Municipalitatea clujeană a anunţat că de vineri a dispus închiderea circulaţiei pe tronsonul cuprins între străzile David Francisc şi Regele Ferdinand.
Măsura s-a impus ca urmare a lucrărilor de modernizare care se execută la Canalul Morii (foto). Pe respectivul tron aferent acestui canal se vor executa reparaţii la zidul de sprijin, lucrări de decolmatare şi se vor înlocui parapeţii. “Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, pe tronsonul menţionat se va închide circulaţia în perioada de execuţie a lucrărilor, a informat Biroul mass-media al Primăriei Cluj-Napoca.
Lucrările de modernizare a Canalului Morii au fost contractate prin licitaţie de societatea Concefa Sibiu pentru peste 1,6 milioane de lei. Intenţia este ca zona aferentă Canalului Morii să devină una pietonală şi să fie dotată corespunzător.
Primăria Cluj-Napoca a eliberat autorizaţia de construire pentru lucrările de modernizare a primului tronson, Regele Ferdinand – strada Cuza Vodă, unde municipalitatea investeşte în astfel de lucrări încă de acum un an. Termenul de finalizare a contractului este sfârşitul lunii decembrie.
duminică, 29 august 2010
miercuri, 25 august 2010
Noi investitii publice si private anuntate in judet
Cea mai importanta investitie anuntata in acest an in Cluj-Napoca este reprezentata de executia cladirii turn din apropierea stadionului «Ion Moina». Desi anuntul de participare a fost lansat inca din luna martie a.c., autoritatile locale au anuntat ca licitatia de atribuire va avea loc in toamna acestui an. Imobilul va fi edificat pe Aleea Parcului si va necesita o investitie estimata, initial, la 143,28 milioane de lei. Conform studiului de fezabilitate, imobilul (2S+P+24E+E tehnic) va avea o suprafata desfasurata de 30.182 mp si o inaltime de aproximativ 108 metri. In incinta cladirii vor functiona un hotel de patru stele, mai multe restaurante, birouri de clasa A si alte facilitati specifice. Durata de executie a lucrarilor este de 36 de luni, finantarea fiind asigurata din diverse surse atrase prin asociere sau concesionare. Documentatia tehnica a fost elaborata de Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.
Magazin Dedeman pe platforma Tehnofrig
Tehnofrig Imobiliare si reteaua de magazine de bricolaj Dedeman au obtinut autorizatia de construire ce presupune realizarea unui magazin pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5 - 11, din Cluj-Napoca. Magazinul (P+1E) va avea o arie construita de 17.340 mp si va fi deschis in 2011, in urma unei investitii estimate la 13,5 milioane de lei. In incinta vor fi amenajate 370 de locuri de parcare. Planurile de arhitectura au fost elaborate de compania Arhimar, din municipiu.
Proiecte importante avizate de autoritatile locale
Reprezentantii Consiliului Local din Cluj-Napoca au avizat, recent, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru constructia unui camin pentru sportivi si a unei policlinici studentesti. Obiectivul va fi executat pe un teren cu o suprafata de 33.890 mp, pe strada Pandurilor din municipiu, beneficiar fiind Universitatea Babes-Bolyai. Cladirea (D+P+10E) va avea functiuni de policlinica studenteasca la parter (pe o suprafata de 380 mp), spatii tehnice si anexe la demisol si centre de cazare pentru studenti si sportivi la nivelurile superioare. Adiacent, vor fi realizate platforme de parcare ecologice, care vor avea o capacitate de 100 de locuri.
De asemenea, edilii au avizat documentatia tehnico-economica pentru constructia si amenajarea unei hale agroalimentare (P) in cadrul pietei din cartierul Grigorescu. Valoarea investitiei este de 1,56 milioane de lei, din care lucrarile de constructii-montaj reprezinta 1,28 milioane de lei. Unitatea va avea o suprafata construita de aproximativ 500 mp, lucrarile urmand a fi realizate in sase luni din momentul initierii. Finantarea va fi asigurata de la bugetul local.
O alta investitie importanta ce va fi realizata in municipiu vizeaza constructia unei cladiri de birouri (S+P+5E+E6 tehnic), pe strada Fabricii nr. 118A. Beneficiarul obiectivului este compania Jag, din Cluj-Napoca. Cladirea va fi realizata pe un teren cu o arie de 8.135 mp, in incinta urmand a fi amenajate spatii verzi (pe o arie de 1.050 mp) si parcari. De asemenea, un garaj suplimentar va fi realizat la nivelul subteran al cladirii.
Investitie de 74 milioane de euro pentru un depozit ecologic
Una dintre cele mai importante investitii de mediu din judetul Cluj, respectiv executia unui depozit ecologic pentru stocarea si reciclarea deseurilor, a primit, recent, acordul de mediu din partea autoritatilor locale. Valoarea totala a investitiei este de circa 74 milioane de euro, din care 29 milioane de euro vor fi asigurate din bugetul local, iar diferenta (45 milioane de euro) va proveni din fonduri europene. La inceputul lunii septembrie vor fi demarate procedurile de licitare a lucrarilor de executie a obiectivului, constructia urmand a fi demarata pana la sfarsitul acestui an.
Magazin Dedeman pe platforma Tehnofrig
Tehnofrig Imobiliare si reteaua de magazine de bricolaj Dedeman au obtinut autorizatia de construire ce presupune realizarea unui magazin pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5 - 11, din Cluj-Napoca. Magazinul (P+1E) va avea o arie construita de 17.340 mp si va fi deschis in 2011, in urma unei investitii estimate la 13,5 milioane de lei. In incinta vor fi amenajate 370 de locuri de parcare. Planurile de arhitectura au fost elaborate de compania Arhimar, din municipiu.
Proiecte importante avizate de autoritatile locale
Reprezentantii Consiliului Local din Cluj-Napoca au avizat, recent, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru constructia unui camin pentru sportivi si a unei policlinici studentesti. Obiectivul va fi executat pe un teren cu o suprafata de 33.890 mp, pe strada Pandurilor din municipiu, beneficiar fiind Universitatea Babes-Bolyai. Cladirea (D+P+10E) va avea functiuni de policlinica studenteasca la parter (pe o suprafata de 380 mp), spatii tehnice si anexe la demisol si centre de cazare pentru studenti si sportivi la nivelurile superioare. Adiacent, vor fi realizate platforme de parcare ecologice, care vor avea o capacitate de 100 de locuri.
De asemenea, edilii au avizat documentatia tehnico-economica pentru constructia si amenajarea unei hale agroalimentare (P) in cadrul pietei din cartierul Grigorescu. Valoarea investitiei este de 1,56 milioane de lei, din care lucrarile de constructii-montaj reprezinta 1,28 milioane de lei. Unitatea va avea o suprafata construita de aproximativ 500 mp, lucrarile urmand a fi realizate in sase luni din momentul initierii. Finantarea va fi asigurata de la bugetul local.
O alta investitie importanta ce va fi realizata in municipiu vizeaza constructia unei cladiri de birouri (S+P+5E+E6 tehnic), pe strada Fabricii nr. 118A. Beneficiarul obiectivului este compania Jag, din Cluj-Napoca. Cladirea va fi realizata pe un teren cu o arie de 8.135 mp, in incinta urmand a fi amenajate spatii verzi (pe o arie de 1.050 mp) si parcari. De asemenea, un garaj suplimentar va fi realizat la nivelul subteran al cladirii.
