Chiriaşii blocurilor ANL de pe strada Mehedinţi nr. 41 se plâng că municipalitatea doreşte să perceapă retroactiv, din august 2008 (când le-a expirat contractul de închiriere), chirii majorate celor care au împlinit 35 de ani.
De cealaltă parte, primarul Sorin Apostu a afirmat că la nivelul municipalităţii se derulează o anchetă pentru a fi identificaţi cei care acum doi ani au uitat să majoreze chiriile, chiar dacă legea o impunea.
Potrivit mai multor locatari din blocurile ANL de pe strada Mehedinţi nr. 41, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, municipalitatea a semnat abia în 2009 cu o parte din chiriaşi acte adiţionale de prelungire a contractelor pe o perioadă de un an (2008-2009), la o chirie lunară de 52,22 lei pe lună. Anul acesta s-a semnat un al treilea act adiţional, la valoarea de 279,64 lei chirie lunară, calculată conform unei hotărâri de guvern din 2008.
Potrivit actului normativ, chiriile celor care au împlinit 35 de ani şi locuiesc în apartamente ANL trebuie majorate. “Primăria vrea să ne asumăm aceste contrate şi să plătim şi din 2008, retroactiv, chiria recalculată, dar şi majorări. Fiecare din noi ne-am plătit chiria în fiecare lună din 2008. Niciodată nu am fost anunţaţi că ar trebui să achităm o chirie majorată. Ceea ce se stipula în actul adiţional am plătit. O perioadă chiar ni s-au încasat chiriile fără să avem actul adiţional încheiat. Peste 50% din cei care locuiesc în aceste blocuri ANL au împlinit deja 35 de ani”, s-au plâns chiriaşii. “Nu avem nimic împotrivă să plătim chirii de 279 de lei pe lună, de acum înainte, de la data semnării actului adiţional, dar nu din 2008, retroactiv”, au mai precizat chiriaşii.
Primarul Sorin Apostu a declarat că este la curent cu problema chiriaşilor ANL de pe strada Mehedinţi. “în acest moment se efectuează o anchetă internă la nivelul primăriei pentru a vedea exact cine este responsabil pentru situaţia creată. Nu aş putea spune în acest moment de ce s-au recalculat chiriile celor care au împlinit 35 de ani abia acum, nici dacă chiriaşii vor fi, într-adevăr, obligaţi să achite chiria la valoarea majorată retroactiv. Vom identifica exact vinovaţii şi vom anunţa după finalizarea anchetei concluziile în acest caz”, a explicat edilul.
vineri, 2 aprilie 2010
Arhitecţi celebri, impresionaţi de Piaţa Muzeului
Proiectul de reabilitare a celei mai vechi pieţe din Cluj-Napoca figurează pe lista finaliştilor de la cel mai important concurs de arhitectură contemporană din Europa.
Municipalitatea clujeană a anunţat ieri că proiectul “Reabilitări urbane centru istoric, faza 1 - Piaţa Muzeului şi străzi adiacente” a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. Primarul Sorin Apostu a menţionat că proiectarea a fost realizată de fostul arhitect-şef al municipiului, Adrian Iancu. Lucrările au fost efectuate de Tirrena Garboli şi au costat 363.764 de euro.
Proiectul de transformare a Pieţei Muzeului în zonă pietonală a fost demarat în 2005 de către Primăria Cluj-Napoca. Scopul a fost crearea unei piaţete urbane cu caracter predominant pietonal prin limitarea traficului auto şi amenajarea spaţiului pieţei în aşa fel încât să fie perceput ca o suprafaţă unitară, fără diferenţe de nivel. Lucrările au fost realizate în 2006 de către Tirrena Garboli, în cadrul proiectului “288 de străzi”. Potrivit datelor furnizate de către municipalitate, valoarea lucrărilor a fost de 363.764 de euro, pentru pietonalizarea a peste 5.000 mp, cât măsoară Piaţa Muzeului.
