Propunerea privind noua funcţiune a fost expusă ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, şi urmează să fie analizată de către consilieri. Terenul pe care CBC Development Design a ridicat clădirea este concesionat de la Tetarom, societate la care CJ este acţionar majoritar.
Reprezentanţii CBC regândesc planurile privind funcţiunile din cadrul complexului de servicii din parcul industrial Tetarom I, clădirea fiind deja ridicată. “Doi importanţi operatori de spitale din Europa ne-au solicitat parteneriatul pentru a realiza cel mai mare obiectiv spitalicesc din România, iar noi, ca proprietari, ne-am dat acordul. Clujul, important centru de învăţământ superior, este un loc ideal pentru un spital teritorial universitar, care poate deveni un punct de stabilitate şi de atracţie pentru oamenii valoroşi din Ardeal care au plecat în alte părţi. Mi se pare o propunere foarte bună şi o susţin. Cred că discutarea propunerii de către CJ e normală, iar acceptarea ideii, o dovadă de maturitate. Se creează posibilitatea ca aici să se realizeze cea mai mare investiţie din România din acest domeniu”, a declarat Valentin Nica, asociat în CBC. Cei doi investitori din străinătate sunt VAMED (Austria) şi Manutencoop Facility Management (Italia).
Consilierul PSD Dan Canta a anunţat că forul judeţean a primit o propunere din partea CBC privind realizarea unui spital de urgenţă în Tetarom şi că aceasta ar trebui analizată cât mai repede. “Trebuie să vedem în ce măsură reuşim să soluţionăm acest proiect de investiţie. De când ne-am început mandatele, am demarat un program amplu de investiţii majore: construcţia stadionului, dezvoltarea aeroportului, reabilitarea celor 700 km de drumuri judeţene şi spitalul regional de urgenţă. Dacă pentru primele proiecte am găsit soluţii, trebuie neapărat să rezolvăm şi proiectul spitalului regional de urgenţă. Nu ştiu ce se mai întâmplă cu varianta proiectului de spital propus pe terenul armatei din Floreşti, am rămas undeva blocaţi. Acum avem o propunere de parteneriat public-privat din partea CBC, trebuie să studiem în ce măsură poate fi susţinută. Au în plan să construiască un spital pe terenul din Tetarom I. Eu zic că nu e de ignorat o astfel de propunere. Trebuie să terminăm odată cu acest program de investiţii”, a comentat Canta.
Preşedintele CJ, Alin Tişe, a afirmat că propunerea CBC va fi analizată, dar a menţionat că în nici un caz nu va fi abandonat proiectul spitalului regional, programat pe terenul din Floreşti. “Eu vă propun să ne întâlnim cu toţi liderii de grup şi să vedem împreună ce variante avem. Dispunem de un teren de 14 ha ce ne-a fost transferat prin decizie de guvern de la Ministerul Apărării Naţionale (MAN). L-am primit pentru un spital de urgenţă, aşa că asta trebuie să construim acolo, numai că pe trei ha se află un depozit de muniţie. Dacă adăugăm şi zona de protecţie, ar însemna să ne lipsim de şase ha, astfel că nu ne-ar mai rămâne nimic. Ca să mutăm depozitul, avem nevoie de 1,5 milioane de euro. Am trimis solicitare la MAN să vedem dacă acoperă această finanţare. Dacă nu, trebuie să vedem cum rezolvăm problema, ce putem face pentru a coopta un investitor”, a precizat Tişe. El a convenit pentru săptămâna viitoare o şedinţă de lucru pe această temă cu consilierii.
Planul iniţial: centru de afaceri cu hotel
Conform planurilor anunţate cu ocazia lansării proiectului CBC, Global Plaza urma să fie un centru de afaceri, care să includă un hotel Ramada de 4*, cu 120 de camere, restaurante, un centru de conferinţe cu o capacitate de 500 de locuri. Proiectul prevedea spaţii comerciale pe 1.562 mp şi birouri de 7.185 mp. La vremea lansării complexul avea ca termen de finalizare august 2008, cu o investiţie estimată la 25 de milioane de euro. Ansamblul a fost gândit drept centru de servicii care să deservească în principal parcul industrial Tetarom I şi societăţile care ocupă spaţii aici.
miercuri, 29 septembrie 2010
marți, 28 septembrie 2010
2,5 milioane de lei de la Judet pentru proiectele comunitatilor locale
De proiectele propuse spre finantare de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, vor beneficia locuitorii municipiilor Dej si Gherla, ai orasului Huedin si din comunele Tureni, Mihai Viteazu, Belis, Baisoara, Savadisla, Valea Ierii, Iara, Baciu si Jucu.
Pe lista proiectelor de hotarire ce vor fi analizate astazi de consilierii judeteni in cadrul sedintei ordinare se afla si unul privind nominalizarea pe unitati administrativ-teritoriale si lucrari a sumei de 2,5 milioane de lei din cota de 20% din impozitul pe venit si TVA, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala pe anul 2010.
Cea mai mare suma, 85.500 de lei, va merge in comuna Tureni pentru realizarea izolatiei termice a scolii generale si pentru construirea retelei de apa si canalizare. O suma apropiata, de 85.000 de lei, va fi directionata inspre comuna Mihai Viteazu pentru realizare drum statie de sortare. Comuna Belis se afla pe lista cu nominalizari cu doua proiecte privind realizarea instalatiei de incalzire a caminului cultural si realizarea acoperisului sediului primariei, suma totala prevazuta fiind de 66.000 de lei. Statiunea montana Baisoara are nevoie de suma de 65.000 de lei pentru construirea centrului SMURD din localitate, care deserveste comunele Baisoara, Savadisla, Valea Ierii si Iara. Tot suma de 65.000 de lei a fost prevazuta pentru comuna Baciu, care are nevoie de acesti bani pentru reparatii la drumul comunal 142B, la intrarea in localitatea Popesti, si pentru asfaltarea drumului din Radaia. Comuna Jucu va primi 50.000 de lei pentru lucrari de asfaltare a drumurilor comunale din Jucu de Sus si Vistea, iar alimentarea cu apa a satului Camarasu necesita o alocare de 57.500 de lei. In ceea ce priveste municipiile si orasele din judet, cea mai mare suma, 69.000 de lei, va merge inspre municipiul Dej, care va folosi banii pentru lucrari de reparatii la Spitalul Municipal, sectia Psihiatrie. Gherla va primi 41.500 de lei pentru reparatii curente la strazi, aceeasi suma fiind destinata si orasului Huedin pentru amenajari de parcari si platforme in ansamblul de locuinte din Piata Republicii, nr. 8, si pentru reabilitarea de trotuare si strazi.
Pe lista proiectelor de hotarire ce vor fi analizate astazi de consilierii judeteni in cadrul sedintei ordinare se afla si unul privind nominalizarea pe unitati administrativ-teritoriale si lucrari a sumei de 2,5 milioane de lei din cota de 20% din impozitul pe venit si TVA, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala pe anul 2010.
Cea mai mare suma, 85.500 de lei, va merge in comuna Tureni pentru realizarea izolatiei termice a scolii generale si pentru construirea retelei de apa si canalizare. O suma apropiata, de 85.000 de lei, va fi directionata inspre comuna Mihai Viteazu pentru realizare drum statie de sortare. Comuna Belis se afla pe lista cu nominalizari cu doua proiecte privind realizarea instalatiei de incalzire a caminului cultural si realizarea acoperisului sediului primariei, suma totala prevazuta fiind de 66.000 de lei. Statiunea montana Baisoara are nevoie de suma de 65.000 de lei pentru construirea centrului SMURD din localitate, care deserveste comunele Baisoara, Savadisla, Valea Ierii si Iara. Tot suma de 65.000 de lei a fost prevazuta pentru comuna Baciu, care are nevoie de acesti bani pentru reparatii la drumul comunal 142B, la intrarea in localitatea Popesti, si pentru asfaltarea drumului din Radaia. Comuna Jucu va primi 50.000 de lei pentru lucrari de asfaltare a drumurilor comunale din Jucu de Sus si Vistea, iar alimentarea cu apa a satului Camarasu necesita o alocare de 57.500 de lei. In ceea ce priveste municipiile si orasele din judet, cea mai mare suma, 69.000 de lei, va merge inspre municipiul Dej, care va folosi banii pentru lucrari de reparatii la Spitalul Municipal, sectia Psihiatrie. Gherla va primi 41.500 de lei pentru reparatii curente la strazi, aceeasi suma fiind destinata si orasului Huedin pentru amenajari de parcari si platforme in ansamblul de locuinte din Piata Republicii, nr. 8, si pentru reabilitarea de trotuare si strazi.
joi, 23 septembrie 2010
Licitatie de 23,2 milioane de euro, in luna noiembrie
In luna noiembrie a.c. vor fi atribuite lucrarile de proiectare si constructie a Salii Polivalente din Cluj-Napoca, valoarea contractului fiind de 23,2 milioane de euro. Potrivit autoritatilor locale, principalul criteriu de atribuire va fi constituit de pretul cel mai scazut. Cladirea (2S+P+3E) va fi construita in apropierea stadionului «Ion Moina», pe un teren cu o arie de 16.530 mp. Sala va avea aproximativ 7.000 de locuri, iar la cele doua niveluri subterane vor fi amenajate locuri de parcare. Termenul stabilit pentru realizarea obiectivului este de 24 de luni. Potrivit planurilor de arhitectura realizate de Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, valoarea totala a investitiei este de peste 63 milioane de euro. Finantarea va fi asigurata cu fonduri de la bugetul local, insa edilii nu exclud accesarea unor fonduri europene pentru realizarea investitiei, in cazul in care programele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei vor fi deblocate.
