Centura, mai scumpă decât autostrada

Costurile pentru varianta ocolitoare Vâlcele – Apahida au depăşit deja cu 100% preţul iniţial, în condiţiile în care lucrările nu au fost încă finalizate.

Proiectul ocolitoarei Vâlcele – Apahida (23,7 km) a fost contractat iniţial la preţul de 68 de milioane de euro. Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, costurile au ajuns astăzi la circa 150 de milioane de euro. Acest proiect a fost promovat la Ministerul Transporturilor de către actualul premier Emil Boc pe vremea când era primar al Clujului, în defavoarea variantei propuse de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Marius Nicoară. Încă de acum cinci ani, Nicoară avertiza că se renunţă la un proiect mult mai viabil şi mai ieftin (Tureni – Apahida), care nu presupunea nici defrişări, nici exproprieri, traseul incluzând în mare parte drumuri deja viabilizate.

Însuşi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu (ce tocmai a fost remaniat), a recunoscut la ultima sa vizită la Cluj că “anumite porţiuni din centura ocolitoare Vâlcele-Apahida vor ajunge să coste chiar şi 12 milioane de euro pe kilometru, adică peste cât costă un kilometru de autostradă. Astfel, dacă în 2006, când a fost semnat contractul, preţul lansat se cifra la 68 de milioane de euro, după patru ani costurile sunt mai mult decât duble, iar lucrările nici măcar nu au fost finalizate şi nici nu se ştie când se va întâmpla acest lucru. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au promis că din decembrie centura va deveni circulabilă, dar au recunoscut că nu se pune problema ca aceasta să fie şi finalizată.

În prezent, din cele trei tronsoane, este circulabil doar ultimul, Dezmir - Apahida, de 5,67 km. Din iarnă, a asigurat Boc, se va putea circula pe tot traseul de 23,7 km, însă rămân deschise lucrările de consolidare a unor versanţi. Mai mult, pe tronsonul II, de 9,35 km, s-au produs o serie de alunecări de teren pe o porţiune de 200 m, ce au survenit după ce s-a turnat asfaltul. Ion Pantelimon, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, a ţinut să precizeze că în acest caz refacerea lucrărilor va fi suportată de către firmele de asigurare ale constructorului. “Noi, când am încheiat contractul pentru realizarea acestui drum, am prevăzut obligaţia pentru constructor de a avea contracte cu firme de asigurare, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de probleme”, a explicat Pantelimon.

Cu ocazia unei vizite la Cluj a premierului Emil Boc, directorul DRDP avansa următoarele costuri pentru fiecare tronson al centurii: tronsonul I - 86 de milioane de euro, tronsonul II - 30 de milioane de euro, tronsonul III - 17,1 milioane de euro. Mai exact, un total de 133 de milioane de euro pentru cei 23 km de centură ocolitoare. Sursele ZIUA de CLUJ au informat că această cifră ar fi, de fapt, mult mai mare, adică de peste 150 de milioane de euro. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a explicat această creştere prin conformaţia terenului, care a necesitat consolidări. El a precizat că “astfel de probleme au întâmpinat şi alte ţări cu un relief similar, care au derulat proiecte de infrastructură rutieră - Austria, Franţa, etc.”.

Liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în perioada în care a fost gândit proiectul unei centuri ocolitoare la vest de municipiul Cluj-Napoca, este de o cu totul altă părere, mai ales că el avea “pe rol” un alt proiect, în aceeaşi zonă, pe traseul Tureni – Apahida. “Nici un proiect pe care iniţial l-ai contractat la un anumit preţ nu are voie să-şi dubleze costurile. Conform legii, costurile pot să se majoreze cu maxim 50% din valoarea proiectului, iar asta cu condiţia să apară acele probleme care iniţial nu au putut fi prevăzute prin studiul de fezabilitate. Dar să ajungi la costuri de peste 100%, aşa ceva chiar nu este posibil”, a comentat Nicoară.

Centura ocolitoare promovată de Marius Nicoară în 2005-2006 avea 25,6 km şi urmărea traseul drumurilor judeţene pe ruta Tureni – Dezmir - Apahida. “Preţul estimat a fost de 30,3 milioane de euro şi ar fi putut să crească pe parcursul lucrărilor cu maxim 10 milioane de euro. Nu aveam cum să depăşim 40 de milioane de euro, pentru că nu erau implicate nici exproprieri, nici defrişări, nimic de genul acesta. Existau vreo patru kilometri de drum de pământ care necesita viabilizare, în rest mergeam doar pe zona de desfăşurare a drumurilor judeţene. Şi astfel ajutam ca şi aceste comune să se dezvolte. Vorbisem deja cu primarii, toţi erau de acord, pregătiţi să susţină acest proiect”, a declarat Nicoară.

Această variantă, elaborată la nivelul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene (RADJ) din cadrul Consiliului Judeţean, se afla în faza întocmirii planurilor de execuţie. “Când am ajuns la Ministerul Transporturilor, era domnul Dobre. Ni s-a spus că o centură ocolitoare nu poate să intre peste drumurile judeţene. Am încercat să modificăm uşor proiectul. Am vorbit cu primarii din comunele vizate, care au identificat imediat terenuri adiacente, astfel încât să putem merge cu proiectul centurii paralel cu drumurile judeţene. Oamenii din comune au fost dispuşi să ne ofere gratuit proprietăţile lor, urmând ca primăria să le dea la schimb alte terenuri. Aşa a fost înţelegerea, apoi am auzit că Emil Boc s-a dus la minister cu această variantă, Vâlcele – Apahida, pe care eu am respins-o din start, tocmai pentru că nu puteam concepe un astfel de traseu. Peste terenuri agricole, dealuri, păduri. Pentru că, să nu uităm, din cauza acestui drum au dispărut peste 31 de hectare de pădure”, a apreciat Nicoară.

La vremea respectivă, Emil Boc şi-a motivat gestul de a promova acest traseu, în defavoarea variantei propuse de Nicoară, apreciind că pentru Cluj e nevoie de un drum complet nou, care să nu implice în nici un fel drumurile judeţene. Actualul premier estima iniţial că lucrările nu vor depăşi 50 de milioane de euro. Tot atunci, deputatul Daniel Buda aprecia că “Domnul Nicoară a avut, clar, cele mai bune intenţii, dar centura lui trecea prin casele oamenilor. Or, a rezolva confortul clujenilor prin disconfortul celor din Gheorgheni sau din unele sate de lângă Cluj este o dovadă de iresponsabilitate”.