nu ne oferă nici o garanţie că au puterea de a finanţa această pistă”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.

În privinţa capitolului “capacitate tehnică şi profesională”, Romstrade nu a depus la dosar nici o dovadă cu privire la dreptul de proprietate asupra utilajelor şi nici vreun contract de închiriere. “Să demonstrezi capacitatea tehnică şi profesională pentru susţinerea unui astfel de proiect reprezenta, de asemenea, o condiţie de calificare. Fără o dovadă certă, societatea nu avea cum să meargă mai departe”, a mai spus Tişe. În opinia sa, decizia comisiei de licitaţie a fost cât se poate de corectă. “În mod normal, societatea Romstrade chiar nu avea ce să conteste, pentru că nu a respectat fişa de date a acestei licitaţii. Însă trebuie să aşteptăm ca CNSC să se pronunţe”, a comentat preşedintele CJ.

În contestaţia depusă la CNSC prin Casa de avocatură “Predoiu şi Asociaţii”, societatea Romstrade îşi apără oferta şi susţine că decizia comisiei de licitaţie “a fost luată prin încălcarea legii”. Romstrade arată că fişa de date pentru această licitaţie prevedea ca “ofertantul să prezinte acorduri de finanţare încheiate cu bănci sau cu alte instituţii de credit pentru asigurarea creditului furnizor, în vederea finanţării de 10% din valoarea primului contract subsecvent”. Pentru dovedirea acestei cerinţe, susţine Romstrade, “au fost depuse înscrisuri provenind de la patru instituţii bancare : Credit Suisse International, Deutsche Bank, Unicredit Ţiriac Bank şi Raiffeisein Bank, prin care îşi exprimau acordul şi intenţia de a finanţa contractul în situaţia atribuirii acestuia”.

Astfel, reprezentanţii Romstrade resping ideea că aceste acorduri prezentate nu ar îndeplini cerinţele din fişa de date a licitaţiei şi că ar fi fost nevoie de un contract de credit furnizor. “În primul rând, contractul de credit furnizor nu este contractul încheiat între executant şi societatea bancară, ci contractul încheiat între executant şi beneficiar, contract prin care executantul se obligă - faţă de beneficiar - să asigure şi finanţarea lucrării (care în mod obişnuit ar trebui să cadă în sarcina beneficiarului) din surse proprii sau din alte surse. În situaţia în care executantul nu asigură finanţarea lucrării doar din surse proprii, acesta încheie convenţii cu instituţii financiare care vor asigura fondurile necesare efectuării lucrării. În faza de ofertare, agentul economic are obligaţia de a prezenta acordurile încheiate cu astfel de instituţii financiare, apte să asigure finanţarea lucrărilor. Subscrisa a prezentat convenţia încheiată cu Credit Suisse Internaţional. Această instituţie se angajează să finanţeze întreaga valoare a contractului (aproximată la 120 mil. euro). (...) Documentele prezentate conţin şi informaţiile cu privire la Dobânda Anuală Efectivă (DAE), atât în scrisoarea de prezentare, cât şi în acordul de finanţare, fiind menţionată la valoarea de 12,2% pe an. (...). În plus, subscrisa a mai depus şi un acord de finanţare încheiat cu Raiffeisen, pentru suma de 50.000.000 de euro, dar şi intenţiile de finanţare din partea Deutsche şi Unicredit. (...)”, se arată în contestaţia depusă de Romstrade la CNSC.

În ce priveşte neîndeplinirea cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, compania apreciază că autoritatea contractantă avea posibilitatea, potrivit legii, să solicite completarea documentaţiei, şi nu să respingă oferta. Reprezentantul Romstrade, Simona Ciolacu, a precizat că societatea aşteaptă răspunsul CNSC în speranţa că va avea câştig de cauză.

36 de milioane de euro pentru reabilitarea liniei de tramvai si a Parcului Central

Lucrarile de modernizare a liniei de tramvai vor incepe anul viitor, in primavara, dupa ce primarul Sorin Apostu a semnat vineri, alaturi de premierul Emil Boc si de ministrul Dezvoltarii si Turismului, Elena Udrea, contractul in acest sens.