“Noi am decis să ne înscriem la acest concurs prestigios. Iniţial, proiectarea Pieţei Muzeului am dat-o la o firmă care ne-a cerut o sumă mult prea mare. Apoi ne-am aşezat la masă şi am decis să facem, totuşi, ceva. Partea de proiectare a pieţei aparţine fostului arhitect al municipiului, Adrian Iancu, care, împreună cu mine, Emil (Boc – n. red.) şi Tirrena Garboli, a stat la masă, iar rezultatul este vizibil”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Edilul este convins că, în condiţiile în care primăria investea mult mai mult pe partea de susţinere a proiectului în faţa juriului concursului, atunci cu siguranţă Piaţa Muzeului se afla pe lista câştigătorilor, şi nu doar pe cea a finaliştilor. “Este an de criză şi nu ne-am permis acest lucru. Era nevoie de planşe foarte scumpe şi nu am putut direcţiona fondurile publice pentru astfel de chestiuni. Trebuie să mai spun că la acest proiect şi-a adus constribuţia şi arhitectul Virgil Pop de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Faptul că apărem pe lista finaliştilor înseamnă deja foarte mult pentru Cluj-Napoca”, a mai spus edilul Sorin Apostu.
Potrivit primăriei, coordonatorul Premiilor Europene pentru Spaţii Publice Urbane, Masha Zrncic, a confirmat faptul că Piaţa Muzeului va fi inclusă în lista proiectelor urbane promovate pe site-ul asociaţiei, www.publicspace.org, unde se regăsesc cele mai valoroase realizări arhitecturale europene. Arhitectul municipiului, Ligia Subţirică, a precizat că organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului au transmis Primăriei Cluj-Napoca felicitări pentru această realizare, care a pus oraşul pe harta spaţiilor urbane valoroase ale Europei.
într-un articol din revista Arhitext, arhitectul Adrian Iancu menţionează zona strada Matei Corvin – Piaţa Muzeului alături de Bulevardul Eroilor – Piaţa Unirii ca principală axă pietonală a municipiului. “Prima axă a fost realizată cu mijloace minimale (pavaj de calupuri de granit cu rigola în axul străzii, fără trotuare), pe baza unei schiţe de secţiune transversală pe care am desenat-o cu ocazia lucrărilor de reabilitare a străzii Matei Corvin, începând cu anul 2005 şi continuând până în 2008, când a fost finalizată Piaţa Muzeului”, arată Iancu.
Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010 au ca scop recunoaşterea publică a eforturilor municipalităţilor de a reabilita spaţiile publice urbane din Europa, precum şi a capacităţii de a integra în arhitectura contemporană moştenirea urbană a oraşelor. în anul 2010 au participat la competiţie 303 proiecte din 32 de ţări europene. Jurizarea s-a realizat în perioada 25 - 26 martie. Două proiecte au fost premiate, patru au primit menţiuni, iar 19, printre care şi cel al Clujului, au fost declarate finaliste.
Marele premiu a fost acordat ex-aequo pentru Den Norske Opera & Ballett Oslo, Norvegia (Snřhetta) şi Biblioteca în Aer liber din Magdeburg, Germania (KARO* - Architektur + Netzwerk). Proiectele câştigătoare au presupus investiţii de 500.000.000 de euro, respectiv 325.000 de euro. Menţiuni speciale au mers pentru proiecte din Rotterdam, Benidorm şi Canngas do Morrazo.
Pe lista de finalişti unde apare şi Clujul figurează amenajări din Madrid, Zaragoza, Barcelona, Sevilla, Malpica, Alicante (Spania), Castleford, Londra (Marea Britanie), Deutsch-Wagram (Austria), Berlin, Köln (Germania), Tallin (Estonia), Troys (Franţa), Sandnes (Norvegia), Salzburg, Maria Saal (Austria), Coimbra (Portugalia), Brejze (Slovenia).
Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010
Competiţia este o iniţiativă a Centrului de Cultură Contemporană din Barcelona (CCCB) în parteneriat cu Architecture Foundation of London (AF), the Architekturzentrum Wien (Az W), la Cité de l’Architecture et du Patrimoine of Paris, the Suomen Rakennustaiteen Museo of Helsinki (SRM), the Nederlands Architectuurinstituut of Rotterdam (NAI) and the Deutsches Architekturmuseum of Frankfurt (DAM).
Juriul a fost format din personalităţi marcante ale arhitecturii contemporane, printre care Rafael Moneo, preşedinte al juriului, Severi Blomstedt (SRM, Helsinki), Ole Bouman (NAI, Rotterdam), Sarah Mineko Ichioka (AF, Londra), Francis Rambert (La Cité, Paris), Dietmar Steiner (AzW, Vienna) şi Peter Cachola Schmal (DAM, Frankfurt).
Municipalitatea clujeană a anunţat ieri că proiectul “Reabilitări urbane centru istoric, faza 1 - Piaţa Muzeului şi străzi adiacente” a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. Primarul Sorin Apostu a menţionat că proiectarea a fost realizată de fostul arhitect-şef al municipiului, Adrian Iancu. Lucrările au fost efectuate de Tirrena Garboli şi au costat 363.764 de euro.
Proiectul de transformare a Pieţei Muzeului în zonă pietonală a fost demarat în 2005 de către Primăria Cluj-Napoca. Scopul a fost crearea unei piaţete urbane cu caracter predominant pietonal prin limitarea traficului auto şi amenajarea spaţiului pieţei în aşa fel încât să fie perceput ca o suprafaţă unitară, fără diferenţe de nivel. Lucrările au fost realizate în 2006 de către Tirrena Garboli, în cadrul proiectului “288 de străzi”. Potrivit datelor furnizate de către municipalitate, valoarea lucrărilor a fost de 363.764 de euro, pentru pietonalizarea a peste 5.000 mp, cât măsoară Piaţa Muzeului.
“Noi am decis să ne înscriem la acest concurs prestigios. Iniţial, proiectarea Pieţei Muzeului am dat-o la o firmă care ne-a cerut o sumă mult prea mare. Apoi ne-am aşezat la masă şi am decis să facem, totuşi, ceva. Partea de proiectare a pieţei aparţine fostului arhitect al municipiului, Adrian Iancu, care, împreună cu mine, Emil (Boc – n. red.) şi Tirrena Garboli, a stat la masă, iar rezultatul este vizibil”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Edilul este convins că, în condiţiile în care primăria investea mult mai mult pe partea de susţinere a proiectului în faţa juriului concursului, atunci cu siguranţă Piaţa Muzeului se afla pe lista câştigătorilor, şi nu doar pe cea a finaliştilor. “Este an de criză şi nu ne-am permis acest lucru. Era nevoie de planşe foarte scumpe şi nu am putut direcţiona fondurile publice pentru astfel de chestiuni. Trebuie să mai spun că la acest proiect şi-a adus constribuţia şi arhitectul Virgil Pop de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Faptul că apărem pe lista finaliştilor înseamnă deja foarte mult pentru Cluj-Napoca”, a mai spus edilul Sorin Apostu.
Potrivit primăriei, coordonatorul Premiilor Europene pentru Spaţii Publice Urbane, Masha Zrncic, a confirmat faptul că Piaţa Muzeului va fi inclusă în lista proiectelor urbane promovate pe site-ul asociaţiei, www.publicspace.org, unde se regăsesc cele mai valoroase realizări arhitecturale europene. Arhitectul municipiului, Ligia Subţirică, a precizat că organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului au transmis Primăriei Cluj-Napoca felicitări pentru această realizare, care a pus oraşul pe harta spaţiilor urbane valoroase ale Europei.
