Casele din Muzeul Etnografic, în pericol

Consilierul PSD Valentin Cuibus a atras atenţia că unele case din parcul Muzeului Etnografic sunt din ce în ce mai afectate de alunecarea versantului dinspre parcul industrial Tetarom, unde lucrările de stabilizare nu au fost încă finalizate. “Cred că trebuie să avem în vedere ca anul viitor să alocăm sumele necesare pentru încheierea lucrărilor.

De asemenea, conducerea muzeului a transmis că este nevoie să se finalizeze şi depozitul pentru casele ce sunt demontate. Este vorba despre un proiect care a început şi, din lipsă de bani, nu s-a mai finalizat”, a spus Cuibus. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, a informat că în acest an societatea Tetarom a primit 800.000 de lei pentru a realiza stabilizarea versantului dinspre muzeu. “O parte din bani s-au folosit pentru proiect, o altă parte, pentru lucrări. Cu siguranţă şi pentru anul viitor vom cuprinde o sumă de bani, astfel încât lucrările să fie finalizate”, a apreciat Radu Bica.

Trei constructori se bat pentru sala polivalentă

Unul dintre cele mai importante investiţii ale municipalităţii este sala polivalentă din vecinătatea Cluj Arena, proiect care va include un parking ce va deservi şi stadionul. La licitaţia deschisă ieri au fost depuse trei oferte. Con-A a propus un preţ de 50.926.063 lei fără TVA (circa 14,7 milioane de euro cu TVA inclus). Dafora a propus un preţ de 88.273.678 lei fără TVA (aproximativ 25,5 milioane de euro), iar ACI a solicitat 91.874.820 lei fără TVA (circa 26,5 milioane de euro).

Toate cele trei firme s-au angajat să finalizeze lucrarea în 36 de luni de la semnarea contractului. Potrivit primarului Sorin Apostu, intenţia municipalităţii este de a “ataca” sala de lângă Cluj Arena începând cu parkingul pe două niveluri gândit la subsolul acesteia, obiectiv care urmează să deservească şi stadionul. Finanţarea construcţiei se va face din creditul pe care municipalitatea intenţionează să-l contracteze. Principalul criteriu de atribuire a contractului este “preţul cel mai mic”. Primăria va stabili dacă ofertele tehnice şi financiare ale societăţilor corespund caietului de sarcini, urmând să desemneze apoi societatea câştigătoare.

Licitaţie pentru parkingul de pe Aleea Băişoara

Primăria Cluj-Napoca a deschis licitaţia pentru parkingul din cartierul Gheorgheni, de pe strada Băişoara numărul 1-3. 11 societăţi au depus oferte: Decorint, Transilvania Construcţii, Acomin, International FBS Holding, Armconf, Stoneco – Construdava, Concefa, ACI, Modern Bau, TCI Contractor General şi Con-A. Cea mai bună ofertă aparţine, conform primăriei, consorţiului Stoneco – Construdava (4,6 milioane de lei). Pentru acest parking de 360 de locuri proiectul prevede un corp cu demisol, parter şi două etaje plus terasă şi un al doilea corp cu parter, trei etaje şi terasă, la intersecţia cu strada Rebreanu. Terenul măsoară 9.550 mp. Accesul autobuzelor la staţia de la capăt de linie va fi menţinut, urmând să fie corectată şi zona de circulaţie de la intersecţia celor două străzi.

Certuri “la cuţite” în Comisia de urbanism

După mai multe reveniri în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, arhitectul Claudiu Botea a aflat ieri că, de fapt, tema de proiectare pentru investiţia Nervia este cea care deranjează. Şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru al CTATU, i-a transmis colegului sau că are un proiect foarte slab şi că, spre deosebire de ceilalţi arhitecţi, el îşi asumă public această părere. Botea a rămas fără cuvinte, iar primarul Sorin Apostu i-a reproşat lui Ţigănaş lipsa de corectitudine.