Premierul Emil Boc si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, s-au aflat vineri la Cluj-Napoca pentru a participa la ceremonia de semnare a proiectelor europene pentru modernizarea liniei de tramvai pe doua tronsoane si reabilitarea Parcului Central „Simion Barnutiu“.
Valoarea totala a lucrarilor se ridica la aproximativ 36 de milioane de euro. Emil Boc, in calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca in perioada 2004-2008, a intreprins primii pasi in pregatirea strategiei municipiului de atragere a fondurilor europene nerambursabile. „Este un moment extrem de important pentru Cluj-Napoca semnarea acestor contracte de finantare pentru doua dintre cele mai importante proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Aceste proiecte au o vechime de 5 ani. Ma bucur foarte mult ca am putut sa atragem pentru municipiul nostru echivalentul a 22% din bugetul local pe acest an si a 18% din bugetul general al municipiului“, a declarat primarul Sorin Apostu. Potrivit acestuia, perioada de implementare a proiectelor va aduce pe piata muncii din municipiu circa 600 de locuri de munca, iar dupa finalizarea proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai se vor obtine peste 4.000 de metri patrati de spatii verzi noi si se va reduce semnificativ poluarea fonica pentru locuitorii de pe strazile pe care va trece tramvaiul.
O prima etapa dupa semnarea contractelor de finantare va fi demararea licitatiilor pentru management de proiect si pentru executie. Aceste etape vor dura in jur de 2 luni, dupa care se va trece la depunerea cererii de prefinantare pentru 30% din valoarea contractelor.

Lucrari pe tronsoane, din 2011

Cel mai probabil, lucrarile la linia de tramvai vor incepe in primavara anului 2011, urmind sa se lucreze pe tronsoane: Manastur-Calvaria, Calvaria-Baritiu si Baritiu-Gara. Lucrarile vor dura in jur de 2 ani, iar pe parcursul derularii lor tramvaiele vor fi inlocuite de autobuze. Valoarea totala a proiectele pentru linia de tramvai ajunge la peste 163 de milioane de lei, din care 120,7 milioane de lei sint bani nerambursabili.
In ceea ce priveste Parcul Central si cladirea Cazino, valoarea totala a lucrarilor este de 40 de milioane de lei, din care 29,7 milioane este valoarea nerambursabila. Fondurile accesate in cadrul acestor proiecte provin din finantarile europene puse la dispozitia tarilor membre de catre Uniunea Europeana prin Programul Operational Regional (POR) pe axa 1 destinata polilor de crestere. Finantarea totala pe care Cluj-Napoca o poate atrage pe aceasta axa este de circa 82 de milioane de euro.
Proiectele pentru care s-au semnat contractele privind linia de tramvai si Parcul Central au fost depuse de catre municipalitate spre evaluare in luna aprilie 2010. „Este foarte important ca municipiul si judetul sa poata beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte de investitii pentru care altfel, probabil, in aceste vremuri, ar fi fost foarte greu sa se gaseasca finantare“, a spus ministrul Elena Udrea dupa semnarea contractelor.

Boc a subliniat importanta fondurilor europene

La rindul sau, premierul Emil Boc a salutat semnarea contractelor pentru primele proiecte depuse de municipalitatea clujeana pe axa destinata polilor de crestere. „Facem astazi (vineri, 15 octombrie – n.r.) un nou pas pentru definitivarea scoaterii in istorie a unui cosmar al clujenilor – traficul greu. Imi amintesc despre greutatile facerii Planului Integrat de Dezvoltare, despre dezbaterile generate pe marginea cazinoului, a Centrului Cultural Transilvania si a modernizarii parcului. Iata ca acum sintem in masura sa trecem la faza de implementare. Proiectele europene sint vitale si capitale pentru dezvoltarea economiei romanesti. Vorbim despre bani gratis aflati la dispozitia noastra pentru modernizarea tarii“, a tinut sa mentioneze si Emil Boc. La ceremonia de semnare a contractelor au mai luat parte presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, prefectul Florin Stamatian si mai multi parlamentari clujeni.