într-un articol din revista Arhitext, arhitectul Adrian Iancu menţionează zona strada Matei Corvin – Piaţa Muzeului alături de Bulevardul Eroilor – Piaţa Unirii ca principală axă pietonală a municipiului. “Prima axă a fost realizată cu mijloace minimale (pavaj de calupuri de granit cu rigola în axul străzii, fără trotuare), pe baza unei schiţe de secţiune transversală pe care am desenat-o cu ocazia lucrărilor de reabilitare a străzii Matei Corvin, începând cu anul 2005 şi continuând până în 2008, când a fost finalizată Piaţa Muzeului”, arată Iancu.
Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010 au ca scop recunoaşterea publică a eforturilor municipalităţilor de a reabilita spaţiile publice urbane din Europa, precum şi a capacităţii de a integra în arhitectura contemporană moştenirea urbană a oraşelor. în anul 2010 au participat la competiţie 303 proiecte din 32 de ţări europene. Jurizarea s-a realizat în perioada 25 - 26 martie. Două proiecte au fost premiate, patru au primit menţiuni, iar 19, printre care şi cel al Clujului, au fost declarate finaliste.
Marele premiu a fost acordat ex-aequo pentru Den Norske Opera & Ballett Oslo, Norvegia (Snřhetta) şi Biblioteca în Aer liber din Magdeburg, Germania (KARO* - Architektur + Netzwerk). Proiectele câştigătoare au presupus investiţii de 500.000.000 de euro, respectiv 325.000 de euro. Menţiuni speciale au mers pentru proiecte din Rotterdam, Benidorm şi Canngas do Morrazo.
Pe lista de finalişti unde apare şi Clujul figurează amenajări din Madrid, Zaragoza, Barcelona, Sevilla, Malpica, Alicante (Spania), Castleford, Londra (Marea Britanie), Deutsch-Wagram (Austria), Berlin, Köln (Germania), Tallin (Estonia), Troys (Franţa), Sandnes (Norvegia), Salzburg, Maria Saal (Austria), Coimbra (Portugalia), Brejze (Slovenia).
Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010
Competiţia este o iniţiativă a Centrului de Cultură Contemporană din Barcelona (CCCB) în parteneriat cu Architecture Foundation of London (AF), the Architekturzentrum Wien (Az W), la Cité de l’Architecture et du Patrimoine of Paris, the Suomen Rakennustaiteen Museo of Helsinki (SRM), the Nederlands Architectuurinstituut of Rotterdam (NAI) and the Deutsches Architekturmuseum of Frankfurt (DAM).
Juriul a fost format din personalităţi marcante ale arhitecturii contemporane, printre care Rafael Moneo, preşedinte al juriului, Severi Blomstedt (SRM, Helsinki), Ole Bouman (NAI, Rotterdam), Sarah Mineko Ichioka (AF, Londra), Francis Rambert (La Cité, Paris), Dietmar Steiner (AzW, Vienna) şi Peter Cachola Schmal (DAM, Frankfurt).
joi, 1 aprilie 2010
După moda “apartamente în pod”, urmează “locuinţe în garaje”
Situaţia blocurilor din ansamblul “Colina Park”, prezentată ieri de ZIUA de CLUJ, a generat o serie de reclamaţii privitoare la cazuri similare.
în urma articolului “Ilegalităţi imobiliare pe timp de criză: garaje transformate în apartamente”, publicat în ediţia de ieri a ziarului ZIUA de CLUJ, mai mulţi cititori ne-au semnalat abateri de la autorizaţiile de construire pe străzile Mircea Zaciu şi Mircea Eliade.
Ansamblul de opt blocuri de pe strada Mircea Zaciu a mai fost în atenţia ZIUA de CLUJ în luna octombrie 2009, când cumpărătorii apartamentelor au reclamat întârzierile mari la finalizarea blocurilor şi calitatea îndoielnică a lucrărilor. La momentul respectiv, demisolul era inundat de ploi, iar constructorul Ladislau Rus spunea “acolo vreau eu să fac piscină şi să cresc peşti piranha, aşa să scrieţi în ziar!”.