140 de milioane de euro, puşi deoparte pentru “drumari”
Municipalitatea a decis să lupte în instanţă împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) prin care a fost anulată licitaţia pentru întreţinerea drumurilor. Contractul, estimat între 70 şi 140 de milioane de euro, fusese câştigat de consorţiul Diferit-Kiat, însă nu a mai putut fi semnat deoarece CNSC a anulat procedura. Primarul Sorin Apostu se plânge că din pricina acestui blocaj e nevoit să apeleze la sume suplimentare din buget pentru a putea acoperi lucrările urgente care apar.
Prima înfăţişare la Curtea de Apel în cazul licitaţiei privind atribuirea contractului pentru întreţinerea drumurilor din Cluj-Napoca va avea loc mâine. Primarul Sorin Apostu spune că este pregătit să lupte împotriva deciziei CNSC şi că administraţia locală va avea câştig de cauză.
“Am ales să mergem în instanţă pentru că decizia CNSC nu a fost corectă. Nu mi se pare normal să dai câştig de cauză unei societăţi care nu avea nimic de-a face cu noi, care nici măcar nu se înscrisese în licitaţie. Este absolut evident faptul că acea firmă ne-a contestat caietul de sarcini doar pentru a ne bloca. În realitate, nu avea nici un interes să participe la licitaţie, pentru că nu întrunea condiţiile necesare”, susţine primarul Sorin Apostu. El a afirmat că juriştii primăriei şi-au formulat întâmpinarea pe această direcţie şi că speră ca instanţa să se pronunţe în cel mai scurt timp, astfel încât contractul pentru întreţinerea drumurilor să poată fi deblocat, iar lucrările pentru întreţinerea drumurilor să poată continua conform angajamentului luat de societăţile Diferit şi Kiat, care au fost desemnate câştigătoare.
Între timp, primăria a cerut ajutorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) pentru realizarea unor lucrări ce nu suportă amânare. “Până în prezent, am cheltuit peste 800.000 de lei pentru că au intervenit o serie de lucrări urgente. Cum licitaţia noastră e blocată, ne-am văzut nevoiţi să apelăm la RADP. Din păcate, nu avem de ales şi pe viitor tot aşa vom proceda, până în momentul în care instanţa va clarifica această licitaţie”, a declarat primarul Sorin Apostu.
CNSC anula în urmă cu câteva săptămâni licitaţia electronică ce vizează întreţinerea drumurilor din municipiu. Primăria apucase să decidă câştigătorii contractului, consorţiul Diferit-Kiat, însă CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi Euro Form Consulting, care au contestat o parte dintre prevederile impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea contractului câştigat de Diferit-Kiat era între 70 şi 140 de milioane de euro. Sumele stipulate în contract urmau să fie cheltuite în funcţie de bugetul disponibil în fiecare an, însă, per total, nu putea fi depăşită valoarea maximă estimată.
Primăria reface trotuarele din zona UBB pentru Angela Merkel
Sorin Apostu a anunţat că a fost solicitat de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, pentru refacerea trotuarelor de pe strada Kogălniceanu. Sunt lucrări care vor fi executate
de urgenţă, dat fiind faptul că se apropie vizita cancelarului german Angela Merkel
Prima înfăţişare la Curtea de Apel în cazul licitaţiei privind atribuirea contractului pentru întreţinerea drumurilor din Cluj-Napoca va avea loc mâine. Primarul Sorin Apostu spune că este pregătit să lupte împotriva deciziei CNSC şi că administraţia locală va avea câştig de cauză.
“Am ales să mergem în instanţă pentru că decizia CNSC nu a fost corectă. Nu mi se pare normal să dai câştig de cauză unei societăţi care nu avea nimic de-a face cu noi, care nici măcar nu se înscrisese în licitaţie. Este absolut evident faptul că acea firmă ne-a contestat caietul de sarcini doar pentru a ne bloca. În realitate, nu avea nici un interes să participe la licitaţie, pentru că nu întrunea condiţiile necesare”, susţine primarul Sorin Apostu. El a afirmat că juriştii primăriei şi-au formulat întâmpinarea pe această direcţie şi că speră ca instanţa să se pronunţe în cel mai scurt timp, astfel încât contractul pentru întreţinerea drumurilor să poată fi deblocat, iar lucrările pentru întreţinerea drumurilor să poată continua conform angajamentului luat de societăţile Diferit şi Kiat, care au fost desemnate câştigătoare.
Între timp, primăria a cerut ajutorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) pentru realizarea unor lucrări ce nu suportă amânare. “Până în prezent, am cheltuit peste 800.000 de lei pentru că au intervenit o serie de lucrări urgente. Cum licitaţia noastră e blocată, ne-am văzut nevoiţi să apelăm la RADP. Din păcate, nu avem de ales şi pe viitor tot aşa vom proceda, până în momentul în care instanţa va clarifica această licitaţie”, a declarat primarul Sorin Apostu.
CNSC anula în urmă cu câteva săptămâni licitaţia electronică ce vizează întreţinerea drumurilor din municipiu. Primăria apucase să decidă câştigătorii contractului, consorţiul Diferit-Kiat, însă CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi Euro Form Consulting, care au contestat o parte dintre prevederile impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea contractului câştigat de Diferit-Kiat era între 70 şi 140 de milioane de euro. Sumele stipulate în contract urmau să fie cheltuite în funcţie de bugetul disponibil în fiecare an, însă, per total, nu putea fi depăşită valoarea maximă estimată.
Primăria reface trotuarele din zona UBB pentru Angela Merkel
Sorin Apostu a anunţat că a fost solicitat de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, pentru refacerea trotuarelor de pe strada Kogălniceanu. Sunt lucrări care vor fi executate
de urgenţă, dat fiind faptul că se apropie vizita cancelarului german Angela Merkel
sâmbătă, 18 septembrie 2010
Lucrările la centura Huedinului, “probabil” din 2011
Primarul Huedinului, Mircea Moroşan, speră ca până anul viitor să fie accesată finanţarea pentru realizarea centurii ocolitoare care va scoate traficul greu din centrul oraşului. Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de primărie şi urmează să promoveze proiectul pentru accesarea banilor prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În lungime de 9,8 kilometri, centura ar putea să coste până la 20 de milioane de euro.
Ministerul Transporturilor a aprobat recent proiectele de centuri ocolitoare a trei oraşe: Huedin - judeţul Cluj, Sighişoara - judeţul Mureş şi Făgăraş - judeţul Braşov. “Au fost depuse mai multe proiecte de centură şi mă bucur că ne numărăm printre cei care au obţinut câştig de cauză. Mi s-a spus că pentru departajare s-a luat în calcul numărul locuitorilor, iar asta este foarte bine pentru că noi chiar avem nevoie de un drum ocolitor. Ministerul Transporturilor a comandat deja studiile de fezabilitate şi urmează să promoveze proiectele pentru a obţine finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, edilul Huedinului, Mircea Moroşan.
Ministerul Transporturilor a atribuit contractul pentru studiile de fezabilitate ale celor trei variante ocolitoare societăţii Halcrow România, la preţul de 2,5 milioane de lei. “După ce se va finaliza această etapă - sper că în câteva săptămâni -, va demara procedura pentru obţinerea banilor. Valoarea lucrărilor este destul de mare, circa 20 de milioane de euro, din care statul trebuie să achite un procent de 10%. În nici un caz noi nu am fi avut aceşti bani în bugetul nostru, aşa încât mă bucur foarte mult că suma necesară va fi alocată din bugetul statului!”, mai spune Moroşan.
În prezent, Huedinul nu dispune de nici un drum ocolitor, astfel încât toate autovehiculele care circulă pe traseul Cluj - Oradea tranzitează centrul oraşului. “Din pricina traficului aglomerat nu ne permitem nici măcar să punem semaforizări. Toate maşinile grele care vin pe relaţia Cluj-Napoca - Oradea tranzitează zona centrală a oraşului, iar când se organizează târgul săptămânal şi vin oameni din toate cele 16 comune vecine este cel mai rău. Piaţa amplasată în zona centrală se aglomerează foarte mult. Maşinile blochează drumurile şi se formează cozi imense”, explică primarul.
El speră că anul viitor, în vară, vor demara efectiv lucrările la centura ocolitoare. Traseul variantei ocolitoare va începe de pe partea stângă a drumului, dinspre Cluj, înainte de benzinăria de la intrarea în Huedin, şi va ieşi la capătul oraşului, după pod. Ministerul Transporturilor a inclus proiectul centurii ocolitoare a Huedinului în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) încă din 2009. Aceeaşi soartă au avut-o şi proiectele variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Bârlad şi Timişoara. Demersurile finanţării lor prin Fondul European de Dezvoltare Regională au început însă de abia din 2010. Pentru început, au fost alese doar centurile Huedin, Sighişoara şi Făgăraş.