Investitie de 74 milioane de euro pentru un depozit ecologic
Una dintre cele mai importante investitii de mediu din judetul Cluj, respectiv executia unui depozit ecologic pentru stocarea si reciclarea deseurilor, a primit, recent, acordul de mediu din partea autoritatilor locale. Valoarea totala a investitiei este de circa 74 milioane de euro, din care 29 milioane de euro vor fi asigurate din bugetul local, iar diferenta (45 milioane de euro) va proveni din fonduri europene. La inceputul lunii septembrie vor fi demarate procedurile de licitare a lucrarilor de executie a obiectivului, constructia urmand a fi demarata pana la sfarsitul acestui an.
luni, 23 august 2010
Piaţa IRA se deschide în 15 septembrie. Începe sezonul gogoşarilor
Primarul Sorin Apostu va inspecta astăzi lucrările de la hala agroalimentară de pe strada Dâmboviţei, din cartierul Mărăşti. Obiectivul urmează să fie dat în funcţiune până în 15 septembrie.
“Voi verifica, personal, marţi lucrările de la Piaţa IRA. Nu dorim să inaugurăm această hală până când nu este făcut totul cum trebuie. Vrem să deschidem piaţa până în 15 septembrie, când începe sezonul gogoşarilor, dar şi al celorlalte legume, tocmai pentru ca oamenii să-şi poată face cumpărăturile spe a-şi prepara zacusca şi murăturile pentru iarnă”, a explicat Apostu. Lucrările la hala agroalimentară din zona IRA au început în 2010, autorizaţia de construire fiind emisă în martie.
De acestea se ocupă societatea TIM Cluj, valoarea lucrărilor contractate de la primărie fiind de 980.000 de lei. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de joi şi un proiect de hotărâre privind aprobarea regulamentului de funcţionare a pieţei de la IRA, dar şi a taxei de închiriere a meselor pentru comercializarea produselor agroalimentare.
Potrivit proiectului de hotărâre, taxa este stabilită la 3 lei pe zi pentru închirierea unei mese, contractele putându-se încheia pe o perioadă de maximum trei luni. Acelaşi document atestă că viitoarea hală va avea mese pentru legume-fructe, dar şi un spaţiu pentru produse lactate şi este împărţită în mai multe sectoare. Atribuirea locurilor către producători, asociaţii familiale sau societăţi comerciale se va face în funcţie de mai multe criterii.
Prioritate vor avea cei care au deţinut abomamente eliberate de municipalitate pe vechea locaţie de la IRA, selecţia operându-se după vechimea acestora. Locurile libere se vor redistribui în funcţie de calitatea celor care vor să-şi comercializeze produsele. După primele trei luni se va opera o nouă selecţie, prioritate având comercianţii care practică cele mai mici tarife. În Piaţa IRA va exista, de asemenea, obligativitatea afişării plăcuţelor pentru produse româneşti şi pentru cele din import, dar şi practicarea unor preţuri mai mici decât dublul celor din piaţa de gros de la Dezmir.
“Voi verifica, personal, marţi lucrările de la Piaţa IRA. Nu dorim să inaugurăm această hală până când nu este făcut totul cum trebuie. Vrem să deschidem piaţa până în 15 septembrie, când începe sezonul gogoşarilor, dar şi al celorlalte legume, tocmai pentru ca oamenii să-şi poată face cumpărăturile spe a-şi prepara zacusca şi murăturile pentru iarnă”, a explicat Apostu. Lucrările la hala agroalimentară din zona IRA au început în 2010, autorizaţia de construire fiind emisă în martie.
De acestea se ocupă societatea TIM Cluj, valoarea lucrărilor contractate de la primărie fiind de 980.000 de lei. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de joi şi un proiect de hotărâre privind aprobarea regulamentului de funcţionare a pieţei de la IRA, dar şi a taxei de închiriere a meselor pentru comercializarea produselor agroalimentare.
Potrivit proiectului de hotărâre, taxa este stabilită la 3 lei pe zi pentru închirierea unei mese, contractele putându-se încheia pe o perioadă de maximum trei luni. Acelaşi document atestă că viitoarea hală va avea mese pentru legume-fructe, dar şi un spaţiu pentru produse lactate şi este împărţită în mai multe sectoare. Atribuirea locurilor către producători, asociaţii familiale sau societăţi comerciale se va face în funcţie de mai multe criterii.
Prioritate vor avea cei care au deţinut abomamente eliberate de municipalitate pe vechea locaţie de la IRA, selecţia operându-se după vechimea acestora. Locurile libere se vor redistribui în funcţie de calitatea celor care vor să-şi comercializeze produsele. După primele trei luni se va opera o nouă selecţie, prioritate având comercianţii care practică cele mai mici tarife. În Piaţa IRA va exista, de asemenea, obligativitatea afişării plăcuţelor pentru produse româneşti şi pentru cele din import, dar şi practicarea unor preţuri mai mici decât dublul celor din piaţa de gros de la Dezmir.
sâmbătă, 21 august 2010
Cluj Arena în HD şi 3D
Noul stadion va avea un sistem de iluminat de ultimă generaţie, atât pentru arena propriu-zisă, cât şi pentru pista de atletism. Stadionul va putea folosi tehnologia high-definition.
Grupul EnergoBit începe din această lună lucrările la sistemul de iluminare a Cluj Arena. Unul dintre acţionarii companiei, Peter Pal, a afirmat că este vizată partea de alimentare şi că se va lucra şi la instalaţia de distribuţie. Va fi utilizată cea mai înaltă tehnologie în domeniu, iar pista şi arena vor avea fiecare propriul sistem direcţional de iluminat.
Consorţiul ACI, cel care se ocupă de construcţia stadionului municipal, va fi în măsură ca în câteva săptămâni să prezinte Consiliului Judeţean (CJ) Cluj planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul proiectului. “Vor fi nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Am fost nevoiţi să solicităm nişte modificări pentru ca stadionul să poată fi omologat în conformitate cu normativele europene. Mai exact am solicitat ca o pare din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ”, a spus preşedintele CJ, Alin Tişe.
Iniţial, acesta avansa costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. “Încă nu pot să ştiu dacă această sumă e valabilă. Până când nu vine constructorul cu un grafic şi calcule complete nu are rost să mă pronunţ”, a susţinut Tişe. ACI a câştigat licitaţia pentru acest obiectiv la preţul de 27 de milioane de euro. Între timp, lucrările la stadion au avansat. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că acum se lucrează la capacitate maximă, numărul angajaţilor ajungând în luna august la 360. “Încă se mai lucrează la partea de gradene. Deja am început şi partea de infrastructură a câmpului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, se va începe şi la instalaţii”, a spus Aşchilean. El a menţionat că mai sunt de stabilit o serie de contracte. “De pildă, încă nu am hotărât cine ne va asigura echipamentul pentru încălzirea gazonului, dar în câteva săptămâni rezolvăm şi asta”, a spus reprezentantul ACI.