între timp, garajele cu “piscină” de la demisol au fost transformate în locuinţe. Acestea nu sunt prevăzute în Hotărârea de Consiliu Local din 27 februarie 2007, prin care a fost aprobat planul urbanistic de detaliu (PUD) al ansamblului de pe Mircea Zaciu. Potrivit actelor, acesta trebuia să cuprindă blocuri cu regim de înălţime D+P+2E. Chiar în PUD se menţionează că “se vor asigura garaje pentru toate locuinţele în incintă”. La faţa locului se poate vedea că au mai rămas două garaje, iar restul demisolului are altă destinaţie.
Tot în afara proiectului de D+P+2E, blocurile au şi mansarde. Poliţia Comunitară a constatat anul trecut că la patru din cele opt imobile de locuinţe nu s-a respectat proiectul vizat spre neschimbare şi s-au aplicat amenzi între 3.000 şi 5.000 de lei, în funcţie de constatările făcute. în această situaţie, investitorul nu va putea intabula apartamentele.
“Nu ştiu de ce pozaţi blocurile noastre, căci peste tot se fac apartamente la demisol, chiar dacă nu apar în proiect”, ne-a spus un bărbat aflat la şantier, care s-a recomandat a fi unul dintre constructori, fără a-şi declina identitatea însă. Unul dintre benefiarii PUD-ului, Marton Jakab, nu a dorit să comenteze situaţia.
Un cititor ne-a semnalat cazul a două blocuri de pe strada Mircea Eliade care au apartamente la demisol. “Sunt două blocuri identice care şi-au recompartimentat ilegal suprafeţele, în locul garajelor au făcut alte apartamente, gunoaiele sunt peste tot, deci nimic nou sub soare”, a precizat Bogdan T. Blocurile de pe Mircea Eliade au câte două garaje pe partea cu strada, iar restul demisolului are altă destinaţie. Investitorul Ştefan Berciu spune că la demisol este spălătoria şi că în cele două imobile va locui familia lui.
“în cele două blocuri voi sta eu şi fratele meu. Nu sunt pentru vânzare. Ce dacă sunt mari, dacă avem bani! La consiliul local am cerut locuinţe colective, dar între timp am hotărât să le păstrăm pentru familia noastră”, a spus Berciu.
13 apartamente în loc de 6
Cele opt blocuri din ansamblul Colina Park, din spatele magazinului Praktiker, sunt exemplul elocvent de recompartimentare după construire, lucru recunoscut de patronul Eugen Juchi. în PUD erau prevăzute şase apartamente, iar în realitate sunt 12 sau 13 în fiecare imobil. Acum se lucrează la amenajarea unor apartamente în loc de garaje. Blocurile au dovadă de luare în folosinţă, iar Poliţia Comunitară nu a aplicat nicio sancţiune pe motiv că “la ultima verificare din luna ianuarie, la faţa locului nu apăreau modificări faţă de ce este înscris la cartea funciară”.
“Când au primit dovada de luare în folosinţă, cu siguranţă nu erau 12 apartamente. Ce intervenţii au făcut apoi şi ce au înscris în cartea funciară, nu este de competenţa noastră”, a spus arhitectul-şef al oraşului, Ligia Subţirică. Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Cluj, Cosmin Rus, a precizat că instituţia va efectua un control pentru a vedea dacă blocurile nu corespund proiectului avizat de primărie.
în urma articolului “Ilegalităţi imobiliare pe timp de criză: garaje transformate în apartamente”, publicat în ediţia de ieri a ziarului ZIUA de CLUJ, mai mulţi cititori ne-au semnalat abateri de la autorizaţiile de construire pe străzile Mircea Zaciu şi Mircea Eliade.