Ministerul Transporturilor a aprobat recent proiectele de centuri ocolitoare a trei oraşe: Huedin - judeţul Cluj, Sighişoara - judeţul Mureş şi Făgăraş - judeţul Braşov. “Au fost depuse mai multe proiecte de centură şi mă bucur că ne numărăm printre cei care au obţinut câştig de cauză. Mi s-a spus că pentru departajare s-a luat în calcul numărul locuitorilor, iar asta este foarte bine pentru că noi chiar avem nevoie de un drum ocolitor. Ministerul Transporturilor a comandat deja studiile de fezabilitate şi urmează să promoveze proiectele pentru a obţine finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, edilul Huedinului, Mircea Moroşan.
Ministerul Transporturilor a atribuit contractul pentru studiile de fezabilitate ale celor trei variante ocolitoare societăţii Halcrow România, la preţul de 2,5 milioane de lei. “După ce se va finaliza această etapă - sper că în câteva săptămâni -, va demara procedura pentru obţinerea banilor. Valoarea lucrărilor este destul de mare, circa 20 de milioane de euro, din care statul trebuie să achite un procent de 10%. În nici un caz noi nu am fi avut aceşti bani în bugetul nostru, aşa încât mă bucur foarte mult că suma necesară va fi alocată din bugetul statului!”, mai spune Moroşan.
În prezent, Huedinul nu dispune de nici un drum ocolitor, astfel încât toate autovehiculele care circulă pe traseul Cluj - Oradea tranzitează centrul oraşului. “Din pricina traficului aglomerat nu ne permitem nici măcar să punem semaforizări. Toate maşinile grele care vin pe relaţia Cluj-Napoca - Oradea tranzitează zona centrală a oraşului, iar când se organizează târgul săptămânal şi vin oameni din toate cele 16 comune vecine este cel mai rău. Piaţa amplasată în zona centrală se aglomerează foarte mult. Maşinile blochează drumurile şi se formează cozi imense”, explică primarul.
El speră că anul viitor, în vară, vor demara efectiv lucrările la centura ocolitoare. Traseul variantei ocolitoare va începe de pe partea stângă a drumului, dinspre Cluj, înainte de benzinăria de la intrarea în Huedin, şi va ieşi la capătul oraşului, după pod. Ministerul Transporturilor a inclus proiectul centurii ocolitoare a Huedinului în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) încă din 2009. Aceeaşi soartă au avut-o şi proiectele variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Bârlad şi Timişoara. Demersurile finanţării lor prin Fondul European de Dezvoltare Regională au început însă de abia din 2010. Pentru început, au fost alese doar centurile Huedin, Sighişoara şi Făgăraş.
joi, 9 septembrie 2010
Tupeu maxim la Cluj: bloc de cinci etaje fără nici o autorizaţie
În spatele blocului de pe Calea Turzii nr.241D, construit legal, se construieşte un altul, ferit de ochii lumii, care nu are niciun fel de aviz de la municipalitate. Inspectorii primăriei Cluj-Napoca l-au atenţionat pe constructor de când era la stadiul de fundaţie, însă el şi-a continuat nestingherit lucrul, fără a cere vreo autorizaţie. Acelaşi investitor are probleme şi cu altă construcţie.
Imobilul fără autorizaţie a ajuns la etajul cinci, iar muncitorii lucrează în continuare de zor. Întrebaţi de către reporterii ZIUA de CLUJ unde se află panoul de şantier şi cine este constructorul, muncitorii au răspuns: “Nu ştim de niciun panou. Constructor este unul Pintea”. Reprezentanţii primăriei ne-au lămurit cu privire la “blocul fantomă”.
“În spatele imobilului de pe Calea Turzii, de la numărul 241D, este o lucrare fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Investitorul Ovidiu Ionuţ Pintea a fost amendat în 30 martie 2009 cu suma de 3.000 de lei, atunci când construcţia era în fază incipientă, la fundaţie. S-a dispus atunci sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Potrivit procesului-verbal de contravenţie, termenul pentru intrarea în legalitate era de 180 de zile. Inspectorii primăriei spun că investitorul a stat cuminte o vreme şi nu a mai construit, dar că în trei săptămâni din acest an a ridicat ceea ce se vede acum.
În urma unui control din data de 12 aprilie 2010, reprezentanţii municipalităţii au constatat că Ovidiu Ionuţ Pintea nu s-a conformat măsurilor dispuse în 2009 şi au decis să sesizeze instanţa şi poliţia. “S-a depus plângere penală la poliţie pe numele constructorului şi s-a cerut la judecătorie desfiinţarea blocului”, a precizat Oana Buzatu. Dosarul se va judeca la instanţă abia în data de 13 aprilie 2011, din cauza supraîncărcării Judecătoriei Cluj-Napoca. Investitorul nu a depus la dosar nicio întâmpinare şi nu a putut fi contactat, deoarece nu mai locuieşte la adresa din procesul-verbal de contravenţie.
Pintea este un cunoscut al inspectorilor de la Serviciul Control Urbanism al primăriei, blocul de pe Calea Turzii nefiind singura problemă pe care o are. În apropierea lui, pe strada Mihai Românu nr. 5, acelaşi constructor a extins un imobil pe două laturi, fără a deţine autorizaţie pentru extintere. Pentru acest lucru, în data de 23 februarie 2009, a primit o amendă usturătoare de 30.000 de lei şi s-a dispus revenirea la starea iniţială a construcţiei. În acest caz, Pintea şi-a prezentat poziţia la instanţă: “Menţionez că am acordul notarial al tuturor vecinilor de pe strada Mihai Românu nr.5. Din motive necunoscute, domnul Chichişan Simion, arhitect la biroul de proiectare Chibo, nu reuşeşte din 2006 să dobândească autorizaţia de construcţie”.
Instanţa judecătoriei a apreciat că nu se impune o amendă aşa mare şi a micşorat-o la 5.000 de lei. “Raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care a fost comisă şi la urmarea produsă, aplicarea unei amenzi într-un cuantum orientat spre minimul legal prevăzut de legea 50/1991 este suficientă pentru a atrage atenţia contravenientului asupra obligaţiilor care îi revin în natura executării lucrărilor de construcţii”, se arată în sentinţă. Aceasta a fost atacată cu recurs la tribunal de către primărie.
Imobilul fără autorizaţie a ajuns la etajul cinci, iar muncitorii lucrează în continuare de zor. Întrebaţi de către reporterii ZIUA de CLUJ unde se află panoul de şantier şi cine este constructorul, muncitorii au răspuns: “Nu ştim de niciun panou. Constructor este unul Pintea”. Reprezentanţii primăriei ne-au lămurit cu privire la “blocul fantomă”.
“În spatele imobilului de pe Calea Turzii, de la numărul 241D, este o lucrare fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Investitorul Ovidiu Ionuţ Pintea a fost amendat în 30 martie 2009 cu suma de 3.000 de lei, atunci când construcţia era în fază incipientă, la fundaţie. S-a dispus atunci sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Potrivit procesului-verbal de contravenţie, termenul pentru intrarea în legalitate era de 180 de zile. Inspectorii primăriei spun că investitorul a stat cuminte o vreme şi nu a mai construit, dar că în trei săptămâni din acest an a ridicat ceea ce se vede acum.
În urma unui control din data de 12 aprilie 2010, reprezentanţii municipalităţii au constatat că Ovidiu Ionuţ Pintea nu s-a conformat măsurilor dispuse în 2009 şi au decis să sesizeze instanţa şi poliţia. “S-a depus plângere penală la poliţie pe numele constructorului şi s-a cerut la judecătorie desfiinţarea blocului”, a precizat Oana Buzatu. Dosarul se va judeca la instanţă abia în data de 13 aprilie 2011, din cauza supraîncărcării Judecătoriei Cluj-Napoca. Investitorul nu a depus la dosar nicio întâmpinare şi nu a putut fi contactat, deoarece nu mai locuieşte la adresa din procesul-verbal de contravenţie.
Pintea este un cunoscut al inspectorilor de la Serviciul Control Urbanism al primăriei, blocul de pe Calea Turzii nefiind singura problemă pe care o are. În apropierea lui, pe strada Mihai Românu nr. 5, acelaşi constructor a extins un imobil pe două laturi, fără a deţine autorizaţie pentru extintere. Pentru acest lucru, în data de 23 februarie 2009, a primit o amendă usturătoare de 30.000 de lei şi s-a dispus revenirea la starea iniţială a construcţiei. În acest caz, Pintea şi-a prezentat poziţia la instanţă: “Menţionez că am acordul notarial al tuturor vecinilor de pe strada Mihai Românu nr.5. Din motive necunoscute, domnul Chichişan Simion, arhitect la biroul de proiectare Chibo, nu reuşeşte din 2006 să dobândească autorizaţia de construcţie”.
Instanţa judecătoriei a apreciat că nu se impune o amendă aşa mare şi a micşorat-o la 5.000 de lei. “Raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care a fost comisă şi la urmarea produsă, aplicarea unei amenzi într-un cuantum orientat spre minimul legal prevăzut de legea 50/1991 este suficientă pentru a atrage atenţia contravenientului asupra obligaţiilor care îi revin în natura executării lucrărilor de construcţii”, se arată în sentinţă. Aceasta a fost atacată cu recurs la tribunal de către primărie.
Construcţia Cluj Arena, transmisă live pe internet
Lucrările la stadion vor putea fi urmărite în direct, pe pagina oficială a administraţiei judeţene. ZIUA de CLUJ vă prezintă şi proiectul de amenajare a zonei limitrofe arenei.
O cameră de supraveghere care va fi montată pe Hotelul Sport va furniza clujenilor imagini live cu lucrările la noul stadion. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a menţionat că, în acest fel, oricine poate urmări progresul proiectului Cluj Arena.