În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, responsabilă va fi EnergoBit. “Încă mai suntem în fază de negociere, dar, în principiu, s-a decis ca lucrările să înceapă din această lună. În zonele în care va fi posibil vom lucra la distribuţie şi la alimentări”, a precizat vicepreşedintele EnergoBit, Peter Pal. El a spus că faţă de proiectul iniţial se cer o serie de elemente care să asigure un nivel mult mai bun de luminozitate, dar şi dotări pentru tehnologia 3D TV. “Acum cerinţele UEFA sunt foarte stricte în privinţa asigurării tehnologiei high-definition. Având în vedere că sistemul televiziunii 3D s-a dezvoltat mult, avem obligaţia să dotăm stadionul cu tehnica necesară în acest sens”, a declarat Pal.
Pista şi arena, iluminate separat
Sistemul de iluminat va fi plasat direct pe structura stadionului. Oficialul EnergoBit a informat că atât pista de atletism, cât şi arena vor avea propriul sistem direcţional de iluminat: “Pista va putea beneficia separat de lumini, la fel şi arena, dar totodată ele vor putea funcţiona şi împreună”, a adăugat Peter Pal.
Grupul EnergoBit începe din această lună lucrările la sistemul de iluminare a Cluj Arena. Unul dintre acţionarii companiei, Peter Pal, a afirmat că este vizată partea de alimentare şi că se va lucra şi la instalaţia de distribuţie. Va fi utilizată cea mai înaltă tehnologie în domeniu, iar pista şi arena vor avea fiecare propriul sistem direcţional de iluminat.
Consorţiul ACI, cel care se ocupă de construcţia stadionului municipal, va fi în măsură ca în câteva săptămâni să prezinte Consiliului Judeţean (CJ) Cluj planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul proiectului. “Vor fi nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Am fost nevoiţi să solicităm nişte modificări pentru ca stadionul să poată fi omologat în conformitate cu normativele europene. Mai exact am solicitat ca o pare din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ”, a spus preşedintele CJ, Alin Tişe.
Iniţial, acesta avansa costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. “Încă nu pot să ştiu dacă această sumă e valabilă. Până când nu vine constructorul cu un grafic şi calcule complete nu are rost să mă pronunţ”, a susţinut Tişe. ACI a câştigat licitaţia pentru acest obiectiv la preţul de 27 de milioane de euro. Între timp, lucrările la stadion au avansat. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că acum se lucrează la capacitate maximă, numărul angajaţilor ajungând în luna august la 360. “Încă se mai lucrează la partea de gradene. Deja am început şi partea de infrastructură a câmpului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, se va începe şi la instalaţii”, a spus Aşchilean. El a menţionat că mai sunt de stabilit o serie de contracte. “De pildă, încă nu am hotărât cine ne va asigura echipamentul pentru încălzirea gazonului, dar în câteva săptămâni rezolvăm şi asta”, a spus reprezentantul ACI.
În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, responsabilă va fi EnergoBit. “Încă mai suntem în fază de negociere, dar, în principiu, s-a decis ca lucrările să înceapă din această lună. În zonele în care va fi posibil vom lucra la distribuţie şi la alimentări”, a precizat vicepreşedintele EnergoBit, Peter Pal. El a spus că faţă de proiectul iniţial se cer o serie de elemente care să asigure un nivel mult mai bun de luminozitate, dar şi dotări pentru tehnologia 3D TV. “Acum cerinţele UEFA sunt foarte stricte în privinţa asigurării tehnologiei high-definition. Având în vedere că sistemul televiziunii 3D s-a dezvoltat mult, avem obligaţia să dotăm stadionul cu tehnica necesară în acest sens”, a declarat Pal.
Pista şi arena, iluminate separat
Sistemul de iluminat va fi plasat direct pe structura stadionului. Oficialul EnergoBit a informat că atât pista de atletism, cât şi arena vor avea propriul sistem direcţional de iluminat: “Pista va putea beneficia separat de lumini, la fel şi arena, dar totodată ele vor putea funcţiona şi împreună”, a adăugat Peter Pal.
joi, 19 august 2010
Parkingul din Mănăştur şi-a deschis porţile
Unitatea cu 461 de locuri de parcare de pe strada Primăverii este funcţională din această dimineaţă şi poate fi folosită de clujenii şi firmele care au contractat abonamente.
Parkingul municipalităţii de pe strada Primăverii dispune de 461 de locuri de parcare şi va avea destinaţia de parcare de cartier, pe bază de abonament. Cele 365 de locuri deja contractate de către clujeni sau agenţi economici în urma tragerilor la sorţi organizate de primărie pot fi folosite începând de astăzi.
Primarul Sorin Apostu a anunţat ieri că parkingul va fi deschisă de joi, când toţi clujenii care au contractat un abonament de parcare aici îşi pot folosi locul. Până în prezent au fost închiriate 365 de locuri către firme şi clujeni, din cele 461, cât are parcarea supraterană din cartierul Mănăştur. Etajul şi numărul locului s-au ales prin tragere la sorţi, organizată de primărie în iulie. “Locurile rămase libere vor fi atribuite la finele lunii septembrie. Până atunci mai aşteptăm cereri de la clujenii care locuiesc în vecinătate. Există şi solicitări pentru un al doilea loc de parcare, cărora le vom da curs în caz că locurile libere nu se ocupă”, a explicat Apostu.
Parkingul amenajat de municipalitate pe strada Primăverii va avea un circuit închis, în regim de parcare de cartier cu abonament. “A fost terminat şi locul de joacă din vecinătate. Fântâna este funcţională şi va fi amenajată şi o cişmea. Pentru că parkingul nu a fost gata la termen, 1 august, nu facem inaugurarea”, a afirmat primarul. Apostu a prezentat în Sala de Sticlă a primăriei şi un filmuleţ cu lucrările executate la parking începând de anul trecut. “Sperăm ca la următoarea inaugurare din birou montajul realizat de colegii mei să meargă mai bine”, a glumit primarul pe seama filmuleţului cu întreruperi.
Lucrările au început în vara anului trecut şi au fost executate de către societatea CON-A Sibiu, care s-a ocupat şi de amenajarea spaţiului verde din zona parkingului, însumând 2.900 mp, compus din 50 de arbuşti, 30 de arbori şi gard viu. Obiectivul cu două subsoluri, parter, şase etaje şi terasă a presupus o investiţie de 16 milioane de lei din fonduri publice. Deoarece în final s-au folosit materiale mai puţin costisitoare, devizul general s-a redus cu un milion de lei, a menţionat Apostu. Parkingul suprateran de cartier este dotat cu dispozitive de înregistrare video, camere video, monitoare, instalaţii de semnalizare a incendiilor şi de iluminat interior şi exterior, hidranţi, precum şi un spaţiu la parter pentru Poliţia Comunitară. Primarul a subliniat că partea de structură a parkingului a câştigat locul doi la concursul naţional organizat anul acesta de către Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri.
Cât costă abonamentul
Taxa anuală plătită de persoanele fizice pentru un loc în acest parking este de 110 lei pe an, iar pentru persoanele juridice, de 840 de lei pe an. Potrivit municipalităţii, abonamentele de parcare vor fi achitate începând cu 1 septembrie. Plata pe 2010 se va face doar pentru patru luni. În prezent există 130 de cereri de la cetăţeni pentru un loc în parking, care sunt depuse în majoritate pentru cea de a doua maşină a celor care au obţinut deja un loc de parcare.