În şedinţa de ieri a CTATU, Şerban Ţigănaş nu a ratat momentul de a-i spune ceea ce gândeşte colegului său de breaslă, Claudiu Botea (reprezentant al societăţii de proiectare Arhimar - n. red.). “Este un proiect foarte slab. Dacă ne raportăm la ambiţiile municipiului Cluj-Napoca, chiar cred că această variantă, aşa cum a fost gândită, este foarte slabă. De altfel, acelaşi lucru îl cred şi colegii mei”, a spus Ţigănaş, indicând spre arhitecţii Adrian Iancu, Eugen Pănescu şi Mihaela Agachi. El a mai completat că îşi permite să lanseze această părere, pe care şi-o şi asumă. Pănescu şi Iancu au preferat să nu comenteze. Agachi a făcut şi ea o serie de aprecieri: “La intrarea în oraş, peisajul nu va fi prea plăcut în varianta actuală. Pentru un hotel de lux, s-ar impune o clădire care să nu pară tot un modest bloc de locuinţe”.

Societatea Arhimar s-a prezentat ieri, în faţa CTATU, cu o propunere de proiect ce vizează un ansamblu mixt, cu spaţii de expoziţii, spaţii comerciale, locuinţe şi hotel, în zona Expo Transilvania. Terenul pe care ar urma să fie realizat proiectul a fost concesionat de către primărie societăţii Nervia. Edilul Sorin Apostu s-a arătat nemulţumit de reacţia lui Ţigănaş legată de proiect. “Chiar nu este normal ca ori de câte ori proiectantul vine în comisie, să aveţi alte păreri. Dacă data trecută i-am cerut o serie de soluţii, ar trebui să avem în vedere modul în care acestea au fost rezolvate, şi nu să cerem de nu ştiu câte ori alte lucruri în plus, pentru că nu e corect. Şi apoi, vreau să vă aduc aminte că vorbim despre un proiect de investiţie ce se va derula pe un teren concesionat de primărie. Nu ne permitem să cerem investitorului 10 variante de proiect pentru că nu are timp pentru aşa ceva”, a afirmat Apostu.

Şerban Ţigănaş a fost de părere că investitorul se grăbeşte cu aprobarea acestui proiect doar pentru că ştie că nu va corespunde noului Plan Urbanistic General (PUG). “Consider că este necesar ca proiectantul să se consulte cu echipa PUG-ului, pentru o corelare cu ceea ce se doreşte să se realizeze acolo”, a spus Ţigănaş. Tot el a adăugat că s-ar impune o procedură de negociere urbanistică, elaborarea unui master plan de configurare urbană. “De abia după ce va fi aprobat acest master plan şi după ce va fi transpus într-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), cu reglementările de rigoare, putem vorbi despre proiect. Va trebui să avem posibilitatea să studiem şi noi aceste reglementări, să le aprofundăm. În forma actuală a proiectului, interesul public este insuficient definit. Nu aşa se discută o zonă care va contribui la dezvoltarea urbană, la schimbarea peisajului urban”, a opinat Ţigănaş.

Primarul Sorin Apostu, dar şi reprezentanţii Direcţiei de Urbanism, i-au reproşat lui Ţigănaş că a avut timp suficient - şase luni, dacă era interesat - să vină să studieze reglementările propuse în PUZ. “Iar în ce priveşte colaborarea cu echipa PUG, avem în această comisie (CTATU - n. red.) membri din echipa PUG. Se putea face oricând orice colaborare, dacă se dorea acest lucru”, a comentat Apostu. El le-a cerut arhitecţilor din CTATU ca până mâine, la ora 13:00, să prezinte în scris toate propunerile cu privire la acest proiect. “Vreau să văd exact ce anume cereţi în plus faţă de ce are deja acest proiect. Totul să fie scris”, a conchis edilul. Arhitectul Claudiu Botea s-a limitat să precizeze că, deşi a avut ocazia în mai multe rânduri, Şerban Ţigănaş nu i-a spus niciodată că îi displace proiectul său. “Şi în şedinţele anterioare, arhitectul Şerban Ţigănaş a fost prezent, dar nu mi-a transmis niciodată că nu ar fi de acord cu tema proiectului meu”, a declarat Botea.