Pista din anii ’60 nu mai face faţă avioanelor din secolul XXI

Liderul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, susţine că dalele de pe platformele de mişcare ale Aeroportului Cluj sunt mult prea vechi - datează din anii ’60, când traficul aerian era infinit mai mic decât acum. Din acest motiv, an de an, aeroportul trebuie închis pentru remedierea uzurilor. Şi, pentru că lucrările la noua pistă de 3.500 de metri sunt abia în fază de contractare, aeroportul va fi închis pentru reparaţii şi în 2011, în perioada 12-16 mai. Directorul David Ciceo a precizat că toate companiile aeriene au fost deja anunţate să-şi redirecţioneze cursele în această perioadă.

Anul acesta, în intervalul 6-10 mai, aeroportul a efectuat lucrări de reparaţii la pista de aterizare-decolare, în valoare de aproape două milioane de lei fără TVA, fiind schimbate 140 de dale. În 12-16 mai 2011, aeroportul se închide din nou. “Din păcate, nu avem de ales. Trebuie să executăm lucrările de întreţinere a pistei. De aceea, pentru a nu crea neplăceri, am ţinut să-i anunţăm încă de pe acum pe toţi operatorii aerieni cu care lucrăm. Ei trebuie să găsească soluţii şi, în perioada 12-16 mai 2011, fie să-şi suspende anumite curse, fie să le devieze”, a explicat directorul aeroportului, David Ciceo.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, şi David Ciceo au profitat de minutele în care oficialităţile clujene aşteptau, marţi, aterizarea cancelarului german Angela Merkel şi au inspectat platformele de mişcare ale aeroportului.

“Din păcate, până când nu avem noua pistă finalizată, până când nu se reabilitează complet aceste platforme de îmbarcare-debarcare, suntem nevoiţi să tot băgăm bani în întreţinere, asta ca să nu mai discutăm şi de neplăcerile create de faptul că aeroportul trebuie să îşi sisteze activitatea pentru o perioadă de câteva zile”, a declarat Tişe. El susţine că se poate vedea cu ochiul liber cum se deteriorează căile de rulare.

“Dalele sunt foarte vechi. Din 1960, pe vremea când aici nici nu se putea vorbi de trafic aeroportuar. În prezent, aceste căi de rulare trebuie să facă faţă unui trafic mult mai intens, cu avioane foarte grele. Este de înţeles deci că se strică totul foarte repede. Din ce am văzut cu domnul Ciceo, din cauza greutăţii dalele se îndepărtează unele de altele şi este nevoie de material bituminos pentru a acoperi uzura. Din păcate, deocamdată nu avem ce face. Dar atribuim acum contractul pentru execuţia noii piste de 3.500 de metri. Apoi, îmi doresc să obţinem şi finanţarea europeană pentru reabilitarea platformei de îmbarcare-debarcare şi sper ca într-un viitor cât mai apropiat să putem vorbi despre aeroport aşa cum ne dorim”, a spus Tişe.

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a arătat extrem de interesat de proiectul de dezvoltare a aeroportului, în timpul vizitei pe care diplomatul a efectuat-o luni, la Cluj-Napoca. “Ambasadorul Harris a venit cu un consilier economic care s-a angajat să ţină legătura cu noi, pentru a informa mediul de afaceri din Marea Britanie cu privire la proiectul aeroportului. Urmează să le trimitem toate datele. În primul rând, i-am transmis faptul că ne dorim să realizăm şi un terminal cargo, dat fiind faptul că în judeţul Cluj avem investitori interesaţi de un astfel de obiectiv. Acum, că vom avea şi Legea Parteneriatului Public-Privat, sper că vom avea mai multe posibilităţi în a dezvolta astfel de proiecte fără a ne fi prea greu din punct de vedere financiar”, a explicat Bica, completat de Tişe.