Se ridică maşinile parcate neregulamentar
Potrivit noilor reglementări din zonă, se interzice virajul la stânga spre strada Primăverii, la coborârea dinspre strada Parâng. “Va fi obligatoriu mersul înainte dinspre strada Parâng spre staţia Minerva. Este interzis virajul la stânga de pe strada Primăverii spre intrarea în parking. Pe Primăverii, la intersecţia cu strada Parâng, se va utiliza banda destinată virajului la stânga, marcată cu săgeată pe carosabil, atât pentru virajul la stânga pentru deplasarea spre strada Parâng, cât şi pentru întoarcerea şi intrarea în parking.
Ieşirea din parking se va efectua numai prin viraj de dreapta, în direcţia nodului Omega”, au explicat reprezentanţii primăriei. Aceştia au adăugat că se va pune în funcţiune semaforul din zona parkingului. “Facem apel la cetăţeni să nu parcheze maşinile în zonele de acces la parking. Echipajele Poliţiei Comunitare vor acţiona pentru ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar”, avertizează reprezentanţii primăriei.
Parkingul municipalităţii de pe strada Primăverii dispune de 461 de locuri de parcare şi va avea destinaţia de parcare de cartier, pe bază de abonament. Cele 365 de locuri deja contractate de către clujeni sau agenţi economici în urma tragerilor la sorţi organizate de primărie pot fi folosite începând de astăzi.
Primarul Sorin Apostu a anunţat ieri că parkingul va fi deschisă de joi, când toţi clujenii care au contractat un abonament de parcare aici îşi pot folosi locul. Până în prezent au fost închiriate 365 de locuri către firme şi clujeni, din cele 461, cât are parcarea supraterană din cartierul Mănăştur. Etajul şi numărul locului s-au ales prin tragere la sorţi, organizată de primărie în iulie. “Locurile rămase libere vor fi atribuite la finele lunii septembrie. Până atunci mai aşteptăm cereri de la clujenii care locuiesc în vecinătate. Există şi solicitări pentru un al doilea loc de parcare, cărora le vom da curs în caz că locurile libere nu se ocupă”, a explicat Apostu.
Parkingul amenajat de municipalitate pe strada Primăverii va avea un circuit închis, în regim de parcare de cartier cu abonament. “A fost terminat şi locul de joacă din vecinătate. Fântâna este funcţională şi va fi amenajată şi o cişmea. Pentru că parkingul nu a fost gata la termen, 1 august, nu facem inaugurarea”, a afirmat primarul. Apostu a prezentat în Sala de Sticlă a primăriei şi un filmuleţ cu lucrările executate la parking începând de anul trecut. “Sperăm ca la următoarea inaugurare din birou montajul realizat de colegii mei să meargă mai bine”, a glumit primarul pe seama filmuleţului cu întreruperi.
Lucrările au început în vara anului trecut şi au fost executate de către societatea CON-A Sibiu, care s-a ocupat şi de amenajarea spaţiului verde din zona parkingului, însumând 2.900 mp, compus din 50 de arbuşti, 30 de arbori şi gard viu. Obiectivul cu două subsoluri, parter, şase etaje şi terasă a presupus o investiţie de 16 milioane de lei din fonduri publice. Deoarece în final s-au folosit materiale mai puţin costisitoare, devizul general s-a redus cu un milion de lei, a menţionat Apostu. Parkingul suprateran de cartier este dotat cu dispozitive de înregistrare video, camere video, monitoare, instalaţii de semnalizare a incendiilor şi de iluminat interior şi exterior, hidranţi, precum şi un spaţiu la parter pentru Poliţia Comunitară. Primarul a subliniat că partea de structură a parkingului a câştigat locul doi la concursul naţional organizat anul acesta de către Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri.
Cât costă abonamentul
Taxa anuală plătită de persoanele fizice pentru un loc în acest parking este de 110 lei pe an, iar pentru persoanele juridice, de 840 de lei pe an. Potrivit municipalităţii, abonamentele de parcare vor fi achitate începând cu 1 septembrie. Plata pe 2010 se va face doar pentru patru luni. În prezent există 130 de cereri de la cetăţeni pentru un loc în parking, care sunt depuse în majoritate pentru cea de a doua maşină a celor care au obţinut deja un loc de parcare.
Se ridică maşinile parcate neregulamentar
Potrivit noilor reglementări din zonă, se interzice virajul la stânga spre strada Primăverii, la coborârea dinspre strada Parâng. “Va fi obligatoriu mersul înainte dinspre strada Parâng spre staţia Minerva. Este interzis virajul la stânga de pe strada Primăverii spre intrarea în parking. Pe Primăverii, la intersecţia cu strada Parâng, se va utiliza banda destinată virajului la stânga, marcată cu săgeată pe carosabil, atât pentru virajul la stânga pentru deplasarea spre strada Parâng, cât şi pentru întoarcerea şi intrarea în parking.
Ieşirea din parking se va efectua numai prin viraj de dreapta, în direcţia nodului Omega”, au explicat reprezentanţii primăriei. Aceştia au adăugat că se va pune în funcţiune semaforul din zona parkingului. “Facem apel la cetăţeni să nu parcheze maşinile în zonele de acces la parking. Echipajele Poliţiei Comunitare vor acţiona pentru ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar”, avertizează reprezentanţii primăriei.
luni, 16 august 2010
Materiale de construcţii de un milion de lei pentru sinistraţii din Cluj
Proprietarii caselor afectate de inundaţii, din Cluj, primesc în total un ajutor financiar de aproape un milion de lei, potrivit unei evidenţe a Instituţiei Prefectului Cluj.
În Cluj inundaţiile din luna iunie au distrus 22 de case – cinci în comuna Borşa, două în comuna Chinteni, câte una în comunele Poieni şi Cojocna şi respectiv în municipiul Gherla, şi 12 case în comuna Sic. Alte 50 de locuinţe au fost avariate, cele mai multe în comuna Sic.
Pentru casele distruse sau în pericol de prăbuşire proprietarii primesc în total materiale de construcţii în valoare de 836.000 de lei, în vreme ce proprietarii caselor avariate vor primi în total suma de 147.898 lei, potrivit evidenţei Instituţiei Prefectului Cluj.
Materialele de construcţii pentru imobilele afectate de inundaţii sunt depozitate în Sic şi Chinteni.
În Cluj inundaţiile din luna iunie au distrus 22 de case – cinci în comuna Borşa, două în comuna Chinteni, câte una în comunele Poieni şi Cojocna şi respectiv în municipiul Gherla, şi 12 case în comuna Sic. Alte 50 de locuinţe au fost avariate, cele mai multe în comuna Sic.
Pentru casele distruse sau în pericol de prăbuşire proprietarii primesc în total materiale de construcţii în valoare de 836.000 de lei, în vreme ce proprietarii caselor avariate vor primi în total suma de 147.898 lei, potrivit evidenţei Instituţiei Prefectului Cluj.