Problemele tehnice pot duce la amânarea licitaţiei de 32 de milioane de euro

Licitaţia care ar urma să se desfăşoare joi ar putea fi amânată din cauza unor ambiguităţi prezente în caietul de sarcini în zona ofertei tehnice. Mai multe societăţi care au achiziţionat caietul de sarcini au semnalat probleme, declară surse din mediul de afaceri.

Construcţia centrului ecologic de depozitare a deşeurilor va fi finanţată din fonduri europene, motiv pentru care reprezentanţii administraţiei judeţene se aşteaptă să primească foarte multe oferte din partea unor societăţi şi consorţii străine şi româneşti. Licitaţia se va deschide joi, la ora 10:00, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica. Însă, potrivit unor surse din mediul de afaceri, consultate de ZIUA de CLUJ, deschiderea ofertelor ar putea fi amânată din cauza unor probleme la caietul de sarcini.

Comisia de licitaţie a CJ se pregăteşte să atribuie contractul pentru construcţia centrului de depozitare a deşeurilor din Cluj. “Vom deschide ofertele joi. Vorbim de un proiect extrem de important pentru judeţul nostru şi, având în vedere că finanţarea se va face din fonduri europene, sunt convins că vom primi oferte serioase”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El se aşteaptă să nu întâmpine nici un fel de probleme în procedura de atribuire a acestui contract, evaluat la peste 32 de milioane de euro, având în vedere că firmele au avut la dispoziţie mai mult de 80 de zile pentru a-şi pregăti ofertele. “Noi am încercat să răspundem la fiecare nelămurire pe care au avut-o reprezentanţii societăţilor interesate de acest contract. De asemenea, am extins termenul pentru depunerea ofertelor. Nu văd ce motive ar mai putea invoca cineva pentru a bloca procedura de atribuire a acestui contract”, a apreciat Bica.

Firmele care sunt interesate să conteste procedura de atribuire a contractului trebuie să ţină cont de faptul că ar putea să piardă o bună parte din garanţia pe care au obligaţia să o depună în cadrul acestei licitaţii, a mai avertizat vicepreşedintele CJ. “Legea achiziţiilor publice ne permite să reţinem un procent din garanţia depusă de firmă, în cazul în care aceasta va contesta procedura de licitaţie şi va pierde”, a declarat Bica.

CJ dispune, pentru început, de 500.000 de euro pentru demararea lucrărilor la centrul de deşeuri. Până anul viitor ar urma să vină şi fondurile europene, intermediate de Ministerul Mediului. “Mai avem de lucrat la câteva detalii înainte de a semna contractul pentru această finanţare. Mai exact, fiecare primărie din judeţ are obligaţia de a adopta o hotărâre privind preţul final al acestui proiect. În final, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care s-a înfiinţat la nivelul judeţului în scopul implementării acestui proiect îşi va însuşi aceste hotărâri, astfel încât să putem semna contractul de finanţare cu Ministerul Mediului”, a explicat Bica.

Lucrările pentru realizarea centrului de depozitare a deşeurilor au fost evaluate la 32,4 milioane de euro. Proiectul va cuprinde o zonă tehnică formată din centrul de depozitare a deşeurilor, staţia de sortare a deşeurilor reciclabile şi staţia de tratare mecano-biologică. Acestea se vor realiza pe suprafaţa de 11 hectare din zona Pata Rât. În următoarea etapă a proiectului se vor construi, tot prin licitaţie, trei staţii de transfer, la Gherla, Mihai Viteazul şi Huedin, lucrări pentru care se va organiza o nouă licitaţie. De asemenea, o altă licitaţie are în vedere închiderea actualei gropi de deşeuri de la Pata Rât. Printr-o a patra licitaţie se vor achiziţiona echipamentele destinate colectării şi depozitării deşeurilor (7.820 de europubele de plastic, 21.000 de pubele pentru compostare, containere pentru deşeuri speciale, compactor depozit, încărcător hidraulic pe roţi, camioane pentru depozit).