Sistemul va deveni funcţional săptămâna următoare. Alin Tişe a specificat că, astfel, oricare cetăţean interesat poate urmări ce se întâmplă pe şantierul stadionului. “Camera va surprinde ce se petrece pe şantierul Cluj Arena, cum evolueză lucrările, unde se lucrează. În acest fel, nu o să mai existe interpretări şi totul va fi transparent. De pe site-ul oficial al consiliului judeţean, www.cjcluj.ro, se va putea intra pe o pagină dedicată proiectului Cluj Arena, unde se vor putea urmări imagini de pe şantier. De asemenea, aceleaşi imagini vor putea fi accesate şi de pe site-ul meu personal”, a declarat preşedintele CJ Cluj.
Tişe a adăugat că este vorba despre o iniţiativă personală, pentru promovarea proiectului, prin care speră să pună capăt tuturor speculaţiilor şi să prezinte celor interesaţi imagini de pe stadion. “Nu este scump să montezi o astfel de cameră. Cred că undeva la 10 milioane de lei. Voi susţine din fonduri proprii montarea tehnologiei”, a mai spus Alin Tişe.
“Recent, proiectanţii mi-au prezentat nişte planşe referitoare la stadion şi la zona aferentă acestuia. Din aceste planşe se poate vedea exact că va exista o zonă de promenadă publică exterioară, în partea dinspre strada Uzinei Electrice. Sub tribună va fi amenajat bazinul de înot şi, în continuare, zona centrului spa, dotări pe care orice stadion care se respectă trebuie să le aibă. Pe planşa cu propunerea se mai pot vedea piaţete, zonă pentru pistele de biciclete, o parcare temporară, dar şi o zonă cu locuri de joacă pentru copii, subdivizată în trei sectoare. Aleea Parcului apare ca alee pietonală. De asemenea, pe zona unde se dorea amenajarea turnului este şi o propunere de amenajare a unei zone cu apă”, a mai explicat Alin Tişe. Săptămâna aceasta, PSD Cluj a acuzat întârzieri la proiectul stadionului, însă constructorii din consorţiulACI - Transilvania Construcţii - Con-A au menţionat că există un nou grafic de lucrări şi că stadionul va fi terminat la timp, în iulie 2011.
Primăria a avut câştig de cauză în dosarul “Cluj Arena”
Municipalitatea a anunţat ieri că instanţele de judecată au dat câştig de cauză instituţiei în procesul cu arhitecţii, care a avut ca obiect anularea celor două autorizaţii de construire emise de Primăria Cluj-Napoca în vederea construirii stadionului pe amplasamentul fostului “Ion Moina”.
Decizia finală în acest proces a fost luată ieri. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în sensul respingerii reclamaţiei formulate de o serie de arhitecţi clujeni, considerând acest demers ca fiind lipsit de interes. Pe parcursul celor două faze procesuale, reclamanţii nu au putut face dovada că cele două autorizaţii de construire emise le-ar fi încălcat interese legitime private”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei, prin intermediul unui comunicat de presă.
Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat ieri că acum nu mai există nicio suspiciune de încălcare a legii în momentul emiterii autorizaţiilor de construire pentru noul stadion. “Mă bucur că argumentele aduse de juriştii noştri au fost de natură să clarifice aspectele acestui proces, iar instanţele au decis în consecinţă şi au respins plângerea reclamanţilor. Acum nu mai există nici o urmă de îndoială că acest proiect de maximă importanţă pentru clujeni se implementează fără nici o încălcare a reglementărilor legale”, a spus edilul.
Preşedintele Alin Tişe a precizat, de asemenea, că a fost informat de juriştii Consiliului Judeţean Cluj că a fost respins recursul la procesul ce viza anularea autorizaţiei de construire. “Încă de anul trecut, un grup de arhitecţi a atacat autorizaţia de construire emisă pentru stadionul pe care îl reconstruim. Noi, CJ, am câştigat acest proces atunci. Arhitecţii au considerat, însă, că se impune să facă recurs, dar acesta a fost respins. Ca atare, autorizaţia de construire nu riscă să mai fie anulată şi putem continua lucrările fără probleme”, a declarat Tişe.
O cameră de supraveghere care va fi montată pe Hotelul Sport va furniza clujenilor imagini live cu lucrările la noul stadion. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a menţionat că, în acest fel, oricine poate urmări progresul proiectului Cluj Arena.
Sistemul va deveni funcţional săptămâna următoare. Alin Tişe a specificat că, astfel, oricare cetăţean interesat poate urmări ce se întâmplă pe şantierul stadionului. “Camera va surprinde ce se petrece pe şantierul Cluj Arena, cum evolueză lucrările, unde se lucrează. În acest fel, nu o să mai existe interpretări şi totul va fi transparent. De pe site-ul oficial al consiliului judeţean, www.cjcluj.ro, se va putea intra pe o pagină dedicată proiectului Cluj Arena, unde se vor putea urmări imagini de pe şantier. De asemenea, aceleaşi imagini vor putea fi accesate şi de pe site-ul meu personal”, a declarat preşedintele CJ Cluj.
Tişe a adăugat că este vorba despre o iniţiativă personală, pentru promovarea proiectului, prin care speră să pună capăt tuturor speculaţiilor şi să prezinte celor interesaţi imagini de pe stadion. “Nu este scump să montezi o astfel de cameră. Cred că undeva la 10 milioane de lei. Voi susţine din fonduri proprii montarea tehnologiei”, a mai spus Alin Tişe.
“Recent, proiectanţii mi-au prezentat nişte planşe referitoare la stadion şi la zona aferentă acestuia. Din aceste planşe se poate vedea exact că va exista o zonă de promenadă publică exterioară, în partea dinspre strada Uzinei Electrice. Sub tribună va fi amenajat bazinul de înot şi, în continuare, zona centrului spa, dotări pe care orice stadion care se respectă trebuie să le aibă. Pe planşa cu propunerea se mai pot vedea piaţete, zonă pentru pistele de biciclete, o parcare temporară, dar şi o zonă cu locuri de joacă pentru copii, subdivizată în trei sectoare. Aleea Parcului apare ca alee pietonală. De asemenea, pe zona unde se dorea amenajarea turnului este şi o propunere de amenajare a unei zone cu apă”, a mai explicat Alin Tişe. Săptămâna aceasta, PSD Cluj a acuzat întârzieri la proiectul stadionului, însă constructorii din consorţiulACI - Transilvania Construcţii - Con-A au menţionat că există un nou grafic de lucrări şi că stadionul va fi terminat la timp, în iulie 2011.
Primăria a avut câştig de cauză în dosarul “Cluj Arena”
Municipalitatea a anunţat ieri că instanţele de judecată au dat câştig de cauză instituţiei în procesul cu arhitecţii, care a avut ca obiect anularea celor două autorizaţii de construire emise de Primăria Cluj-Napoca în vederea construirii stadionului pe amplasamentul fostului “Ion Moina”.
Decizia finală în acest proces a fost luată ieri. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în sensul respingerii reclamaţiei formulate de o serie de arhitecţi clujeni, considerând acest demers ca fiind lipsit de interes. Pe parcursul celor două faze procesuale, reclamanţii nu au putut face dovada că cele două autorizaţii de construire emise le-ar fi încălcat interese legitime private”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei, prin intermediul unui comunicat de presă.
Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat ieri că acum nu mai există nicio suspiciune de încălcare a legii în momentul emiterii autorizaţiilor de construire pentru noul stadion. “Mă bucur că argumentele aduse de juriştii noştri au fost de natură să clarifice aspectele acestui proces, iar instanţele au decis în consecinţă şi au respins plângerea reclamanţilor. Acum nu mai există nici o urmă de îndoială că acest proiect de maximă importanţă pentru clujeni se implementează fără nici o încălcare a reglementărilor legale”, a spus edilul.
Preşedintele Alin Tişe a precizat, de asemenea, că a fost informat de juriştii Consiliului Judeţean Cluj că a fost respins recursul la procesul ce viza anularea autorizaţiei de construire. “Încă de anul trecut, un grup de arhitecţi a atacat autorizaţia de construire emisă pentru stadionul pe care îl reconstruim. Noi, CJ, am câştigat acest proces atunci. Arhitecţii au considerat, însă, că se impune să facă recurs, dar acesta a fost respins. Ca atare, autorizaţia de construire nu riscă să mai fie anulată şi putem continua lucrările fără probleme”, a declarat Tişe.
Urbanistii il amina de 3 ani pe un clujean
Ocolitoarea de sud blocheaza de 3 ani constructia unei case in zona Borhanci, cu toate ca beneficiarul acesteia spune ca realizarea centurii nu are legatura cu proiectul sau.
Un clujean s-a prezentat ieri revoltat in Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU), cerindu-le membrilor acesteia sa-i avizeze proiectul de construire a unei case pe strada Romul Ladea din zona Borhanci.
Septimiu Rus sustine ca de 3 ani asteapta ca Primaria sa-si dea acordul pentru construirea locuintei sale, blocate, se pare, de proiectul construirii centurii ocolitoare de sud a orasului, Someseni-Manastur. „De 3 ani de zile nu mi-ati dat autorizatie pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD – n.r.). Mi-ati spus ca daca varianta ocolitoare nu trece pe terenul meu este in regula, dar daca la sapaturi se descopera un sit arheologic, atunci nu mai e loc de intors si trebuie sa intrati pe terenul meu. Nu s-a mai intimplat nimic cu aceasta ocolitoare si eu personal cred ca nu se mai face in urmatorii 30 de ani, iar eu vreau sa-mi fac casa“, a spus Rus in fata urbanistilor clujeni, carora le-a amintit ca a obtinut o hotarire judecatoreasca prin care CTATU este obligata sa ii acorde un aviz.