Materialele de construcţii pentru imobilele afectate de inundaţii sunt depozitate în Sic şi Chinteni.
sâmbătă, 14 august 2010
Licitaţia pentru turnul de lângă stadion, amânată pentru toamnă
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj nu se grăbeşte cu procedura privind atragerea investitorului care ar urma să construiască turnul de 24 de etaje lângă noul stadion, proiectat în spatele tribunei I a arenei (foto). Deşi se lucrează de zor la documentaţia ce vizează asocierea administraţiei judeţene cu un investitor, pentru realizarea proiectului, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că licitaţia va demara abia la toamnă.
Administraţia judeţeană a decis prin hotărâre de consiliu că cel mai potrivit este să se asocieze cu un investitor privat în vederea realizării turnului de lângă Cluj Arena. Însă procedura de licitaţie a fost amânată. “Ne-am propus să avem, în primul rând, documentaţia pusă la punct. Apoi urmează să decidem când vom anunţa deschiderea licitaţiei pentru atragerea partenerului privat pe care ni-l dorim. Deocamdată nu e nicio grabă. Ne-am gândit că cel mai potrivit ar fi undeva prin toamnă”, a explicat vicepreşedintele CJ.
Radu Bica a precizat că administraţia judeţeană va economisi, oricum, suficient timp dat, fiind faptul că licitaţia nu va fi condiţionată de regulile Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). “Noi avem un cu totul alt tip de licitaţie, de această dată. Nu mergem pe achiziţie publică, pentru că noi nu investim nimic. Banii vor fi exclusiv ai partenerului privat. Ca atare, licitaţia noastră va fi promovată prin mass-media”, a spus Bica.
Intenţia administraţiei judeţene este de a coopta un partener privat (asociere în participaţiune), care se va angaja să realizeze turnul evaluat la circa 40 de milioane de euro. Soluţia asocierii în participaţiune este, alături de concesiune, o formă a parteneriatului public-privat care acordă drepturi investitorului şi creează obligaţii similare: dreptul de a folosi terenul într-un scop determinat şi obligaţia de a plăti periodic un procent din profit sau o anumită sumă fixă de bani.
În proiectul de hotărâre adoptat de CJ se precizează că pe perioada existenţei asocierii administraţia va pierde prerogativele posesiei şi folosinţei asupra terenului, urmând să le redobândească la încetarea contractului de asociere.
Administraţia judeţeană a decis prin hotărâre de consiliu că cel mai potrivit este să se asocieze cu un investitor privat în vederea realizării turnului de lângă Cluj Arena. Însă procedura de licitaţie a fost amânată. “Ne-am propus să avem, în primul rând, documentaţia pusă la punct. Apoi urmează să decidem când vom anunţa deschiderea licitaţiei pentru atragerea partenerului privat pe care ni-l dorim. Deocamdată nu e nicio grabă. Ne-am gândit că cel mai potrivit ar fi undeva prin toamnă”, a explicat vicepreşedintele CJ.
Radu Bica a precizat că administraţia judeţeană va economisi, oricum, suficient timp dat, fiind faptul că licitaţia nu va fi condiţionată de regulile Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). “Noi avem un cu totul alt tip de licitaţie, de această dată. Nu mergem pe achiziţie publică, pentru că noi nu investim nimic. Banii vor fi exclusiv ai partenerului privat. Ca atare, licitaţia noastră va fi promovată prin mass-media”, a spus Bica.
Intenţia administraţiei judeţene este de a coopta un partener privat (asociere în participaţiune), care se va angaja să realizeze turnul evaluat la circa 40 de milioane de euro. Soluţia asocierii în participaţiune este, alături de concesiune, o formă a parteneriatului public-privat care acordă drepturi investitorului şi creează obligaţii similare: dreptul de a folosi terenul într-un scop determinat şi obligaţia de a plăti periodic un procent din profit sau o anumită sumă fixă de bani.
În proiectul de hotărâre adoptat de CJ se precizează că pe perioada existenţei asocierii administraţia va pierde prerogativele posesiei şi folosinţei asupra terenului, urmând să le redobândească la încetarea contractului de asociere.
joi, 12 august 2010
Micile "detalii tehnice" nu intirzie Cluj Arena
Lucrarile la noua arena sportiva a Clujului sint in grafic, cu exceptia unor mici intirzieri la ridicarea schelelor metalice care sustin acoperisul. Lucrarile la noua arena sportiva a Clujului sint in grafic, cu exceptia unor mici intirzieri la partea de schele metalice.
Schelele metalice care sustin acoperisul arenei sportive a Clujului trebuiau ridicate acum 3 saptamini, insa exista posibilitatea revenirii in grafic a lucrarilor, astfel incit arena sa fie finalizata la termen, a precizat ieri vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica.
„Zilele acestea au fost montate primele schele pentru sustinerea acoperisului, dar trebuiau finalizate in urma cu 3 saptamini“, a declarat vicele Consiliului Judetean. Potrivit lui Bica, intirzierea poate fi recuperata cu usurinta si exista asigurari ca nu se va depasi termenul de finalizare a lucrarii, vara anului 2011. Depasirea graficului de ridicare a schelelor metalice s-a datorat unor detalii tehnice in desfasurarea lucrarilor.
Cum va arata stadionul la final
Conform proiectului, viitorul stadion va avea o capacitate de 30.596 de locuri la gradene si 948 in loje pentru VIP-uri. Stadionul va dispune de un teren de fotbal dupa normele FIFA si UEFA, o pista de atletism de categoria A, accese, parcaje, retele si racorduri la utilitati. Noua arena va fi conceputa din imbinarea a patru obiective – doua tribune si doua peluze – care vor contine dotari pentru confortul publicului, dar si spatii absolut necesare pentru cluburile sportive: atletism, scrima, ciclism, box, haltere, lupte, tenis de masa, spatii de antrenament acoperite, un muzeu al sportului si cabinete medicale.
Cine construieste Cluj Arena
Cluj Arena costa peste 115 milioane de lei si este construit de consortiul format din firmele ACI Cluj, Transilvania Constructii, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Con-A Sibiu, Dico si Tiganas, Bogart Construct SRL, DAS Engineering si Grup 4 Instalatii.
Schelele metalice care sustin acoperisul arenei sportive a Clujului trebuiau ridicate acum 3 saptamini, insa exista posibilitatea revenirii in grafic a lucrarilor, astfel incit arena sa fie finalizata la termen, a precizat ieri vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica.
„Zilele acestea au fost montate primele schele pentru sustinerea acoperisului, dar trebuiau finalizate in urma cu 3 saptamini“, a declarat vicele Consiliului Judetean. Potrivit lui Bica, intirzierea poate fi recuperata cu usurinta si exista asigurari ca nu se va depasi termenul de finalizare a lucrarii, vara anului 2011. Depasirea graficului de ridicare a schelelor metalice s-a datorat unor detalii tehnice in desfasurarea lucrarilor.
Cum va arata stadionul la final
Conform proiectului, viitorul stadion va avea o capacitate de 30.596 de locuri la gradene si 948 in loje pentru VIP-uri. Stadionul va dispune de un teren de fotbal dupa normele FIFA si UEFA, o pista de atletism de categoria A, accese, parcaje, retele si racorduri la utilitati. Noua arena va fi conceputa din imbinarea a patru obiective – doua tribune si doua peluze – care vor contine dotari pentru confortul publicului, dar si spatii absolut necesare pentru cluburile sportive: atletism, scrima, ciclism, box, haltere, lupte, tenis de masa, spatii de antrenament acoperite, un muzeu al sportului si cabinete medicale.