Concurenţă mare

Printre firmele interesate de construcţia centrului de depozitare se numără Iridex Grup, ACI Cluj, Strabag, Rosal Grup, Nemzetkozi Vegyepszer, Romprest Service, Uti Facility Management, Kiat Grup Construct, Con-A, Alpine Bau sau Transilvania Construcţii.

Au început lucrările la stadion. “U”, aşteptată în Feleacu

Proiectul complexului include o bază sportivă cu locuri de cazare, o arenă de 1.500 de locuri şi o parcare pentru 260 de maşini. “U” Cluj ar putea folosi baza pentru cantonamente.

Primarul comunei Feleacu, Nicolae Balea, susţine că în maximum patru ani complexul sportiv din comuna Feleacu va fi finalizat. Edilul a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării, şi la Consiliul Judeţean Cluj, pentru a obţine o parte din finanţare, însă a dat asigurări că, indiferent de situaţie, bugetul local va putea susţine această investiţie, evaluată la 8,67 milioane de lei. Baza sportivă include spaţii de cazare, sală de control antidoping, sală de mese, vestiare, un stadion cu nocturnă şi o parcare. Pentru acest an, Primăria Feleacu a scos “la bătaie” pentru susţinerea lucrărilor 700.000 de lei.

Lucrările la baza sportivă din Feleacu au demarat ieri, iar primarul Nicolae Balea speră că cel puţin etapa de săpături va fi finalizată anul acesta. “Planul de lucrări vizează pentru început săpăturile. Din pricina structurii, va fi nevoie să se intre în pământ circa 2,5 metri, practic se va amenaja o groapă. Ulterior se vor realiza săpăturile. Va urma împrejmuirea terenului şi apoi va începe construcţia bazei sportive. În principiu, nu sunt probleme care ar putea să intervină astfel încât acest proiect să fie încetinit sau blocat. Constructorii ne-au asigurat că terenul este viabil, noi ne-am angajat să le asigurăm finanţarea. Astfel, aşa cum am promis şi mulţi nu m-au crezut, acest stadion va fi gata la termen, iar de pe urma sa va putea beneficia atât comunitatea din Feleacu, cât şi municipiul Cluj-Napoca”, a spus primarul Balea.

Acesta a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi la Consiliul Judeţean Cluj. “E o şansă în plus să obţinem o parte din banii pentru această investiţie şi mi-am spus că trebuie să profităm. Oricum, indiferent dacă vom fi sau nu sprijiniţi, bugetul comunei Feleacu are resurse pentru a susţine acest proiect, fără a fi cazul să recurgem la împrumuturi”, a promis Nicolae Balea. Stadionul de 1.500 de locuri a fost proiectat astfel încât tribuna să fie orientată spre municipiul Cluj-Napoca, pentru a oferi spectatorilor o panoramă asupra oraşului. Arena va fi dotată cu nocturnă. De altfel, conform studiului de fezabilitate, numai partea de iluminat şi aleile din exterior au fost evaluate la 707.000 de lei. În spatele tribunei se vor realiza 28 de locuri de cazare, o sală de mese, vestiare pentru echipele de fotbal şi pentru arbitri, o sală de control antidoping, dar şi o saună, cu un spaţiu de relaxare, şi sală de fitness. Vor exista două terenuri de antrenament şi o parcare de 260 de locuri. 228 de parcări vor fi destinate spectatorilor, 30, echipei de fotbal şi oficialilor, iar două locuri vor fi rezervate pentru autocare.

