Impact vrea renegocierea contractului Lomb pe o suprafaţă mai mică

Consilierii locali clujeni decid, în şedinţa de astăzi, soarta cartierului Lomb, un proiect gândit în parteneriat de Primăria Cluj-Napoca şi Impact Developer&Contractor.
Reprezentanţii companiei Impact susţin că au investit peste 12 milioane de euro pentru proiectul Lomb, iar municipalitatea nu a pus la dispoziţie, din punct de vedere juridic, terenul de 267 de hectare pe care a fost gândit cartierul de locuinţe în cadrul parteneriatului public-privat. Directorul de proiect, Alex Rusescu, spune, într-un interviu, că Impact este interesată de continuarea proiectului, însă în alte condiţii, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei imobiliare.

De ce s-a decis scoaterea Consiliului Local din acţionariatul societăţii Lomb SA?
Alex Rusescu, director proiect Lomb: Legislaţia societăţilor comerciale este una dintre primele introduse în România după 1990 şi are nişte prevederi foarte stricte referitor la situaţia în care un acţionar, oricare ar fi acela, nu a vărsat capitalul subscris, cu proceduri precis formulate privitor la anularea acţiunilor neachitate. Decizia Consiliului de Administraţie al Lomb SA, de conformare cu prevederile exprese ale Legii 31 a societăţilor comerciale, era inevitabilă în situaţia în care nu a fost îndeplinită obligaţia Consiliului Local de a aporta terenul de 179 ha la capitalul social al Lomb SA în termen de doi ani de la înregistrarea la Registrul Comerţului. Aceste măsuri au urmat calea stabilită prin legile în vigoare, atât în ce priveşte conţinutul lor, cât şi în procedurile aferente. Trebuie amintit că partea de capital social aferentă Impact, în sumă de peste 12 milioane de euro, a fost vărsată la înfiinţarea Lomb, încă de acum doi ani.

Care sunt intenţiile Impact privind cartierul din Deal Lomb, având în vedere stadiul procedurii insolvenţei?
Ar trebui să le luăm pe rând pentru a fi explicate: insolvenţa şi intenţiile noastre. Trebuie să lămurim din capul locului rolurile şi raporturile dintre actorii menţionaţi: Societatea Lomb, dezvoltatorul proiectului Cartierul Dealul Lomb, este un subiect de drept separat faţă de acţionarii săi: are sediu, capital social, contabilitate, angajaţi, plăteşte taxe. Faptul că un acţionar se află într-o anumită situaţie nu implică în nici un fel activitatea, drepturile şi obligaţiile acestei societăţi, Lomb SA.

Gândiţi-vă, spre exemplu, la societăţile listate pe Bursă care nu sunt afectate în nici un mod de condiţia specifică a oricăruia dintre acţionarii lor: aceştia se schimbă mereu prin vânzarea sau cumpărarea de acţiuni, dar compania emitent îşi continuă activitatea şi îşi îndeplineşte obligaţiile. În privinţa insolvenţei, este din ce în ce mai evidentă utilizarea abuzivă a acestei căi de rezolvare a unor diferende comerciale, a se vedea şi alte cazuri recente din mediul economic actual care frizează absurdul. Este public faptul că, în acest moment, procedura insolvenţei este suspendată în ce priveşte pe Impact Developer & Contractor. Din tot ce se vede, activităţile acestei companii se desfăşoară normal, iar comunicatele ei arată că se vor parcurge paşii legali impuşi de legislaţie. Cert este că gradul de solvabilitate a Impact este, indiscutabil, mai mult decât suficient, iar pentru aceasta se pot analiza rapoartele financiare publicate la Bursa de Valori Bucureşti.