Cine construieste Cluj Arena
Cluj Arena costa peste 115 milioane de lei si este construit de consortiul format din firmele ACI Cluj, Transilvania Constructii, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Con-A Sibiu, Dico si Tiganas, Bogart Construct SRL, DAS Engineering si Grup 4 Instalatii.
miercuri, 11 august 2010
În vogă în 2008-2009, Metropola Cluj a intrat în “adormire”
După ce Primăria Cluj-Napoca “a tras tare” pentru avizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, Asociaţia Zona Metropolitană bate pasul pe loc.
Asociaţia Zona Metropolitană Cluj există, deocamdată, pe hârtie. Nici Primăria Cluj-Napoca, nici comunele care au aderat la metropolă nu ştiu ce să facă în continuare cu asociaţia. Reprezentanţii municipalităţii spun că Adunarea Generală a Metropolei urmează să fie convocată în viitorul apropiat, pentru a fi desemnaţi vicepreşedinţii şi a stabili viitoare direcţii de acţiune.
“Anul acesta, urmează să mai fie convocată o întrunire a asociaţiei pentru stabilirea vicepreşedinţilor, dar şi a priorităţilor. Deocamdată, data nu a fost fixată. Persoana care s-a ocupat până acum de asociaţie (Ramona Bere – n. red.) nu mai lucrează la Primăria Cluj-Napoca, iar cea care a înlocuit-o a avut nevoie de o perioadă de acomodare cu activităţile legate de asociaţie şi fonduri structurale”, au explicat reprezentanţii Biroului mass-media al municipalităţii.
Asociaţia Zona Metropolitană Cluj, formată din municipiul Cluj-Napoca şi din comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, Sânpaul şi Săvădisla, s-a constituit la începutul anului trecut. Ultima întrunire a Adunării Generale a Zonei Metropolitane a avut loc, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în septembrie anul trecut, când a fost reprimită în asociaţie comuna Sânpaul. Zona metropolitană înconjoară oraşul Cluj-Napoca, acoperind o rază de circa 30 de kilometri împrejurul acestuia, distanţa optimă pentru dezvoltarea spaţiului peri-urban.
Anul acesta, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) aferent Metropolei Cluj a primit avizul Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru plan, municipalitatea a lucrat la foc continuu, documentul având nevoie să fie însuşit de consiliile locale ale celor 17 comune care compun asociaţia, dar şi de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Mai mult, forul judeţean s-a angajat, în PIDU, să realizeze o serie de proiecte din domeniul economic care presupun cofinanţări de 50% din partea instituţiei şi vizează înfiinţarea de noi parcuri industriale sau modernizarea infrastructurii deja existente în parcurile industriale administrate de societatea Tetarom.
“Noi am prevăzut aceste proiecte pentru a ajuta municipiul. Acum pregătim proiectul legat de extinderea parcului Tetarom I şi de consolidarea versantului. Pregătim documentaţiile şi urmează să vedem exact în ce măsură vom realiza şi celelalte proiecte. Este adevărat că sunt proiecte care presupun o cofinanţare consistentă”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. El a adăugat, în schimb, că judeţul pregăteşte alte proiecte cuprinse în PIDU, din domeniul social. “Asociaţia există şi fiecare pregăteşte proiectele de finanţare pentru a putea fi depuse, aşa cum s-a angajat”, a menţionat Tişe.
Chiar dacă asociaţia nu a reuşit până în prezent mai mult decât elaborarea şi obţinerea avizului pentru PIDU, municipalitatea s-a concentrat pe elaborarea documentaţiilor şi depunerea primelor proiecte pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Opertaţional Regional. Primarul Sorin Apostu a anticipat că, de la anul, dacă ceilaţi poli naţionali de creştere din România nu vor depune proiecte, Clujul se va mişca să atragă banii rămaşi.
Dacă la Oradea metropola este marcată prin indicatoare amplasate pe marginea şoselelor, la Cluj aceasta este trasată doar pe hârtie. Primarii comunelor din Metropola Cluj nu sunt îngrijoraţi că asociaţia nu este funcţională deocamdată. “Pentru noi a fost ca un demers pe termen mediu. Nu ne aşteptăm la nimic concret acum de la asociaţie. Avem alte probleme acum, cu măsura 3.22 (îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale – n. red.). Noi avem un proiect de alimentare cu apă de 2,3 milioane de euro şi suntem la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru clarificarea unui rezultat al procedurii. Merge foarte încet şi trebuie foarte multe documente”, a explicat primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu.
Viceprimarul din Apahida, Grigore Fati, a declarat că forul local a aprobat documentaţia aferentă proiectului de realizare a unui sistem integrat de staţii de închiriere biciclete din PIDU, derulat în parteneriat cu municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. “Cu PIDU nu avem bătăi de cap. Am aprobat tot ce trebuia aprobat. Cu 3.22 e foarte greu. Se pun condiţii foarte grele, într-un cuvânt, e un exces de birocraţie. Selecţia proiectelor la nivel naţional pentru prima tranşă a durat nouă luni, din august anul trecut, când a fost data limită pentru depunere. Noi avem un proiect de 2,5 milioane de euro pentru asfaltarea a 7,5 kilometri de drum. Mai avem o creşă la Câmpeneşti şi dotarea Casei de Cultură”, a explicat viceprimarul din Apahida, Grigore Fati.
Problema este aceeaşi şi la Floreşti. “Fiecare virgulă este importantă cu banii europeni. Pentru pista de biciclete am aprobat proiectul cu Primăria Cluj-Napoca şi cofinanţarea. Sunt sceptic că vom câştiga foarte multe deocamdată (de pe urma Zonei Metropolitane – n. red.). Problemele sunt cu banii ceilalţi, fondurile structurale pe 3.22, dar şi pe alte măsuri unde nu se dă drumul la fonduri”, a explicat viceprimarul din Floreşti, Horea Şulea.
370.000 de “metropolitani”
Pe hârtie, Zona Metropolitană Cluj are sediul central la Primăria Cluj-Napoca, o suprafaţă totală de peste 150.000 de hectare şi o populaţie de peste 370.000 de locuitori.
Asociaţia Zona Metropolitană Cluj există, deocamdată, pe hârtie. Nici Primăria Cluj-Napoca, nici comunele care au aderat la metropolă nu ştiu ce să facă în continuare cu asociaţia. Reprezentanţii municipalităţii spun că Adunarea Generală a Metropolei urmează să fie convocată în viitorul apropiat, pentru a fi desemnaţi vicepreşedinţii şi a stabili viitoare direcţii de acţiune.
“Anul acesta, urmează să mai fie convocată o întrunire a asociaţiei pentru stabilirea vicepreşedinţilor, dar şi a priorităţilor. Deocamdată, data nu a fost fixată. Persoana care s-a ocupat până acum de asociaţie (Ramona Bere – n. red.) nu mai lucrează la Primăria Cluj-Napoca, iar cea care a înlocuit-o a avut nevoie de o perioadă de acomodare cu activităţile legate de asociaţie şi fonduri structurale”, au explicat reprezentanţii Biroului mass-media al municipalităţii.