Acesta a explicat că administraţia judeţeană va avea posibilitatea, în baza noii legi, să invite investitorii să vină cu oferte concrete. “Dacă vrem un terminal cargo, turnul de lângă stadion sau orice alt obiectiv de investiţie, lansăm proiectul, apoi putem trimite scrisori către investitori. Cine are interes vine cu oferte, iar noi vom putea intra la negocieri”, a declarat Tişe, pentru ZIUA de CLUJ.

Impact vrea renegocierea contractului Lomb pe o suprafaţă mai mică

Consilierii locali clujeni decid, în şedinţa de astăzi, soarta cartierului Lomb, un proiect gândit în parteneriat de Primăria Cluj-Napoca şi Impact Developer&Contractor.
Reprezentanţii companiei Impact susţin că au investit peste 12 milioane de euro pentru proiectul Lomb, iar municipalitatea nu a pus la dispoziţie, din punct de vedere juridic, terenul de 267 de hectare pe care a fost gândit cartierul de locuinţe în cadrul parteneriatului public-privat. Directorul de proiect, Alex Rusescu, spune, într-un interviu, că Impact este interesată de continuarea proiectului, însă în alte condiţii, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei imobiliare.

De ce s-a decis scoaterea Consiliului Local din acţionariatul societăţii Lomb SA?
Alex Rusescu, director proiect Lomb: Legislaţia societăţilor comerciale este una dintre primele introduse în România după 1990 şi are nişte prevederi foarte stricte referitor la situaţia în care un acţionar, oricare ar fi acela, nu a vărsat capitalul subscris, cu proceduri precis formulate privitor la anularea acţiunilor neachitate. Decizia Consiliului de Administraţie al Lomb SA, de conformare cu prevederile exprese ale Legii 31 a societăţilor comerciale, era inevitabilă în situaţia în care nu a fost îndeplinită obligaţia Consiliului Local de a aporta terenul de 179 ha la capitalul social al Lomb SA în termen de doi ani de la înregistrarea la Registrul Comerţului. Aceste măsuri au urmat calea stabilită prin legile în vigoare, atât în ce priveşte conţinutul lor, cât şi în procedurile aferente. Trebuie amintit că partea de capital social aferentă Impact, în sumă de peste 12 milioane de euro, a fost vărsată la înfiinţarea Lomb, încă de acum doi ani.

Care sunt intenţiile Impact privind cartierul din Deal Lomb, având în vedere stadiul procedurii insolvenţei?
Ar trebui să le luăm pe rând pentru a fi explicate: insolvenţa şi intenţiile noastre. Trebuie să lămurim din capul locului rolurile şi raporturile dintre actorii menţionaţi: Societatea Lomb, dezvoltatorul proiectului Cartierul Dealul Lomb, este un subiect de drept separat faţă de acţionarii săi: are sediu, capital social, contabilitate, angajaţi, plăteşte taxe. Faptul că un acţionar se află într-o anumită situaţie nu implică în nici un fel activitatea, drepturile şi obligaţiile acestei societăţi, Lomb SA.

Gândiţi-vă, spre exemplu, la societăţile listate pe Bursă care nu sunt afectate în nici un mod de condiţia specifică a oricăruia dintre acţionarii lor: aceştia se schimbă mereu prin vânzarea sau cumpărarea de acţiuni, dar compania emitent îşi continuă activitatea şi îşi îndeplineşte obligaţiile. În privinţa insolvenţei, este din ce în ce mai evidentă utilizarea abuzivă a acestei căi de rezolvare a unor diferende comerciale, a se vedea şi alte cazuri recente din mediul economic actual care frizează absurdul. Este public faptul că, în acest moment, procedura insolvenţei este suspendată în ce priveşte pe Impact Developer & Contractor. Din tot ce se vede, activităţile acestei companii se desfăşoară normal, iar comunicatele ei arată că se vor parcurge paşii legali impuşi de legislaţie. Cert este că gradul de solvabilitate a Impact este, indiscutabil, mai mult decât suficient, iar pentru aceasta se pot analiza rapoartele financiare publicate la Bursa de Valori Bucureşti.