Intenţiile noastre au fost şi rămân cât se poate de serioase în ce priveşte realizarea acestui proiect pentru care s-au mobilizat resurse importante pe parcursul ultimilor trei ani. Dar, în acelaşi timp, este însă evident că piaţa şi condiţiile economice s-au schimbat dramatic în ultima perioadă, perspectivele nefiind nici ele foarte încurajatoare pe termen scurt. Până la urmă, acest proiect oferă produse imobiliare care vor trebui absorbite de piaţă. Aceasta este logica oricărei societăţi comerciale, de a vinde pentru a putea susţine investiţiile. Restrângerea dramatică a cererii, pe de o parte, dată de scăderea salariilor, şomaj şi taxe ridicate, şi, pe de alta, de dispariţia practic a creditării, duc necesar la recalibrarea planurilor prin adoptarea de soluţii realiste în ce priveşte activităţile de investiţii justificate de vânzări. Este îmbucurător că avem analize foarte clare care arată că obiectivele esenţiale ale primăriei, şi anume disponibilitatea de teren viabilizat pentru loturi şi locuinţe sociale, pot fi atinse chiar în condiţiile diminuării suprafeţei terenului pus la dispoziţia Lomb SA. Toate acestea în două-trei variante de dezvoltare a restului proiectului, fără ca sustenabilitatea economico-financiară să fie major afectată.

Este compania interesată de renegocierea contractului cu CL Cluj privind realizarea cartierului?
Ne dorim cu certitudine continuarea proiectului. Forma în care acest parteneriat va continua va trebui să ţină însă cont, aşa cum am mai spus, de realităţile obiective ale perioadei, de principiul proporţionalităţii şi focusării pe soluţii realiste. Şi mai este un aspect care trebuie lămurit pentru buna înţelegere a lucrurilor. Un parteneriat public-privat are scopul de a alătura un patrimoniu, dimensiunea de credibilitate, investiţii publice şi sprijin instituţional dat de administraţia publică prin competenţa specifică într-un anumit domeniu a partenerului privat de a proiecta, construi şi opera bunuri şi servicii utile comunităţii în mod eficient şi competitiv, la costuri mai scăzute şi în timp mai scurt. Aceste contribuţii trebuie să fie convergente prin asumare explicită şi implementare efectivă pentru a fructifica acest tip de parteneriat, altfel utilizat la scară largă în toate ţările civilizate. Contribuţiile trebuie să fie proporţionale şi continuu convergente. Parteneriatul cere implicare activă de ambele părţi. Nu este o bucată de hârtie, ci este dialog continuu şi conlucrare orientată pe implementarea efectivă a fiecărei etape a proiectului, mai ales când sunt în discuţie zeci de obiective şi durate de mulţi ani.

Ca o consecinţă, întreaga comunitate locală, dar şi regională şi îndeosebi autorităţile trebuie să impună, corelat cu dimensiunea parteneriatului, planificarea creşterii locale prin acţiuni efective - politici transpuse de creştere a populaţiei, politici vizibile de stimulare a investiţiei locale şi străine, politici aplicate de echilibrare a direcţiilor de dezvoltare, cu rezultate concrete. O clarificare a drepturilor şi responsabilităţilor faţă de reuşita acestui proiect la nivelul administraţiei şi factorilor de decizie locali trebuie să facă parte în mod necesar din discuţiile viitoare. O parte dintre reprezentanţii administraţiei publice cu care am avut ocazia să lucrăm sunt oameni inimoşi care au înţeles rolul şi rostul unui astfel de parteneriat, dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. Sincer, am fost deosebit de dezamăgiţi de faptul că locaţia actuală de implementare a proiectului IMOGEN nu este în cadrul cartierului Dealul Lomb, aşa cum fusese prevăzută iniţial şi pentru care Consiliul Local oferise în concesiune teren în Lomb.