Asociaţia Zona Metropolitană Cluj, formată din municipiul Cluj-Napoca şi din comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, Sânpaul şi Săvădisla, s-a constituit la începutul anului trecut. Ultima întrunire a Adunării Generale a Zonei Metropolitane a avut loc, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în septembrie anul trecut, când a fost reprimită în asociaţie comuna Sânpaul. Zona metropolitană înconjoară oraşul Cluj-Napoca, acoperind o rază de circa 30 de kilometri împrejurul acestuia, distanţa optimă pentru dezvoltarea spaţiului peri-urban.
Anul acesta, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) aferent Metropolei Cluj a primit avizul Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru plan, municipalitatea a lucrat la foc continuu, documentul având nevoie să fie însuşit de consiliile locale ale celor 17 comune care compun asociaţia, dar şi de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Mai mult, forul judeţean s-a angajat, în PIDU, să realizeze o serie de proiecte din domeniul economic care presupun cofinanţări de 50% din partea instituţiei şi vizează înfiinţarea de noi parcuri industriale sau modernizarea infrastructurii deja existente în parcurile industriale administrate de societatea Tetarom.
“Noi am prevăzut aceste proiecte pentru a ajuta municipiul. Acum pregătim proiectul legat de extinderea parcului Tetarom I şi de consolidarea versantului. Pregătim documentaţiile şi urmează să vedem exact în ce măsură vom realiza şi celelalte proiecte. Este adevărat că sunt proiecte care presupun o cofinanţare consistentă”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. El a adăugat, în schimb, că judeţul pregăteşte alte proiecte cuprinse în PIDU, din domeniul social. “Asociaţia există şi fiecare pregăteşte proiectele de finanţare pentru a putea fi depuse, aşa cum s-a angajat”, a menţionat Tişe.
Chiar dacă asociaţia nu a reuşit până în prezent mai mult decât elaborarea şi obţinerea avizului pentru PIDU, municipalitatea s-a concentrat pe elaborarea documentaţiilor şi depunerea primelor proiecte pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Opertaţional Regional. Primarul Sorin Apostu a anticipat că, de la anul, dacă ceilaţi poli naţionali de creştere din România nu vor depune proiecte, Clujul se va mişca să atragă banii rămaşi.
Dacă la Oradea metropola este marcată prin indicatoare amplasate pe marginea şoselelor, la Cluj aceasta este trasată doar pe hârtie. Primarii comunelor din Metropola Cluj nu sunt îngrijoraţi că asociaţia nu este funcţională deocamdată. “Pentru noi a fost ca un demers pe termen mediu. Nu ne aşteptăm la nimic concret acum de la asociaţie. Avem alte probleme acum, cu măsura 3.22 (îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale – n. red.). Noi avem un proiect de alimentare cu apă de 2,3 milioane de euro şi suntem la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru clarificarea unui rezultat al procedurii. Merge foarte încet şi trebuie foarte multe documente”, a explicat primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu.
Viceprimarul din Apahida, Grigore Fati, a declarat că forul local a aprobat documentaţia aferentă proiectului de realizare a unui sistem integrat de staţii de închiriere biciclete din PIDU, derulat în parteneriat cu municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. “Cu PIDU nu avem bătăi de cap. Am aprobat tot ce trebuia aprobat. Cu 3.22 e foarte greu. Se pun condiţii foarte grele, într-un cuvânt, e un exces de birocraţie. Selecţia proiectelor la nivel naţional pentru prima tranşă a durat nouă luni, din august anul trecut, când a fost data limită pentru depunere. Noi avem un proiect de 2,5 milioane de euro pentru asfaltarea a 7,5 kilometri de drum. Mai avem o creşă la Câmpeneşti şi dotarea Casei de Cultură”, a explicat viceprimarul din Apahida, Grigore Fati.
Problema este aceeaşi şi la Floreşti. “Fiecare virgulă este importantă cu banii europeni. Pentru pista de biciclete am aprobat proiectul cu Primăria Cluj-Napoca şi cofinanţarea. Sunt sceptic că vom câştiga foarte multe deocamdată (de pe urma Zonei Metropolitane – n. red.). Problemele sunt cu banii ceilalţi, fondurile structurale pe 3.22, dar şi pe alte măsuri unde nu se dă drumul la fonduri”, a explicat viceprimarul din Floreşti, Horea Şulea.
370.000 de “metropolitani”
Pe hârtie, Zona Metropolitană Cluj are sediul central la Primăria Cluj-Napoca, o suprafaţă totală de peste 150.000 de hectare şi o populaţie de peste 370.000 de locuitori.
joi, 5 august 2010
Modernizat în 2007, sediul Paşapoartelor intră în reparaţii capitale
Prefectura a comandat un proiect de reparaţie a clădirii în care funcţionează Serviciul de Eliberare a Paşapoartelor, pe strada Zryni Miklos din Cluj-Napoca. De proiectare se ocupă societatea SIT, fiind vorba despre un contract atribuit prin negociere directă.
“Am cerut, într-adevăr, un proiect de reparaţii capitale ale clădirii şi arhitecţii mi-au prezentat un proiect de reparaţii ale acoperişului. Le-am cerut să-l refacă. Chiar dacă nu avem toate fondurile necesare modernizării întregului sediu, vom realiza proiectul pe etape. Normal că vom începe cu acoperişul, aflat într-un stadiu avansat de degradare”, a explicat, ieri, prefectul Florin Stamatian.
Imobilul în care funcţionează Serviciul Public Comunitar de Eliberare a Paşapoartelor Simple este o clădire-monument istoric. Aceasta a mai fost modernizată în 2007, fiind investiţi 130.000 de lei, bani proveniţi din bugetul prefecturii şi al Serviciului de Eliberare a Paşapoartelor. Lucrările au vizat, însă, modernizarea spaţiilor destinate relaţiei cu publicul sau activităţii personalului şi dotarea cu aparatură performantă.
Potrivit oficialilor SIT, a fost solicitat un Certificat de urbanism pentru intervenţiile de modernizare a clădirii. “Am obţinut chiar şi un aviz de la Comisia Monumentelor Istorice. Urma o etapă de eliberare a autorizaţiei de construire, însă trebuie să ajustăm proiectul conform noilor solicitări. Valoarea proiectului nu este mare şi nu a necesitat organizarea unei licitaţii. În următoarele două săptămâni îl vom finaliza”, a explicat arhitectul Sorin Scripcariu.
Prefectul Florin Stamatian a afirmat că valoarea lucrărilor va fi ştiută abia după elaborarea studiului de fezabilitate. “Vom organiza licitaţia pentru etapa I, repararea acoperişului clădirii, imediat ce proiectanţii vor fi gata cu proiectul”, a spus Stamatian. El a adăugat că se impun reparaţii capitale având în vedere că acoperişul a fost deteriorat de ploile din ultima perioadă.
“Am cerut, într-adevăr, un proiect de reparaţii capitale ale clădirii şi arhitecţii mi-au prezentat un proiect de reparaţii ale acoperişului. Le-am cerut să-l refacă. Chiar dacă nu avem toate fondurile necesare modernizării întregului sediu, vom realiza proiectul pe etape. Normal că vom începe cu acoperişul, aflat într-un stadiu avansat de degradare”, a explicat, ieri, prefectul Florin Stamatian.