Avizul, pozitiv sau negativ
„Avizul pe care noi vi-l dam poate fi pozitiv, negativ sau cu conditii. O sa primiti un aviz, insa daca Consiliul Local va considera ca nu e in regula sa se construiasca o casa acolo, nu veti primi aprobare“, a subliniat arhitectul Adrian Iancu, unul dintre membrii CTATU. Desi Rus a sustinut ca proiectul ocolitoarei nu ii afecteaza terenul, urbanistii i-au cerut sa cheme proiectantul la Primarie cu o plansa detaliata. „Noi vrem sa fim acoperiti, ca sa nu se spuna ca aceasta ocolitoare nu se poate face pentru ca noi am avizat o constructie acolo“, a lamurit primarul Sorin Apostu.
Regulament pentru cimitire
Tot in sedinta de ieri, a fost dat un aviz pozitiv pentru extinderea cimitirului de pe strada Lombului. Arhitectul-sef al municipiului, Ligia Subtirica, a subliniat necesitatea intocmirii unui regulament pentru cimitire. „Trebuie rezolvata problema distantei dintre morminte. In religiile ortodoxa si catolica exista cultul mortilor, cind oamenii se aduna la mormintele celor apropiati, si nu ar fi normal sa calcam pe mormintele altora. Cei care au promis un astfel de regulament ar trebuie sa se si tina de el, pentru ca este de actualitate“, a spus Subtirica. Desi nu s-a stabilit inca numarul locurilor de veci din noul cimitir, proiectul prevede construirea unei capele, a unui spatiu administrativ, a unui grup sanitar, a unei platforme pentru parcari, dar si suprafete plantate.
Bazin acoperit in Marasti
Un alt proiect care a primit unda verde este cel ce prevede construirea unui centru spa in cartier Marasti, pe strada Inului, in spatele magazinului Kaufland. Centrul spa va cuprinde, printre altele, un bazin acoperit si o sala de fitness. Proiectantii au prevazut si 17 locuri de parcare pe amplasamentul destinat noii cladiri, dintre care 10 la subsol si 7 la nivelul solului.
Un clujean s-a prezentat ieri revoltat in Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU), cerindu-le membrilor acesteia sa-i avizeze proiectul de construire a unei case pe strada Romul Ladea din zona Borhanci.
Septimiu Rus sustine ca de 3 ani asteapta ca Primaria sa-si dea acordul pentru construirea locuintei sale, blocate, se pare, de proiectul construirii centurii ocolitoare de sud a orasului, Someseni-Manastur. „De 3 ani de zile nu mi-ati dat autorizatie pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD – n.r.). Mi-ati spus ca daca varianta ocolitoare nu trece pe terenul meu este in regula, dar daca la sapaturi se descopera un sit arheologic, atunci nu mai e loc de intors si trebuie sa intrati pe terenul meu. Nu s-a mai intimplat nimic cu aceasta ocolitoare si eu personal cred ca nu se mai face in urmatorii 30 de ani, iar eu vreau sa-mi fac casa“, a spus Rus in fata urbanistilor clujeni, carora le-a amintit ca a obtinut o hotarire judecatoreasca prin care CTATU este obligata sa ii acorde un aviz.
Avizul, pozitiv sau negativ
„Avizul pe care noi vi-l dam poate fi pozitiv, negativ sau cu conditii. O sa primiti un aviz, insa daca Consiliul Local va considera ca nu e in regula sa se construiasca o casa acolo, nu veti primi aprobare“, a subliniat arhitectul Adrian Iancu, unul dintre membrii CTATU. Desi Rus a sustinut ca proiectul ocolitoarei nu ii afecteaza terenul, urbanistii i-au cerut sa cheme proiectantul la Primarie cu o plansa detaliata. „Noi vrem sa fim acoperiti, ca sa nu se spuna ca aceasta ocolitoare nu se poate face pentru ca noi am avizat o constructie acolo“, a lamurit primarul Sorin Apostu.
Regulament pentru cimitire
Tot in sedinta de ieri, a fost dat un aviz pozitiv pentru extinderea cimitirului de pe strada Lombului. Arhitectul-sef al municipiului, Ligia Subtirica, a subliniat necesitatea intocmirii unui regulament pentru cimitire. „Trebuie rezolvata problema distantei dintre morminte. In religiile ortodoxa si catolica exista cultul mortilor, cind oamenii se aduna la mormintele celor apropiati, si nu ar fi normal sa calcam pe mormintele altora. Cei care au promis un astfel de regulament ar trebuie sa se si tina de el, pentru ca este de actualitate“, a spus Subtirica. Desi nu s-a stabilit inca numarul locurilor de veci din noul cimitir, proiectul prevede construirea unei capele, a unui spatiu administrativ, a unui grup sanitar, a unei platforme pentru parcari, dar si suprafete plantate.
Bazin acoperit in Marasti
Un alt proiect care a primit unda verde este cel ce prevede construirea unui centru spa in cartier Marasti, pe strada Inului, in spatele magazinului Kaufland. Centrul spa va cuprinde, printre altele, un bazin acoperit si o sala de fitness. Proiectantii au prevazut si 17 locuri de parcare pe amplasamentul destinat noii cladiri, dintre care 10 la subsol si 7 la nivelul solului.
luni, 6 septembrie 2010
Cluj Arena, un stadion “flămând”
Construcţia a “înghiţit” până în prezent peste 2.700 de tone de oţel-beton şi peste 21.000 de metri cubi de beton. Costurile iniţiale vor creşte cu maximum 13 milioane de euro, cât permite legea.
Structura aferentă gradenelor noului stadion va fi montată până la începutul anului următor. În martie este programată finalizarea lucrărilor la reţeaua de iluminat, conform graficului întocmit de consorţiul care lucrează la stadion – ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii. Abia în iunie 2011 vor fi terminate terenul de fotbal şi pista de atletism.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că graficul de lucrări pentru Cluj Arena este extrem de “strâns”, tocmai pentru ca noul stadion să fie gata până la sfârşitul lui iulie 2011. “Din datele pe care le avem, până acum stadionul a «înghiţit» 21.700 de metri cubi de beton şi 2.730 de tone de oţel-beton. S-au folosit peste 95.000 de metri pătraţi de cofraje (tipare de lemn sau de metal în care se toarnă betonul pentru a se întări în forma prevăzută – n. red.), s-au turnat 1.600 de metri cubi de prefabricate pentru gradene şi peste 970 de prefabricate au fost deja montate. La structura de beton monolit suntem la aproape 80%, iar la montarea gradenelor suntem la peste 40%”, a explicat preşedintele CJ Cluj.
Autorizaţia de construire pentru stadion a fost emisă în 21 aprilie 2009. Contractul licitat are la această oră valoarea de 115.548.400 de lei (aproximativ 26,8 milioane de euro – n. red.), însă costul va fi suplimentat după ce, la o vizită a arenei, comisia UEFA a făcut o serie de recomandări autorităţilor clujene şi constructorilor. Este vorba despre creşterea capacităţii instalaţiei de nocturnă până la 2.000 lucşi/mp, modificarea structurii stadionului - dimensiunea grinzilor de rezistenţă care vor susţine nocturna, încălzirea gazonului, circuit pentru spectatori, ziarişti şi VIP, informatizarea arenei – reţea wireless de mare capacitate, instalarea unui sistem performant de sonorizare. “La sfârşitul anului, cum am mai spus, se va şti exact cât ne va costa în plus noul stadion, faţă de contractul iniţial. Constructorii negociază cu diverşi furnizori de dotări şi echipamente pentru a obţine produse de calitate la un preţ cât mai atractiv”, a menţionat Alin Tişe. Conform legislaţiei privind achiziţiile publice, autorităţile judeţene pot majora contractul, în caz justificat, cu 50% din valoarea iniţială. Asta înseamnă costuri suplimentare maxime de 57.774.200 de lei (circa 13,4 milioane de euro – n. red.).
Confecţia metalică pentru peluze are ca termen de finalizare a montajului luna noiembrie a acestui an. În aceeaşi perioadă trebuie să fie gata toate branşamentele şi racordurile aferente arenei sportive. Pentru gradene, termenul de execuţie a montajului este luna ianuarie 2011. Montarea acoperişului va începe peste o lună, februarie 2011, şi întreg procesul trebuie încheiat, potrivit graficului de lucrări, în martie. Terenul de fotbal şi pista de atletism vor fi gata abia în luna iunie a anului viitor. În cazul acestora, consorţiul care se ocupă de lucrări, ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii, a demarat deja lucrările de infrastructură. Tot în iunie urmează să fie finalizate şi amenajările exterioare, programate să înceapă în februarie 2011. Sistemul de iluminat va fi gata ceva mai repede, la începutul primăverii viitoare, lucrările la acesta fiind programate să înceapă în luna octombrie 2010. “În mai anul viitor sunt programate primele probe tehnologice. Acestea vor fi gata în iunie. Dacă totul va merge bine, vom fi pregătiţi să inaugurăm noul stadion”, a mai spus Alin Tişe.