Locaţia pe care se va realiza proiectul se află pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii – Prundărie. Aici, administraţia locală Feleacu deţine o suprafaţă de 18 hectare. Pe o parte din teren se va realiza baza sportivă, iar pe o alta se va dezvolta un cartier de locuinţe unifamiliale. Pentru acest proiect, primăria intenţionează să concesioneze loturile începând cu anul viitor.

Îl aşteaptă pe Florian Walter

Primarul Nicolae Balea a declarat că în perioada următoare, împreună cu Consiliul Local Feleacu, va încerca să identifice modalitatea de administrare a noii baze sportive. “Suntem conştienţi că nu este uşor să susţinem administrarea unui astfel de obiectiv, dar nici imposibil nu este. Sunt cel puţin două variante de luat în calcul: fie intrăm într-un parteneriat cu o societate privată şi vom asigura în comun administrarea, fie angajăm o firmă care are experienţă în sensul acesta. Iar apropo de acest lucru, vreau să vă spun că suntem deschişi echipelor de fotbal care vor dori să vină în cantonament aici la noi, în special clubului Universitatea, cu care am şi avut discuţii în acest sens. Iar pe domnul Florian Walter (finanţatorul echipei – n. red.), pe care l-am auzit că se îndoieşte de seriozitatea ardelenilor, vreau să îl asigur că de la noi din Feleacu nu va pleca dezamăgit”, a spus Balea.

“Avalanşă” de proiecte în Feleacu: drumuri, stadion, locuinţe

Primarul Nicolae Balea a anunţat că urmează să fie atribuite şi lucrările pentru asfaltarea drumului din satul Gheorgheni, de 1,5 kilometri. În Feleacu s-au finalizat deja lucrările la drumul care asigură accesul la noul stadion de 1.500 de locuri, a cărui construcţie demarează de marţi

Primăria Feleacu îşi continuă programul de investiţii cu o serie de proiecte de infrastructură. “Am reuşit să rezolvăm în satul Vâlcele cel mai important drum, care traversează o bună parte din localitate. Acesta nu a fost niciodată asfaltat. Are o lungime de 1,4 kilometri, iar pe tot tronsonul a fost adusă şi reţeaua de apă”, a explicat edilul Nicolae Balea. Lucrările la drum au costat 240.000 de lei, iar la reţeaua de apă, 520.000 de lei. Finanţarea a fost asigurată în principal de la bugetul local, a precizat primarul, cu menţiunea că şi CJ a contribuit cu fonduri. De altfel, administraţia judeţeană are obligaţia de a continua lucrările la drumul din Vâlcele, pentru că o porţiune (circa 300 m) care se intersectează cu şoseaua principală a rămas neasfaltată. “Această porţiune este responsabilitatea CJ. Vă asigur că fost cuprinsă în programul de reabilitare a drumurilor judeţene, pe care noi l-am demarat. De anul viitor vor începe lucrările. Vom asfalta atât porţiunea rămasă neasfaltată, cât şi drumul care duce spre satul Rediu”, a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Un alt proiect ce vizează reabilitarea drumurilor va demara în satul Gheorgheni. “Acum suntem în procedura de analizare a ofertelor depuse de către cele două firme care s-au înscris în licitaţie (societăţile Diferit şi Cridov - n. red.). Am cerut o serie de clarificări şi sper ca în câteva zile să putem anunţa cine a câştigat lucrarea. Este un drum care măsoară aproximativ un kilometru, iar valoarea propusă se ridică la circa 150.000 de lei”, a informat primarul Nicolae Balea.