Imobilul în care funcţionează Serviciul Public Comunitar de Eliberare a Paşapoartelor Simple este o clădire-monument istoric. Aceasta a mai fost modernizată în 2007, fiind investiţi 130.000 de lei, bani proveniţi din bugetul prefecturii şi al Serviciului de Eliberare a Paşapoartelor. Lucrările au vizat, însă, modernizarea spaţiilor destinate relaţiei cu publicul sau activităţii personalului şi dotarea cu aparatură performantă.
Potrivit oficialilor SIT, a fost solicitat un Certificat de urbanism pentru intervenţiile de modernizare a clădirii. “Am obţinut chiar şi un aviz de la Comisia Monumentelor Istorice. Urma o etapă de eliberare a autorizaţiei de construire, însă trebuie să ajustăm proiectul conform noilor solicitări. Valoarea proiectului nu este mare şi nu a necesitat organizarea unei licitaţii. În următoarele două săptămâni îl vom finaliza”, a explicat arhitectul Sorin Scripcariu.
Prefectul Florin Stamatian a afirmat că valoarea lucrărilor va fi ştiută abia după elaborarea studiului de fezabilitate. “Vom organiza licitaţia pentru etapa I, repararea acoperişului clădirii, imediat ce proiectanţii vor fi gata cu proiectul”, a spus Stamatian. El a adăugat că se impun reparaţii capitale având în vedere că acoperişul a fost deteriorat de ploile din ultima perioadă.
miercuri, 4 august 2010
Licitaţia pentru reabilitarea drumurilor judeţene ar putea demara în octombrie
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, prin intermediul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), îşi anunţă intenţia pentru licitaţia ce vizează reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean.
Vicepreşedintele administraţiei judeţene, Radu Bica, susţine că procedura de atribuire a contractelor de lucrări va demara în octombrie, imediat după finalizarea studiilor de fezabilitate.
În 23 august se vor deschide ofertele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean. “Societăţile pe care le vom desemna câştigătoare vor avea la dispoziţie aproximativ o lună pentru a elabora studiile. Apoi, undeva în luna octombrie, vom demara şi licitaţia de execuţie”, a declarat vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El a precizat că anunţul de intenţie privind organizarea licitaţiei ce vizează reabilitarea drumurilor judeţene a fost deja trimis spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
“Dacă avem publicat anunţul de intenţie, vom putea scurta timpul procedurii de adjudecare cu 16 zile, ceea ce ne convine foarte mult, având în vedere că ne dorim ca aceste contracte pentru reabilitarea drumurilor din judeţ să fie atribuite încă din această toamnă”, a susţinut Bica.
Proiectul iniţiat de CJ implică lucrări de anvergură pentru reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean, din totalul de 1.200 de kilometri. Radu Bica a anunţat că au fost alcătuite şapte loturi de drumuri a câte 100 de kilometri fiecare, urmând ca fiecare lot să fie licitat separat. Pentru lucrările ce vizează reabilitarea drumurilor, administraţia judeţeană mizează pe angajarea unui credit furnizor.
Vicepreşedintele administraţiei judeţene, Radu Bica, susţine că procedura de atribuire a contractelor de lucrări va demara în octombrie, imediat după finalizarea studiilor de fezabilitate.
În 23 august se vor deschide ofertele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean. “Societăţile pe care le vom desemna câştigătoare vor avea la dispoziţie aproximativ o lună pentru a elabora studiile. Apoi, undeva în luna octombrie, vom demara şi licitaţia de execuţie”, a declarat vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El a precizat că anunţul de intenţie privind organizarea licitaţiei ce vizează reabilitarea drumurilor judeţene a fost deja trimis spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
“Dacă avem publicat anunţul de intenţie, vom putea scurta timpul procedurii de adjudecare cu 16 zile, ceea ce ne convine foarte mult, având în vedere că ne dorim ca aceste contracte pentru reabilitarea drumurilor din judeţ să fie atribuite încă din această toamnă”, a susţinut Bica.
Proiectul iniţiat de CJ implică lucrări de anvergură pentru reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean, din totalul de 1.200 de kilometri. Radu Bica a anunţat că au fost alcătuite şapte loturi de drumuri a câte 100 de kilometri fiecare, urmând ca fiecare lot să fie licitat separat. Pentru lucrările ce vizează reabilitarea drumurilor, administraţia judeţeană mizează pe angajarea unui credit furnizor.
luni, 2 august 2010
Se pregatesc demolarile pentru a face loc Filarmonicii
Cladirile de pe Bulevardul 21 Decembrie nr. 106, unde va fi construit Centrul Cultural "Transilvania", vor fi demolate, cel mai probabil, incepind din aceasta saptamina.
Potrivit purtatoarei de cuvint a municipalitatii clujene, Oana Buzatu, „autorizatia de desfiintare a constructiilor de pe amplasament a fost deja emisa si, prin urmare, credem ca in aceasta saptamina va incepe efectiv procesul de demolare“.
Demolarile vor fi realizate de firma Carpatec System, urmind sa fie defiintate toate constructiile existente, cu exceptia unei cladiri-monument istoric.
Va reamintim ca municipalitatea a decis, la finalul saptaminii trecute, sa publice, pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro, tema combinata din cele doua proiecte desemnate cistigatoare la concursul privind tema de proiectare a obiectivului. Decizia de publicare a temei de proiectare a venit dupa ce presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), Serban Tiganas, a reclamat, in sedinta Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism in care a fost aprobat PUD-ul Centrului Cultural, ca aceasta tema nu a fost vazuta de nimeni si, in consecinta, nu exista.
Pe amplasamentul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, unde a functionat pina nu demult Centrul Militar Zonal, vor fi construite in total sapte corpuri de cladire cu diferite functiuni, existind posibilitatea ca cel de-al saptelea sa fie impartit in alte trei. Proiectul va cuprinde sali de spectacole, un centru de conferinte, un parking, o sala de repetitii, un centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat „Transilvania“.
Potrivit purtatoarei de cuvint a municipalitatii clujene, Oana Buzatu, „autorizatia de desfiintare a constructiilor de pe amplasament a fost deja emisa si, prin urmare, credem ca in aceasta saptamina va incepe efectiv procesul de demolare“.
Demolarile vor fi realizate de firma Carpatec System, urmind sa fie defiintate toate constructiile existente, cu exceptia unei cladiri-monument istoric.
Va reamintim ca municipalitatea a decis, la finalul saptaminii trecute, sa publice, pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro, tema combinata din cele doua proiecte desemnate cistigatoare la concursul privind tema de proiectare a obiectivului. Decizia de publicare a temei de proiectare a venit dupa ce presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), Serban Tiganas, a reclamat, in sedinta Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism in care a fost aprobat PUD-ul Centrului Cultural, ca aceasta tema nu a fost vazuta de nimeni si, in consecinta, nu exista.
Pe amplasamentul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, unde a functionat pina nu demult Centrul Militar Zonal, vor fi construite in total sapte corpuri de cladire cu diferite functiuni, existind posibilitatea ca cel de-al saptelea sa fie impartit in alte trei. Proiectul va cuprinde sali de spectacole, un centru de conferinte, un parking, o sala de repetitii, un centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat „Transilvania“.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