Ansamblul de opt blocuri de pe strada Mircea Zaciu a mai fost în atenţia ZIUA de CLUJ în luna octombrie 2009, când cumpărătorii apartamentelor au reclamat întârzierile mari la finalizarea blocurilor şi calitatea îndoielnică a lucrărilor. La momentul respectiv, demisolul era inundat de ploi, iar constructorul Ladislau Rus spunea “acolo vreau eu să fac piscină şi să cresc peşti piranha, aşa să scrieţi în ziar!”.
între timp, garajele cu “piscină” de la demisol au fost transformate în locuinţe. Acestea nu sunt prevăzute în Hotărârea de Consiliu Local din 27 februarie 2007, prin care a fost aprobat planul urbanistic de detaliu (PUD) al ansamblului de pe Mircea Zaciu. Potrivit actelor, acesta trebuia să cuprindă blocuri cu regim de înălţime D+P+2E. Chiar în PUD se menţionează că “se vor asigura garaje pentru toate locuinţele în incintă”. La faţa locului se poate vedea că au mai rămas două garaje, iar restul demisolului are altă destinaţie.
Tot în afara proiectului de D+P+2E, blocurile au şi mansarde. Poliţia Comunitară a constatat anul trecut că la patru din cele opt imobile de locuinţe nu s-a respectat proiectul vizat spre neschimbare şi s-au aplicat amenzi între 3.000 şi 5.000 de lei, în funcţie de constatările făcute. în această situaţie, investitorul nu va putea intabula apartamentele.
“Nu ştiu de ce pozaţi blocurile noastre, căci peste tot se fac apartamente la demisol, chiar dacă nu apar în proiect”, ne-a spus un bărbat aflat la şantier, care s-a recomandat a fi unul dintre constructori, fără a-şi declina identitatea însă. Unul dintre benefiarii PUD-ului, Marton Jakab, nu a dorit să comenteze situaţia.
Un cititor ne-a semnalat cazul a două blocuri de pe strada Mircea Eliade care au apartamente la demisol. “Sunt două blocuri identice care şi-au recompartimentat ilegal suprafeţele, în locul garajelor au făcut alte apartamente, gunoaiele sunt peste tot, deci nimic nou sub soare”, a precizat Bogdan T. Blocurile de pe Mircea Eliade au câte două garaje pe partea cu strada, iar restul demisolului are altă destinaţie. Investitorul Ştefan Berciu spune că la demisol este spălătoria şi că în cele două imobile va locui familia lui.
“în cele două blocuri voi sta eu şi fratele meu. Nu sunt pentru vânzare. Ce dacă sunt mari, dacă avem bani! La consiliul local am cerut locuinţe colective, dar între timp am hotărât să le păstrăm pentru familia noastră”, a spus Berciu.
13 apartamente în loc de 6
Cele opt blocuri din ansamblul Colina Park, din spatele magazinului Praktiker, sunt exemplul elocvent de recompartimentare după construire, lucru recunoscut de patronul Eugen Juchi. în PUD erau prevăzute şase apartamente, iar în realitate sunt 12 sau 13 în fiecare imobil. Acum se lucrează la amenajarea unor apartamente în loc de garaje. Blocurile au dovadă de luare în folosinţă, iar Poliţia Comunitară nu a aplicat nicio sancţiune pe motiv că “la ultima verificare din luna ianuarie, la faţa locului nu apăreau modificări faţă de ce este înscris la cartea funciară”.
“Când au primit dovada de luare în folosinţă, cu siguranţă nu erau 12 apartamente. Ce intervenţii au făcut apoi şi ce au înscris în cartea funciară, nu este de competenţa noastră”, a spus arhitectul-şef al oraşului, Ligia Subţirică. Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Cluj, Cosmin Rus, a precizat că instituţia va efectua un control pentru a vedea dacă blocurile nu corespund proiectului avizat de primărie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