În urmă cu două săptămâni s-au încheiat lucrările la un alt drum comunal, menit să asigure accesul spre noul complex sportiv pe care administraţia Feleacu îl construieşte. “Am reabilitat drumul, iar marţi vor demara lucrările şi la stadion. Este un proiect care va contribui enorm la dezvoltarea comunei noastre, mai ales că în aceeaşi zonă intenţionăm să realizăm şi un complex de locuinţe unifamiliale. Proiectul este viabil pentru că s-a realizat şi un bazin pentru captarea apei. De asemenea, s-a introdus şi reţeaua de apă, cu aducţiune până la limita proprietăţii celor care stau în zonă”, a precizat edilul comunei. O prioritate rămâne problema furnizării gazului. “Din păcate, pentru satul Vâlcele nu am reuşit până acum să găsim furnizori de gaz, chiar dacă reţeaua există de ceva timp. Dar cei de la E.ON vor să intre pe Feleacu şi Gheorgheni şi atunci le voi impune să preia şi satul Vâlcele şi aşa sper că vom rezolva problema”, a spus Balea.

Viitoarea arenă sportivă din Cluj va fi mai dotată, dar şi mai scumpă decât proiectul iniţial

Noua arenă sportivă care se construieşte în Cluj-Napoca pe locul fostului stadion "Ion Moina" va fi mai bine dotată, dar şi mai scumpă faţă de cât era prevăzut iniţial. Plenul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de hotărâre privind reactualizarea indicatorilor tehnici ai viitorului stadion, în conformitate cu standardele internaţionale şi cu normele UEFA şi FIFA.
Pentru modificările care trebuie aduse stadionului, constructorul - ACI Cluj - a cerut o suplimentare cu 59 de milioane de lei a fondurilor, sumă care s-ar adăuga preţului de 31 de milioane de euro cu care a fost câştigată licitaţia. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, spune însă că suma solicitată suplimentar este prea mare şi că nu poate fi acceptată.

"Ei au solicitat peste 59 de milioane de lei, undeva la peste 50 la sută, ceea ce este nu numai ilegal, dar nici nu poate fi acceptat de către noi, aşa încât vom negocia şi vom duce cât mai jos această sumă. Suntem de acord că proiectul a fost modificat, că e un stadion mult mai mare, suntem de acord că unghiurile au fost modificate, că proiectul tehnic necesită alte costuri, însă încercăm să ajungem la preţuri rezonabile", a declarat Alin Tişe. El a spus însă că nu va renunţa la nicio dotare cerută de FIFA şi UEFA, iar dacă preţul suplimentar nu va fi redus de către constructor, va recurge şi la alte oferte.

"Vom încerca să mergem cât mai jos şi nu vom accepta niciun preţ peste cel de piaţă, iar acele componente pe care nu le vom putea negocia cum trebuie, le vom scoate la licitaţie sau vom aduce oferte din altă parte", a subliniat Tişe. Preşedintele CJ Cluj a explicat că, de exemplu, suprafaţa construită după modificările aduse proiectului ar fi aproape dublă şi că înălţimea stadionului creşte la nivelul unui bloc cu opt etaje, de la nivelul a cinci etaje, cât fusese prevăzut iniţial. Conform proiectului, noul stadion, construit pe locul fostului stadion "Ion Moina", va avea 30.596 de locuri şi ar urma să fie finalizat până în vara anului viitor. Arhitectura sa a fost inspirată în special după arena olimpică din Beijing, însă au fost studiate peste 100 de stadioane din lume.

Potrivit unei scrisori a preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, adresată CJ Cluj, meciul de fotbal pe care Naţionala României îl va susţine pe 7 octombrie 2011 cu Belarus, în preliminariile EURO 2012, ar urma să se desfăşoare pe viitoarea arenă din Cluj-Napoca.

Constructori mari, profituri mici

Jucătorii importanţi din sectorul construcţiilor vor avea de lucru în 2011, dar se aşteaptă la profituri tot mai reduse, potrivit estimărilor care se conturează în acest final de an.