Licitaţie pentru amenajarea zonei din jurul stadionului
“Noi nu punem presiune pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. Când ajung la partea de costuri suplimentare, vom avem respectivul plan de lucrări, îl vom studia şi, dacă totul corespunde, îl vom supune aprobării plenului. În ceea ce priveşte amenajarea zonei din exteriorul stadionului, aceasta va face obiectul unui nou proiect, pe care îl vom scoate la licitaţie probabil anul următor”, a declarat preşedintele CJ Cluj.
Structura aferentă gradenelor noului stadion va fi montată până la începutul anului următor. În martie este programată finalizarea lucrărilor la reţeaua de iluminat, conform graficului întocmit de consorţiul care lucrează la stadion – ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii. Abia în iunie 2011 vor fi terminate terenul de fotbal şi pista de atletism.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că graficul de lucrări pentru Cluj Arena este extrem de “strâns”, tocmai pentru ca noul stadion să fie gata până la sfârşitul lui iulie 2011. “Din datele pe care le avem, până acum stadionul a «înghiţit» 21.700 de metri cubi de beton şi 2.730 de tone de oţel-beton. S-au folosit peste 95.000 de metri pătraţi de cofraje (tipare de lemn sau de metal în care se toarnă betonul pentru a se întări în forma prevăzută – n. red.), s-au turnat 1.600 de metri cubi de prefabricate pentru gradene şi peste 970 de prefabricate au fost deja montate. La structura de beton monolit suntem la aproape 80%, iar la montarea gradenelor suntem la peste 40%”, a explicat preşedintele CJ Cluj.
Autorizaţia de construire pentru stadion a fost emisă în 21 aprilie 2009. Contractul licitat are la această oră valoarea de 115.548.400 de lei (aproximativ 26,8 milioane de euro – n. red.), însă costul va fi suplimentat după ce, la o vizită a arenei, comisia UEFA a făcut o serie de recomandări autorităţilor clujene şi constructorilor. Este vorba despre creşterea capacităţii instalaţiei de nocturnă până la 2.000 lucşi/mp, modificarea structurii stadionului - dimensiunea grinzilor de rezistenţă care vor susţine nocturna, încălzirea gazonului, circuit pentru spectatori, ziarişti şi VIP, informatizarea arenei – reţea wireless de mare capacitate, instalarea unui sistem performant de sonorizare. “La sfârşitul anului, cum am mai spus, se va şti exact cât ne va costa în plus noul stadion, faţă de contractul iniţial. Constructorii negociază cu diverşi furnizori de dotări şi echipamente pentru a obţine produse de calitate la un preţ cât mai atractiv”, a menţionat Alin Tişe. Conform legislaţiei privind achiziţiile publice, autorităţile judeţene pot majora contractul, în caz justificat, cu 50% din valoarea iniţială. Asta înseamnă costuri suplimentare maxime de 57.774.200 de lei (circa 13,4 milioane de euro – n. red.).
Confecţia metalică pentru peluze are ca termen de finalizare a montajului luna noiembrie a acestui an. În aceeaşi perioadă trebuie să fie gata toate branşamentele şi racordurile aferente arenei sportive. Pentru gradene, termenul de execuţie a montajului este luna ianuarie 2011. Montarea acoperişului va începe peste o lună, februarie 2011, şi întreg procesul trebuie încheiat, potrivit graficului de lucrări, în martie. Terenul de fotbal şi pista de atletism vor fi gata abia în luna iunie a anului viitor. În cazul acestora, consorţiul care se ocupă de lucrări, ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii, a demarat deja lucrările de infrastructură. Tot în iunie urmează să fie finalizate şi amenajările exterioare, programate să înceapă în februarie 2011. Sistemul de iluminat va fi gata ceva mai repede, la începutul primăverii viitoare, lucrările la acesta fiind programate să înceapă în luna octombrie 2010. “În mai anul viitor sunt programate primele probe tehnologice. Acestea vor fi gata în iunie. Dacă totul va merge bine, vom fi pregătiţi să inaugurăm noul stadion”, a mai spus Alin Tişe.
Licitaţie pentru amenajarea zonei din jurul stadionului
“Noi nu punem presiune pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. Când ajung la partea de costuri suplimentare, vom avem respectivul plan de lucrări, îl vom studia şi, dacă totul corespunde, îl vom supune aprobării plenului. În ceea ce priveşte amenajarea zonei din exteriorul stadionului, aceasta va face obiectul unui nou proiect, pe care îl vom scoate la licitaţie probabil anul următor”, a declarat preşedintele CJ Cluj.
Centura, mai scumpă decât autostrada
Costurile pentru varianta ocolitoare Vâlcele – Apahida au depăşit deja cu 100% preţul iniţial, în condiţiile în care lucrările nu au fost încă finalizate.
Proiectul ocolitoarei Vâlcele – Apahida (23,7 km) a fost contractat iniţial la preţul de 68 de milioane de euro. Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, costurile au ajuns astăzi la circa 150 de milioane de euro. Acest proiect a fost promovat la Ministerul Transporturilor de către actualul premier Emil Boc pe vremea când era primar al Clujului, în defavoarea variantei propuse de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Marius Nicoară. Încă de acum cinci ani, Nicoară avertiza că se renunţă la un proiect mult mai viabil şi mai ieftin (Tureni – Apahida), care nu presupunea nici defrişări, nici exproprieri, traseul incluzând în mare parte drumuri deja viabilizate.
Însuşi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu (ce tocmai a fost remaniat), a recunoscut la ultima sa vizită la Cluj că “anumite porţiuni din centura ocolitoare Vâlcele-Apahida vor ajunge să coste chiar şi 12 milioane de euro pe kilometru, adică peste cât costă un kilometru de autostradă. Astfel, dacă în 2006, când a fost semnat contractul, preţul lansat se cifra la 68 de milioane de euro, după patru ani costurile sunt mai mult decât duble, iar lucrările nici măcar nu au fost finalizate şi nici nu se ştie când se va întâmpla acest lucru. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au promis că din decembrie centura va deveni circulabilă, dar au recunoscut că nu se pune problema ca aceasta să fie şi finalizată.
În prezent, din cele trei tronsoane, este circulabil doar ultimul, Dezmir - Apahida, de 5,67 km. Din iarnă, a asigurat Boc, se va putea circula pe tot traseul de 23,7 km, însă rămân deschise lucrările de consolidare a unor versanţi. Mai mult, pe tronsonul II, de 9,35 km, s-au produs o serie de alunecări de teren pe o porţiune de 200 m, ce au survenit după ce s-a turnat asfaltul. Ion Pantelimon, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, a ţinut să precizeze că în acest caz refacerea lucrărilor va fi suportată de către firmele de asigurare ale constructorului. “Noi, când am încheiat contractul pentru realizarea acestui drum, am prevăzut obligaţia pentru constructor de a avea contracte cu firme de asigurare, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de probleme”, a explicat Pantelimon.
Cu ocazia unei vizite la Cluj a premierului Emil Boc, directorul DRDP avansa următoarele costuri pentru fiecare tronson al centurii: tronsonul I - 86 de milioane de euro, tronsonul II - 30 de milioane de euro, tronsonul III - 17,1 milioane de euro. Mai exact, un total de 133 de milioane de euro pentru cei 23 km de centură ocolitoare. Sursele ZIUA de CLUJ au informat că această cifră ar fi, de fapt, mult mai mare, adică de peste 150 de milioane de euro. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a explicat această creştere prin conformaţia terenului, care a necesitat consolidări. El a precizat că “astfel de probleme au întâmpinat şi alte ţări cu un relief similar, care au derulat proiecte de infrastructură rutieră - Austria, Franţa, etc.”.
Liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în perioada în care a fost gândit proiectul unei centuri ocolitoare la vest de municipiul Cluj-Napoca, este de o cu totul altă părere, mai ales că el avea “pe rol” un alt proiect, în aceeaşi zonă, pe traseul Tureni – Apahida. “Nici un proiect pe care iniţial l-ai contractat la un anumit preţ nu are voie să-şi dubleze costurile. Conform legii, costurile pot să se majoreze cu maxim 50% din valoarea proiectului, iar asta cu condiţia să apară acele probleme care iniţial nu au putut fi prevăzute prin studiul de fezabilitate. Dar să ajungi la costuri de peste 100%, aşa ceva chiar nu este posibil”, a comentat Nicoară.
Centura ocolitoare promovată de Marius Nicoară în 2005-2006 avea 25,6 km şi urmărea traseul drumurilor judeţene pe ruta Tureni – Dezmir - Apahida. “Preţul estimat a fost de 30,3 milioane de euro şi ar fi putut să crească pe parcursul lucrărilor cu maxim 10 milioane de euro. Nu aveam cum să depăşim 40 de milioane de euro, pentru că nu erau implicate nici exproprieri, nici defrişări, nimic de genul acesta. Existau vreo patru kilometri de drum de pământ care necesita viabilizare, în rest mergeam doar pe zona de desfăşurare a drumurilor judeţene. Şi astfel ajutam ca şi aceste comune să se dezvolte. Vorbisem deja cu primarii, toţi erau de acord, pregătiţi să susţină acest proiect”, a declarat Nicoară.