Intenţiile noastre au fost şi rămân cât se poate de serioase în ce priveşte realizarea acestui proiect pentru care s-au mobilizat resurse importante pe parcursul ultimilor trei ani. Dar, în acelaşi timp, este însă evident că piaţa şi condiţiile economice s-au schimbat dramatic în ultima perioadă, perspectivele nefiind nici ele foarte încurajatoare pe termen scurt. Până la urmă, acest proiect oferă produse imobiliare care vor trebui absorbite de piaţă. Aceasta este logica oricărei societăţi comerciale, de a vinde pentru a putea susţine investiţiile. Restrângerea dramatică a cererii, pe de o parte, dată de scăderea salariilor, şomaj şi taxe ridicate, şi, pe de alta, de dispariţia practic a creditării, duc necesar la recalibrarea planurilor prin adoptarea de soluţii realiste în ce priveşte activităţile de investiţii justificate de vânzări. Este îmbucurător că avem analize foarte clare care arată că obiectivele esenţiale ale primăriei, şi anume disponibilitatea de teren viabilizat pentru loturi şi locuinţe sociale, pot fi atinse chiar în condiţiile diminuării suprafeţei terenului pus la dispoziţia Lomb SA. Toate acestea în două-trei variante de dezvoltare a restului proiectului, fără ca sustenabilitatea economico-financiară să fie major afectată.

Este compania interesată de renegocierea contractului cu CL Cluj privind realizarea cartierului?
Ne dorim cu certitudine continuarea proiectului. Forma în care acest parteneriat va continua va trebui să ţină însă cont, aşa cum am mai spus, de realităţile obiective ale perioadei, de principiul proporţionalităţii şi focusării pe soluţii realiste. Şi mai este un aspect care trebuie lămurit pentru buna înţelegere a lucrurilor. Un parteneriat public-privat are scopul de a alătura un patrimoniu, dimensiunea de credibilitate, investiţii publice şi sprijin instituţional dat de administraţia publică prin competenţa specifică într-un anumit domeniu a partenerului privat de a proiecta, construi şi opera bunuri şi servicii utile comunităţii în mod eficient şi competitiv, la costuri mai scăzute şi în timp mai scurt. Aceste contribuţii trebuie să fie convergente prin asumare explicită şi implementare efectivă pentru a fructifica acest tip de parteneriat, altfel utilizat la scară largă în toate ţările civilizate. Contribuţiile trebuie să fie proporţionale şi continuu convergente. Parteneriatul cere implicare activă de ambele părţi. Nu este o bucată de hârtie, ci este dialog continuu şi conlucrare orientată pe implementarea efectivă a fiecărei etape a proiectului, mai ales când sunt în discuţie zeci de obiective şi durate de mulţi ani.

Ca o consecinţă, întreaga comunitate locală, dar şi regională şi îndeosebi autorităţile trebuie să impună, corelat cu dimensiunea parteneriatului, planificarea creşterii locale prin acţiuni efective - politici transpuse de creştere a populaţiei, politici vizibile de stimulare a investiţiei locale şi străine, politici aplicate de echilibrare a direcţiilor de dezvoltare, cu rezultate concrete. O clarificare a drepturilor şi responsabilităţilor faţă de reuşita acestui proiect la nivelul administraţiei şi factorilor de decizie locali trebuie să facă parte în mod necesar din discuţiile viitoare. O parte dintre reprezentanţii administraţiei publice cu care am avut ocazia să lucrăm sunt oameni inimoşi care au înţeles rolul şi rostul unui astfel de parteneriat, dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. Sincer, am fost deosebit de dezamăgiţi de faptul că locaţia actuală de implementare a proiectului IMOGEN nu este în cadrul cartierului Dealul Lomb, aşa cum fusese prevăzută iniţial şi pentru care Consiliul Local oferise în concesiune teren în Lomb.

Centrul de Cercetare Medicală IMOGEN, al cărui beneficiar este Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, anunţat recent câştigător pentru finanţarea prin fonduri UE, a beneficiat gratuit din partea noastră de întocmirea documentaţiei de aplicaţie, de consultanţă, proiectare şi studii de fezabilitate, în ideea sprijinirii localizării obiectivelor de interes public în Lomb. Cartierul are prevăzut explicit în acest sens zona de funcţiuni medicale şi academice prin Master Plan şi PUZ. Nu ştiu care investitor privat ar mai fi considerat posibilitatea vreunei discuţii despre viitoare proiecte comune în asemenea condiţii.