Blocul de 120 de apartamente de pe Calea Dorobanţilor este cea mai importantă lucrare a Transilvania Construcţii. Proiectul se află în derulare şi va continua anul viitor. Compania va lucra în 2011 la o altă investiţie proprie, extinderea parcului logistic din Someşeni cu noi hale, a contractat lucrări pentru un hotel în Buzău şi va continua lucrările la viitorul stadion municipal. “Sunt rezervat în estimările pentru anul viitor, mi se pare că e tot mai rău. Nici autorităţile nu prea mai au bani, iar investitorilor privaţi care mai dispun de fonduri le e frică să înceapă ceva. Pentru 2011 suntem acoperiţi, în sensul că vom avea activitate, dar nu ne mai gândim la profit – trebuie să ne concentrăm pe continuitatea activităţii”, a punctat Mircea Timofte, preşedintele Transilvania Construcţii.

Modern Bau va lucra pentru proiecte ale Universităţii de Medicină şi Farmacie şi ar putea relua şi finaliza anul viitor execuţia clădirii CBC Development Design din parcul industrial Tetarom I. “Deocamdată, continuăm ce avem şi participăm la licitaţii pentru proiecte noi. Marile proiecte sunt în aşteptare. Anul viitor va fi la fel de slab, nu se întrevăd motive să estimăm o relansare”, consideră administratorul Ionel Bidian. El prevede pentru 2010 o cifră de afaceri în scădere cu 5% faţă de anul anterior. “Ideea este să rămânem pe linia de plutire şi să ne menţinem oamenii. Nu vom fi pe pierdere, dar profitul este unul simbolic”, a menţionat Bidian.

TCI Contractor General a contractat pentru anul viitor jumătate din valoarea volumului de lucrări din 2010. “Asta înseamnă că avem asigurată activitatea până la jumătatea anului”, a precizat directorul Dorin Oltean. În portofoliul pentru 2011 intră lucrări la Primăria Floreşti, reabilitarea termică a patru blocuri şi execuţia a cinci imobile sociale în Bistriţa, reabilitare termică de blocuri în Cluj-Napoca, o hală de producţie la Iclod şi extinderea clinicii Medicală III. “Anul acesta a fost pentru noi mai bun ca 2009, de la jumătatea anului încoace am înregistrat o activitate mai bună. Cifra de afaceri va fi mai mare cu 10%. Dacă s-ar da şi bani, ar fi bine. Multe lucrări sunt din fonduri publice, iar banii se încasează greu. Noi lucrăm pe credite şi nu câştigăm mare lucru. Muncim ca să muncim. În condiţiile în care sute de societăţi de construcţii au căzut, sunt mulţumit că ne menţinem”, a subliniat Oltean.

ACI Cluj continuă lucrările la Cluj Arena, cu termen de finalizare 2011. Compania derulează lucrări pentru fabrica La Lorraine Bakery din parcul Reif Câmpia Turzii şi pentru două magazine Lidl în Turda şi Zalău. Mai are în lista de lucrări pentru 2011 un hotel în zona Aeroportului Cluj-Napoca, un hipermarket şi un cămin pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”. “2011 va fi greu, cu eforturi mult mai mari şi profit mai mic. În 2010 scăderea nu a fost atât de mare, dar de anul viitor se intră pe contractele noi, la preţuri mici. Sunt optimist. Cantitatea de lucrări este mai mare, iar activitate avem, am făcut angajări şi plănuim investiţii”, a menţionat directorul Dorin Aşchilean.

Autostrada Gilău – Câmpia Turzii, circulabilă într-o săptămână

“Lucrările la cei aproape 13 kilometri de autostradă, incluzând nodurile, sunt, practic, finalizate. Comisia va inspecta lucrările, se va întocmi un proces-verbal de predare – primire, iar apoi investiţia va fi dată spre exploatare”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Ion Pantelimon, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, care va administra tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău (circa 53 km), al Autostrăzii Transilvania.