Această variantă, elaborată la nivelul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene (RADJ) din cadrul Consiliului Judeţean, se afla în faza întocmirii planurilor de execuţie. “Când am ajuns la Ministerul Transporturilor, era domnul Dobre. Ni s-a spus că o centură ocolitoare nu poate să intre peste drumurile judeţene. Am încercat să modificăm uşor proiectul. Am vorbit cu primarii din comunele vizate, care au identificat imediat terenuri adiacente, astfel încât să putem merge cu proiectul centurii paralel cu drumurile judeţene. Oamenii din comune au fost dispuşi să ne ofere gratuit proprietăţile lor, urmând ca primăria să le dea la schimb alte terenuri. Aşa a fost înţelegerea, apoi am auzit că Emil Boc s-a dus la minister cu această variantă, Vâlcele – Apahida, pe care eu am respins-o din start, tocmai pentru că nu puteam concepe un astfel de traseu. Peste terenuri agricole, dealuri, păduri. Pentru că, să nu uităm, din cauza acestui drum au dispărut peste 31 de hectare de pădure”, a apreciat Nicoară.
La vremea respectivă, Emil Boc şi-a motivat gestul de a promova acest traseu, în defavoarea variantei propuse de Nicoară, apreciind că pentru Cluj e nevoie de un drum complet nou, care să nu implice în nici un fel drumurile judeţene. Actualul premier estima iniţial că lucrările nu vor depăşi 50 de milioane de euro. Tot atunci, deputatul Daniel Buda aprecia că “Domnul Nicoară a avut, clar, cele mai bune intenţii, dar centura lui trecea prin casele oamenilor. Or, a rezolva confortul clujenilor prin disconfortul celor din Gheorgheni sau din unele sate de lângă Cluj este o dovadă de iresponsabilitate”.
Proiectul ocolitoarei Vâlcele – Apahida (23,7 km) a fost contractat iniţial la preţul de 68 de milioane de euro. Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, costurile au ajuns astăzi la circa 150 de milioane de euro. Acest proiect a fost promovat la Ministerul Transporturilor de către actualul premier Emil Boc pe vremea când era primar al Clujului, în defavoarea variantei propuse de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Marius Nicoară. Încă de acum cinci ani, Nicoară avertiza că se renunţă la un proiect mult mai viabil şi mai ieftin (Tureni – Apahida), care nu presupunea nici defrişări, nici exproprieri, traseul incluzând în mare parte drumuri deja viabilizate.
Însuşi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu (ce tocmai a fost remaniat), a recunoscut la ultima sa vizită la Cluj că “anumite porţiuni din centura ocolitoare Vâlcele-Apahida vor ajunge să coste chiar şi 12 milioane de euro pe kilometru, adică peste cât costă un kilometru de autostradă. Astfel, dacă în 2006, când a fost semnat contractul, preţul lansat se cifra la 68 de milioane de euro, după patru ani costurile sunt mai mult decât duble, iar lucrările nici măcar nu au fost finalizate şi nici nu se ştie când se va întâmpla acest lucru. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au promis că din decembrie centura va deveni circulabilă, dar au recunoscut că nu se pune problema ca aceasta să fie şi finalizată.
În prezent, din cele trei tronsoane, este circulabil doar ultimul, Dezmir - Apahida, de 5,67 km. Din iarnă, a asigurat Boc, se va putea circula pe tot traseul de 23,7 km, însă rămân deschise lucrările de consolidare a unor versanţi. Mai mult, pe tronsonul II, de 9,35 km, s-au produs o serie de alunecări de teren pe o porţiune de 200 m, ce au survenit după ce s-a turnat asfaltul. Ion Pantelimon, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, a ţinut să precizeze că în acest caz refacerea lucrărilor va fi suportată de către firmele de asigurare ale constructorului. “Noi, când am încheiat contractul pentru realizarea acestui drum, am prevăzut obligaţia pentru constructor de a avea contracte cu firme de asigurare, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de probleme”, a explicat Pantelimon.
Cu ocazia unei vizite la Cluj a premierului Emil Boc, directorul DRDP avansa următoarele costuri pentru fiecare tronson al centurii: tronsonul I - 86 de milioane de euro, tronsonul II - 30 de milioane de euro, tronsonul III - 17,1 milioane de euro. Mai exact, un total de 133 de milioane de euro pentru cei 23 km de centură ocolitoare. Sursele ZIUA de CLUJ au informat că această cifră ar fi, de fapt, mult mai mare, adică de peste 150 de milioane de euro. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a explicat această creştere prin conformaţia terenului, care a necesitat consolidări. El a precizat că “astfel de probleme au întâmpinat şi alte ţări cu un relief similar, care au derulat proiecte de infrastructură rutieră - Austria, Franţa, etc.”.
Liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în perioada în care a fost gândit proiectul unei centuri ocolitoare la vest de municipiul Cluj-Napoca, este de o cu totul altă părere, mai ales că el avea “pe rol” un alt proiect, în aceeaşi zonă, pe traseul Tureni – Apahida. “Nici un proiect pe care iniţial l-ai contractat la un anumit preţ nu are voie să-şi dubleze costurile. Conform legii, costurile pot să se majoreze cu maxim 50% din valoarea proiectului, iar asta cu condiţia să apară acele probleme care iniţial nu au putut fi prevăzute prin studiul de fezabilitate. Dar să ajungi la costuri de peste 100%, aşa ceva chiar nu este posibil”, a comentat Nicoară.
Centura ocolitoare promovată de Marius Nicoară în 2005-2006 avea 25,6 km şi urmărea traseul drumurilor judeţene pe ruta Tureni – Dezmir - Apahida. “Preţul estimat a fost de 30,3 milioane de euro şi ar fi putut să crească pe parcursul lucrărilor cu maxim 10 milioane de euro. Nu aveam cum să depăşim 40 de milioane de euro, pentru că nu erau implicate nici exproprieri, nici defrişări, nimic de genul acesta. Existau vreo patru kilometri de drum de pământ care necesita viabilizare, în rest mergeam doar pe zona de desfăşurare a drumurilor judeţene. Şi astfel ajutam ca şi aceste comune să se dezvolte. Vorbisem deja cu primarii, toţi erau de acord, pregătiţi să susţină acest proiect”, a declarat Nicoară.
Această variantă, elaborată la nivelul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene (RADJ) din cadrul Consiliului Judeţean, se afla în faza întocmirii planurilor de execuţie. “Când am ajuns la Ministerul Transporturilor, era domnul Dobre. Ni s-a spus că o centură ocolitoare nu poate să intre peste drumurile judeţene. Am încercat să modificăm uşor proiectul. Am vorbit cu primarii din comunele vizate, care au identificat imediat terenuri adiacente, astfel încât să putem merge cu proiectul centurii paralel cu drumurile judeţene. Oamenii din comune au fost dispuşi să ne ofere gratuit proprietăţile lor, urmând ca primăria să le dea la schimb alte terenuri. Aşa a fost înţelegerea, apoi am auzit că Emil Boc s-a dus la minister cu această variantă, Vâlcele – Apahida, pe care eu am respins-o din start, tocmai pentru că nu puteam concepe un astfel de traseu. Peste terenuri agricole, dealuri, păduri. Pentru că, să nu uităm, din cauza acestui drum au dispărut peste 31 de hectare de pădure”, a apreciat Nicoară.
La vremea respectivă, Emil Boc şi-a motivat gestul de a promova acest traseu, în defavoarea variantei propuse de Nicoară, apreciind că pentru Cluj e nevoie de un drum complet nou, care să nu implice în nici un fel drumurile judeţene. Actualul premier estima iniţial că lucrările nu vor depăşi 50 de milioane de euro. Tot atunci, deputatul Daniel Buda aprecia că “Domnul Nicoară a avut, clar, cele mai bune intenţii, dar centura lui trecea prin casele oamenilor. Or, a rezolva confortul clujenilor prin disconfortul celor din Gheorgheni sau din unele sate de lângă Cluj este o dovadă de iresponsabilitate”.
joi, 2 septembrie 2010
Centru spa şi bazin de înot la Cluj Arena
Consiliul Judeţean caută soluţii pentru creşterea veniturilor din exploatarea viitorului stadion de 30.000 de locuri, care va fi terminat în 2011.
Proiectul stadionului va fi optimizat în perioada următoare, în noua arenă sportivă urmând să fie amenajate dotări conexe, care să crească veniturile ce vor rezulta din administrarea complexului sportiv. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că există deja prevăzut un centru spa şi un minibazin de înot în cadrul arenei, conform planurilor pe care proiectanţii i le-au prezent până acum.
“Pentru că am fost nevoiţi să ne pliem pe normativele europene pentru omologarea stadionului, conform standardelor FIFA şi UEFA, am cerut consorţiului de la stadion modificarea proiectului. Aceasta impune nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Costurile trebuie şi amortizate, de aceea ne-am gândit şi la nişte dotări care să genereze venituri la bugetul judeţului. Am discutat deja despre amenajarea unui centru spa şi a unui minibazin de înot, o sală de fitness şi aerobic, dar şi alte servicii din această gamă. Am văzut planurile, această zonă este prevăzută sub tribune şi este foarte ingenios gândită“, a explicat preşedintele Alin Tişe. El a declarat că, în ceea ce priveşte administrarea, după ce Cluj Arena va fi gata, forul judeţean va demara o licitaţie publică pentru angajarea unei societăţi.
Consorţiul condus de ACI, care se ocupă de construcţia noului stadion, lucrează în prezent la planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul realizării proiectului. Iniţial, reprezentanţii CJ Cluj au avansat costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. Potrivit preşedintelui CJ, până când consorţiul nu va pezenta un grafic şi calcule complete, nimeni nu se poate pronunţa. Alin Tişe a spus că acest raport va fi prezentat plenului CJ la finele anului, când va fi cunoscută şi valoarea lucrărilor suplimentare. “Am cerut ca o parte din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură, şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ. Cu cât vor creşte costurile, vom afla spre finele anului, când vom şti exact valoarea lucrărilor suplimentare”, a lămurit Tişe.
Consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii a câştigat licitaţia pentru amenajarea noului stadion la preţul de 27,5 milioane de euro. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că se lucrează la capacitate maximă, numărul celor care muncesc pe şantier ajungând în luna august la 360. Se lucrează la partea de gradene şi s-a început realizarea infrastructurii terenului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, dar şi de instalaţii, potrivit constructorilor. În paralel cu şantierul, consorţiul negociază şi o serie de contracte - pentru sistemul de încălzire a gazonului, pentru tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală.
Philips, Siemens şi Energobit se batpentru lumina de pe Cluj Arena
“Intenţia consorţiului este să negocieze un preţ cât mai mic. În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, din câte am fost informat, nu s-a decis un câştigător. Depuseseră oferte Philips, Siemens şi Energobit, care erau interesate de lucrare. Cine dă preţul cel mai mic va efectua lucrarea. Din câte ştiu, încă nu a câştigat nici Energobit, nici altcineva”, a subliniat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.
Proiectul stadionului va fi optimizat în perioada următoare, în noua arenă sportivă urmând să fie amenajate dotări conexe, care să crească veniturile ce vor rezulta din administrarea complexului sportiv. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că există deja prevăzut un centru spa şi un minibazin de înot în cadrul arenei, conform planurilor pe care proiectanţii i le-au prezent până acum.
“Pentru că am fost nevoiţi să ne pliem pe normativele europene pentru omologarea stadionului, conform standardelor FIFA şi UEFA, am cerut consorţiului de la stadion modificarea proiectului. Aceasta impune nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Costurile trebuie şi amortizate, de aceea ne-am gândit şi la nişte dotări care să genereze venituri la bugetul judeţului. Am discutat deja despre amenajarea unui centru spa şi a unui minibazin de înot, o sală de fitness şi aerobic, dar şi alte servicii din această gamă. Am văzut planurile, această zonă este prevăzută sub tribune şi este foarte ingenios gândită“, a explicat preşedintele Alin Tişe. El a declarat că, în ceea ce priveşte administrarea, după ce Cluj Arena va fi gata, forul judeţean va demara o licitaţie publică pentru angajarea unei societăţi.
Consorţiul condus de ACI, care se ocupă de construcţia noului stadion, lucrează în prezent la planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul realizării proiectului. Iniţial, reprezentanţii CJ Cluj au avansat costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. Potrivit preşedintelui CJ, până când consorţiul nu va pezenta un grafic şi calcule complete, nimeni nu se poate pronunţa. Alin Tişe a spus că acest raport va fi prezentat plenului CJ la finele anului, când va fi cunoscută şi valoarea lucrărilor suplimentare. “Am cerut ca o parte din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură, şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ. Cu cât vor creşte costurile, vom afla spre finele anului, când vom şti exact valoarea lucrărilor suplimentare”, a lămurit Tişe.
Consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii a câştigat licitaţia pentru amenajarea noului stadion la preţul de 27,5 milioane de euro. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că se lucrează la capacitate maximă, numărul celor care muncesc pe şantier ajungând în luna august la 360. Se lucrează la partea de gradene şi s-a început realizarea infrastructurii terenului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, dar şi de instalaţii, potrivit constructorilor. În paralel cu şantierul, consorţiul negociază şi o serie de contracte - pentru sistemul de încălzire a gazonului, pentru tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală.
Philips, Siemens şi Energobit se batpentru lumina de pe Cluj Arena
“Intenţia consorţiului este să negocieze un preţ cât mai mic. În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, din câte am fost informat, nu s-a decis un câştigător. Depuseseră oferte Philips, Siemens şi Energobit, care erau interesate de lucrare. Cine dă preţul cel mai mic va efectua lucrarea. Din câte ştiu, încă nu a câştigat nici Energobit, nici altcineva”, a subliniat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.
miercuri, 1 septembrie 2010
Mănăşturenii vor pază şi bariere pentru parkingul de la Minerva
Chiriaşii noului parking de cartier de pe strada Primăverii cer primăriei barieră şi pază pentru obiectiv. Pentru că iluminatul e precar, locul este o mină de aur pentru furtul de oglinzi retrovizoare sau de alte componente din maşini.
Municipalitatea susţine că deocamdată nu poate da curs unor astfel de solicitări pentru că n-au fost prinse în proiect, iar parkingul a fost gândit după un regim de parcare cu abonament din cartierele clujene.
Oamenii care au contractat de la primărie abonamente de parcare în noul parking de pe strada Primăverii spun că obiectivul nu este sigur, pentru că nu a fost dotat cu barieră şi nici nu este păzit. “În parking se plimbă diverşi copii, iar dimineaţă te trezeşti fără oglindă sau fără antenă. Vrem să vă rugăm insistent să montaţi o barieră aşa cum s-a montat cea de-a doua barieră la parkingul de lângă primărie! De ce nu s-a putut copia modelul din centru al parkingului, atunci nu ar mai fi fost probleme la urcare? Cât despre iluminat, nu mai vorbesc. Cred că vom rămâne cu ochii în soare, cu toate problemele noastre de abonaţi ai parkingului. M-am săturat să fiu furat pe banii mei!”, s-a plâns instituţiei Grigore Dan.
Alţi riverani din cartierul Mănăştur cer ca măcar după repartizarea tuturor locurilor să sporească securitatea în parking şi să nu se mai permită accesul oricui în incinta parcării. Clujenii de pe arterele Bucegi, Parâng sau Ciucaş sunt deranjaţi de noile măsuri de ciculaţie impuse în zonă odată cu darea în folosinţă a parkingului, menţionând că trebuie să înconjoare tot cartierul ca să iasă din oraş.
“Bariera sau paza nu au fost prevăzute în proiect. În prezent, o echipă verifică pantele de urcare să vedem exact dacă s-a respectat proiectul şi de ce oamenii spun că se urcă greu în parking! Obiectivul a fost gândit ca o parcare de cartier, pentru care oamenii îşi fac abonamente. Poliţiştii comunitari patrulează în zonă. Am decis să aşteptăm o lună ca oamenii să se obişnuiască şi apoi vor aplica amenzi pentru cei care parchează vizavi de parking, dar şi pentru cei care nu respectă noile reguli de circulaţie din zonă”, a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu. Aceasta a adăugat că restricţiile de circulaţie impuse în zona parkingului au fost gândite pentru fluidizarea traficului, nu ca să-i încurce pe clujeni şi că necesită o perioadă de acomodare. Primarul Sorin Apostu a declarat pentru ZIUA de CLUJ că va analiza cu specialiştii din instituţie propunerea cetăţenilor privind montarea unei bariere sau asigurarea pazei pentru parking.
Municipalitatea susţine că deocamdată nu poate da curs unor astfel de solicitări pentru că n-au fost prinse în proiect, iar parkingul a fost gândit după un regim de parcare cu abonament din cartierele clujene.
Oamenii care au contractat de la primărie abonamente de parcare în noul parking de pe strada Primăverii spun că obiectivul nu este sigur, pentru că nu a fost dotat cu barieră şi nici nu este păzit. “În parking se plimbă diverşi copii, iar dimineaţă te trezeşti fără oglindă sau fără antenă. Vrem să vă rugăm insistent să montaţi o barieră aşa cum s-a montat cea de-a doua barieră la parkingul de lângă primărie! De ce nu s-a putut copia modelul din centru al parkingului, atunci nu ar mai fi fost probleme la urcare? Cât despre iluminat, nu mai vorbesc. Cred că vom rămâne cu ochii în soare, cu toate problemele noastre de abonaţi ai parkingului. M-am săturat să fiu furat pe banii mei!”, s-a plâns instituţiei Grigore Dan.
Alţi riverani din cartierul Mănăştur cer ca măcar după repartizarea tuturor locurilor să sporească securitatea în parking şi să nu se mai permită accesul oricui în incinta parcării. Clujenii de pe arterele Bucegi, Parâng sau Ciucaş sunt deranjaţi de noile măsuri de ciculaţie impuse în zonă odată cu darea în folosinţă a parkingului, menţionând că trebuie să înconjoare tot cartierul ca să iasă din oraş.
“Bariera sau paza nu au fost prevăzute în proiect. În prezent, o echipă verifică pantele de urcare să vedem exact dacă s-a respectat proiectul şi de ce oamenii spun că se urcă greu în parking! Obiectivul a fost gândit ca o parcare de cartier, pentru care oamenii îşi fac abonamente. Poliţiştii comunitari patrulează în zonă. Am decis să aşteptăm o lună ca oamenii să se obişnuiască şi apoi vor aplica amenzi pentru cei care parchează vizavi de parking, dar şi pentru cei care nu respectă noile reguli de circulaţie din zonă”, a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu. Aceasta a adăugat că restricţiile de circulaţie impuse în zona parkingului au fost gândite pentru fluidizarea traficului, nu ca să-i încurce pe clujeni şi că necesită o perioadă de acomodare. Primarul Sorin Apostu a declarat pentru ZIUA de CLUJ că va analiza cu specialiştii din instituţie propunerea cetăţenilor privind montarea unei bariere sau asigurarea pazei pentru parking.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