Care vor fi acţiunile Impact în cazul în care CL decide rezilierea contractului?
Apreciem ca deosebit de oportună discutarea în Consiliul Local a aspectelor legate de forma şi rolul parteneriatului dintre Impact Developer & Contractor şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Cred că atât pentru oamenii politici, cât şi pentru consilieri este o realitate şocantă căderea semnificativă de pe piaţa imobiliară şi cea de finanţare. De aici apare naturală analiza şi redefinirea rolurilor celor doi parteneri în continuarea acestui parteneriat cu o semnificaţie socială majoră pentru Cluj-Napoca, dar care poate fi de succes doar dacă are acoperire comercială. Rezilierea este una dintre soluţiile de ultim resort, este rezolvată de partenerii asociaţi prin mijloace juridice specifice, dar implică o durată mare.

Experienţa arată că acest tip de soluţie nu aduce beneficii concrete partenerilor, mai ales pentru scopul şi intenţiile iniţiale ale consiliului privind proiectul. Există, în mod cert, alternative şi oportunităţi clare de continuare a proiectului cu atingerea obiectivelor definite iniţial în plan social şi de dezvoltare urbană. Aşa cum am făcut întotdeauna, şi noi, şi întreaga comunitate interesată de continuarea proiectului ne bazăm pe clarviziunea şi buna judecată a consilierilor locali şi a executivului local în alegerea celei mai potrivite soluţii de restructurare a proiectului, având pregătite şi prezentate deja câteva propuneri demne de luat în seamă.

Cât a investit până acum Impact în acest proiect?
Aşa cum a fost reflectat şi în presă, activitatea de dezvoltare a proiectului Cartierul Dealul Lomb a beneficiat de aportul a mulţi specialişti, români şi străini. Urmare a investiţiilor de peste trei ani, a rezultat o zestre impresionantă de mărci, documentaţii, proiecte şi idei inovative stabilind un standard de dezvoltare urbanistică de nivel european, transpuse prin Master Plan, PUZ, proiecte tehnice şi studii de fezabilitate privind drumurile, îmbunătăţirile funciare, prevenirea eroziunii şi stabilizarea solului. La acestea adăugăm aducţiuni de apă, gaze, canalizare menajeră şi pluvială, reţele electrice, inclusiv instalarea reţelei şi a punctelor de transformare, documentaţii PUD şi proiecte tehnice, locuinţe de tipologii diferite, parcuri şi spaţii verzi, centre de cercetare medicală etc., a căror fructificare este exclusiv destinată Cartierului Dealul Lomb. Se poate adăuga promovarea Clujului şi a locaţiei Lomb în cadrul târgurilor şi manifestărilor internaţionale la care am participat. Toate acestea sunt investiţii intrinseci şi indisolubil legate de proiectul Dealul Lomb şi Cluj, valoarea lor ridicându-se până acum la mai multe milioane de euro.

Ce motive au determinat nerespectarea termenelor din contractul încheiat pentru realizarea cartierului ?
Termenele prevăzute în Contractul-Cadru de Asociere, care a stat la baza parteneriatului dintre Consiliu şi Impact, sunt respectate, aşa cum au comunicat mereu pe parcursul anilor atât compania de proiect, cât şi reprezentanţi ai primăriei. Singura problemă e recentă şi generată de neaportarea terenului, contribuţia Consiliului Local la capitalul social al Lomb SA, teren fără de care proiectul nu poate în prezent să treacă la noi etape de dezvoltare.

Blocul ilegal de pe Bucureşti, “pârât” la E.ON şi Electrica

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese la furnizorii de utilităţi din Cluj-Napoca prin care le solicită să nu acorde avize de branşare a imobilului de pe strada Bucureşti. De asemenea, primăria a cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii, având în vedere nemulţumirile vecinilor şi faptul că blocul se construieşte lipit de un alt imobil, să verifice gradul de risc al construcţiei.