Centrul de Cercetare Medicală IMOGEN, al cărui beneficiar este Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, anunţat recent câştigător pentru finanţarea prin fonduri UE, a beneficiat gratuit din partea noastră de întocmirea documentaţiei de aplicaţie, de consultanţă, proiectare şi studii de fezabilitate, în ideea sprijinirii localizării obiectivelor de interes public în Lomb. Cartierul are prevăzut explicit în acest sens zona de funcţiuni medicale şi academice prin Master Plan şi PUZ. Nu ştiu care investitor privat ar mai fi considerat posibilitatea vreunei discuţii despre viitoare proiecte comune în asemenea condiţii.

Care vor fi acţiunile Impact în cazul în care CL decide rezilierea contractului?
Apreciem ca deosebit de oportună discutarea în Consiliul Local a aspectelor legate de forma şi rolul parteneriatului dintre Impact Developer & Contractor şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Cred că atât pentru oamenii politici, cât şi pentru consilieri este o realitate şocantă căderea semnificativă de pe piaţa imobiliară şi cea de finanţare. De aici apare naturală analiza şi redefinirea rolurilor celor doi parteneri în continuarea acestui parteneriat cu o semnificaţie socială majoră pentru Cluj-Napoca, dar care poate fi de succes doar dacă are acoperire comercială. Rezilierea este una dintre soluţiile de ultim resort, este rezolvată de partenerii asociaţi prin mijloace juridice specifice, dar implică o durată mare.

Experienţa arată că acest tip de soluţie nu aduce beneficii concrete partenerilor, mai ales pentru scopul şi intenţiile iniţiale ale consiliului privind proiectul. Există, în mod cert, alternative şi oportunităţi clare de continuare a proiectului cu atingerea obiectivelor definite iniţial în plan social şi de dezvoltare urbană. Aşa cum am făcut întotdeauna, şi noi, şi întreaga comunitate interesată de continuarea proiectului ne bazăm pe clarviziunea şi buna judecată a consilierilor locali şi a executivului local în alegerea celei mai potrivite soluţii de restructurare a proiectului, având pregătite şi prezentate deja câteva propuneri demne de luat în seamă.

Cât a investit până acum Impact în acest proiect?
Aşa cum a fost reflectat şi în presă, activitatea de dezvoltare a proiectului Cartierul Dealul Lomb a beneficiat de aportul a mulţi specialişti, români şi străini. Urmare a investiţiilor de peste trei ani, a rezultat o zestre impresionantă de mărci, documentaţii, proiecte şi idei inovative stabilind un standard de dezvoltare urbanistică de nivel european, transpuse prin Master Plan, PUZ, proiecte tehnice şi studii de fezabilitate privind drumurile, îmbunătăţirile funciare, prevenirea eroziunii şi stabilizarea solului. La acestea adăugăm aducţiuni de apă, gaze, canalizare menajeră şi pluvială, reţele electrice, inclusiv instalarea reţelei şi a punctelor de transformare, documentaţii PUD şi proiecte tehnice, locuinţe de tipologii diferite, parcuri şi spaţii verzi, centre de cercetare medicală etc., a căror fructificare este exclusiv destinată Cartierului Dealul Lomb. Se poate adăuga promovarea Clujului şi a locaţiei Lomb în cadrul târgurilor şi manifestărilor internaţionale la care am participat. Toate acestea sunt investiţii intrinseci şi indisolubil legate de proiectul Dealul Lomb şi Cluj, valoarea lor ridicându-se până acum la mai multe milioane de euro.

Ce motive au determinat nerespectarea termenelor din contractul încheiat pentru realizarea cartierului ?
Termenele prevăzute în Contractul-Cadru de Asociere, care a stat la baza parteneriatului dintre Consiliu şi Impact, sunt respectate, aşa cum au comunicat mereu pe parcursul anilor atât compania de proiect, cât şi reprezentanţi ai primăriei. Singura problemă e recentă şi generată de neaportarea terenului, contribuţia Consiliului Local la capitalul social al Lomb SA, teren fără de care proiectul nu poate în prezent să treacă la noi etape de dezvoltare.