“Până în data de 21 octombrie, când este termen în procesul privind ordonanţa preşedinţială de oprire a lucrărilor, dar nici în procesul prin care Awwad Jamal contestă amenda aplicată de Poliţia Comunitară pentru că a început construcţia fără autorizaţie municipalitatea nu mai poate face nimic. Mai avem un termen la un proces pe care l-am intentat noi împotriva constructorului, în care cerem instanţei să decidă desfiinţarea imobilului, dar acesta este numai în aprilie 2011”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei.

După ce Awwad Jamal a declarat reporterilor ZIUA de CLUJ că vrea să termine blocul până se judecă dosarul în instanţă, deoarece nu crede că ar putea fi demolat – deci sperând să obţină reautorizarea –, municipalitatea s-a sesizat şi a întreprins alte demersuri pentru a bloca construcţia de pe strada Bucureşti. “Fiind «cu mâinile legate» pe partea de proceduri prin care să îl oprim să costruiască şi având informaţii că tocmai asta vrea, să profite de portiţa pe care o permite procedura legala, am încercat să găsim şi alte căi pentru a bloca aceste demersuri prin care doreşte să fie gata cu blocul până la proces”, au menţionat reprezentanţii primăriei.

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese către Inspecţia de Stat în Construcţii, care a mai fost sesizată şi care a participat la controalele efectuate în zonă, prin care se solicită analizarea gradului de risc al construcţiei. “Imobilul care se construieşte ilegal este aproape lipit de blocul de locuinţe din zonă. Am cerut Inspecţiei de Stat în Construcţii să verifice gradul de risc al construcţiei şi să ia măsurile care se impun. Dacă există risc de prăbuşire, legal pot fi sistate lucrările. Poliţia Comunitară a mai sesizat şi compania E.ON Gaz, Compania de Apă Someş şi Electrica cu privire la faptul că imobilul se construieşte fără autorizaţie şi a solicitat să nu dea avizele de branşare a acestuia la utilităţi. În paralel, continuă supravegherea şantierului”, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Pe rolul instanţelor există mai multe acţiuni formulate de inspectorii Serviciului control urbanism din cadrul Poliţiei Comunitare: acţiune de obligare la desfiinţare, cu termen în data de 14 aprilie 2011, ordonanţă preşedinţială, cu termen în data de 21 octombrie, plângerea contra-venţională depusă de Awwad Jamal, cu termen în data de 29 octombrie 2010. Iordanianul a început să construiască imobilul de pe strada Bucureşti în vara acestui an, fără autorizaţie. El a fost amendat şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu 26.000 de lei.

Awwad Jamal a motivat că s-a apucat de construit pentru că a investit 200.000 de euro în teren şi nu a mai putut aştepta să fie plimbat de primărie până să primească autorizaţia. Acesta a mai explicat şi că vechea construcţie de pe terenul de pe Bucureşti nr. 4 - o casă pe care a demolat-o – era aproape lipită de blocul vecin şi acoperea gemurile acestuia până la etajul II. Comisia de urbanism din cadrul primăriei i-a respins proiectul pe motiv că “nu respectă retragerile faţă de vecinătăţi şi regulile de construire ale zonei”. În ce priveşte amenda pentru munca la negru, investitorul susţine că muncitorii lucrează în contul unei datorii pe care o avea un prieten către el.

Turnurile, întoarse din drum la Urbanism

Ansamblul de trei turnuri cu 16 etaje destinate exclusiv locuirii de pe strada Frunzişului din Cluj-Napoca nu a fost pe placul specialiştilor din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTATU). Aceştia le-au transmis proiectanţilor să regândească modul de mobilare a parcelei şi să vină în Comisia de urbanism pentru discuţii şi negocieri privind circulaţiile, dar şi silueta urbană a întregii zone cuprinsă în interiorul curbei de pe Frunzişului.

Planul Urbanistic Zonal şi Planul Urbanistic de Detaliu privind amenajarea unui ansamblu de locuinţe cu regim de înălţime două subsoluri, parter şi 16 etaje au fost prezentate ieri, în şedinţa CTATU. Proiectanţii de la Bogart au propus pe un teren de 1,2 hectare situat în interiorul curbei de pe strada Frunzişului trei turnuri cu 363 de apartamente şi tot atâtea parcări, dintre care 294 în cele două niveluri de subsol şi 69 în exterior. Aceştia le-au explicat specialiştilor din CTATU că în zona Frunzişului s-a creat deja precedentul, existând mai multe documentaţii de urbanism aprobate de municipalitate pentru amplasarea de construcţii înalte, dintre care pentru turnurile Tower ar exista şi autorizaţia de construire. Pentru circulaţii şi intrarea sau ieşirea din ansamblu s-a propus o nouă stradă şi realizarea unui sens giratoriu. “Turnurile sunt separate şi vor fi executate în etape”, au adăugat proiectanţii.

Specialiştii din Comisia de urbanism nu s-au arătat încântaţi de propunerile de mobilare a celor 1,2 hectare de teren. Aceştia au concluzionat că nu se justifică nici economic, nici din punctul de vedere al interesului public sau al locatarilor. “Vizitatorii ansamblului nu au unde să oprească”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

“Propuneţi un ansamblu de locuinţe înconjurate de o cale rutieră foarte circulată. Scapi copilul din casă şi îl calcă maşina. Documentaţiile de urbanism din zona Frunzişului nu au produs efecte, altele decât administrative, şi, cu siguranţă, s-ar putea nici să nu producă. Nu puteam avea şi aici structuri ca turnurile din zona Billa (proiectul Tower de pe Calea Floreşti - n. red.), abandonate şi ilogice. Nu orice este posibil dacă nu este un context favorabil. Nici din punct de vedere al intereselor urbane nu se justifică, nici din punct de vedere al intereselor locatarilor. Mă îndoiesc că este finanţabil un astfel de proiect. Ar trebui să fie locuinţe extraordinar de ieftine, a se citi extraordinar de proaste. Mi se pare o utopie”, a atras atenţia şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru în CTATU. Adrian Iancu, fost arhitect-şef al municipiului, a observat că propunerile venite de la proiectanţi în ceea ce priveşte noua stradă nu sunt pe terenul beneficiarului ansamblului, societatea Napopark. Proiectanţii au explicat că au propus pe teren turnuri, pentru că acestea conferă un spaţiu fluid şi sunt eficiente economic.

Primarul Sorin Apostu le-a cerut proiectanţilor de la Bogart să revină cu răspunsuri la toate problemele semnalate, pentru noi consultări în Comisia de urbanism. Ţigănaş, însă, a intervenit şi a recomandat ca, în aceste condiţii, ale revenirii proiectului pentru discuţii în comisie, proiectanţii să ofere o altă soluţie în locul celor trei turnuri de 16 etaje, care să ţină cont de silueta dealului percepută din cartierul Mănăştur.

Proiectul de pe Frunzişului are un aviz de oportunitate aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în martie 2009. Beneficiarul proiectului este societatea Napopark, înfiinţată în ianuarie 2007 la Cluj-Napoca şi care are trei asociaţi - Dorin Bob (66,5%), Cornel Tarţa (28,5%) şi ATC SRL (5%), aceasta din urmă fiind deţinută tot de cei doi - Bob (85%) şi Tarţa (15). Dorin Bob este unul dintre investitorii implicaţi în proiectul ansamblului rezidenţial din apropierea Facultăţii de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor, din care s-au executat două blocuri şi pentru care, recent, a solicitat modificarea proiectului, astfel încât numărul de apartamente într-un al treilea bloc din zonă să crească la 100. Cornel Tarţa, în calitate de reprezentant al societăţii ATC, mai dezvoltă la Cluj un proiect de locuinţe autorizat pe Bd. 21 Decembrie - imobil de şapte etaje cu apartamente, birouri şi spaţii comerciale, pentru care a solicitat anul acesta şi aprobarea unor funcţiuni medicale.