În vogă în 2008-2009, Metropola Cluj a intrat în “adormire”

După ce Primăria Cluj-Napoca “a tras tare” pentru avizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, Asociaţia Zona Metropolitană bate pasul pe loc.

Asociaţia Zona Metropolitană Cluj există, deocamdată, pe hârtie. Nici Primăria Cluj-Napoca, nici comunele care au aderat la metropolă nu ştiu ce să facă în continuare cu asociaţia. Reprezentanţii municipalităţii spun că Adunarea Generală a Metropolei urmează să fie convocată în viitorul apropiat, pentru a fi desemnaţi vicepreşedinţii şi a stabili viitoare direcţii de acţiune.

“Anul acesta, urmează să mai fie convocată o întrunire a asociaţiei pentru stabilirea vicepreşedinţilor, dar şi a priorităţilor. Deocamdată, data nu a fost fixată. Persoana care s-a ocupat până acum de asociaţie (Ramona Bere – n. red.) nu mai lucrează la Primăria Cluj-Napoca, iar cea care a înlocuit-o a avut nevoie de o perioadă de acomodare cu activităţile legate de asociaţie şi fonduri structurale”, au explicat reprezentanţii Biroului mass-media al municipalităţii.

Asociaţia Zona Metropolitană Cluj, formată din municipiul Cluj-Napoca şi din comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, Sânpaul şi Săvădisla, s-a constituit la începutul anului trecut. Ultima întrunire a Adunării Generale a Zonei Metropolitane a avut loc, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în septembrie anul trecut, când a fost reprimită în asociaţie comuna Sânpaul. Zona metropolitană înconjoară oraşul Cluj-Napoca, acoperind o rază de circa 30 de kilometri împrejurul acestuia, distanţa optimă pentru dezvoltarea spaţiului peri-urban.

Anul acesta, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) aferent Metropolei Cluj a primit avizul Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru plan, municipalitatea a lucrat la foc continuu, documentul având nevoie să fie însuşit de consiliile locale ale celor 17 comune care compun asociaţia, dar şi de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Mai mult, forul judeţean s-a angajat, în PIDU, să realizeze o serie de proiecte din domeniul economic care presupun cofinanţări de 50% din partea instituţiei şi vizează înfiinţarea de noi parcuri industriale sau modernizarea infrastructurii deja existente în parcurile industriale administrate de societatea Tetarom.

“Noi am prevăzut aceste proiecte pentru a ajuta municipiul. Acum pregătim proiectul legat de extinderea parcului Tetarom I şi de consolidarea versantului. Pregătim documentaţiile şi urmează să vedem exact în ce măsură vom realiza şi celelalte proiecte. Este adevărat că sunt proiecte care presupun o cofinanţare consistentă”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. El a adăugat, în schimb, că judeţul pregăteşte alte proiecte cuprinse în PIDU, din domeniul social. “Asociaţia există şi fiecare pregăteşte proiectele de finanţare pentru a putea fi depuse, aşa cum s-a angajat”, a menţionat Tişe.

Chiar dacă asociaţia nu a reuşit până în prezent mai mult decât elaborarea şi obţinerea avizului pentru PIDU, municipalitatea s-a concentrat pe elaborarea documentaţiilor şi depunerea primelor proiecte pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Opertaţional Regional. Primarul Sorin Apostu a anticipat că, de la anul, dacă ceilaţi poli naţionali de creştere din România nu vor depune proiecte, Clujul se va mişca să atragă banii rămaşi.

Dacă la Oradea metropola este marcată prin indicatoare amplasate pe marginea şoselelor, la Cluj aceasta este trasată doar pe hârtie. Primarii comunelor din Metropola Cluj nu sunt îngrijoraţi că asociaţia nu este funcţională deocamdată. “Pentru noi a fost ca un demers pe termen mediu. Nu ne aşteptăm la nimic concret acum de la asociaţie. Avem alte probleme acum, cu măsura 3.22 (îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale – n. red.). Noi avem un proiect de alimentare cu apă de 2,3 milioane de euro şi suntem la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru clarificarea unui rezultat al procedurii. Merge foarte încet şi trebuie foarte multe documente”, a explicat primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu.

Viceprimarul din Apahida, Grigore Fati, a declarat că forul local a aprobat documentaţia aferentă proiectului de realizare a unui sistem integrat de staţii de închiriere biciclete din PIDU, derulat în parteneriat cu municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. “Cu PIDU nu avem bătăi de cap. Am aprobat tot ce trebuia aprobat. Cu 3.22 e foarte greu. Se pun condiţii foarte grele, într-un cuvânt, e un exces de birocraţie. Selecţia proiectelor la nivel naţional pentru prima tranşă a durat nouă luni, din august anul trecut, când a fost data limită pentru depunere. Noi avem un proiect de 2,5 milioane de euro pentru asfaltarea a 7,5 kilometri de drum. Mai avem o creşă la Câmpeneşti şi dotarea Casei de Cultură”, a explicat viceprimarul din Apahida, Grigore Fati.

Problema este aceeaşi şi la Floreşti. “Fiecare virgulă este importantă cu banii europeni. Pentru pista de biciclete am aprobat proiectul cu Primăria Cluj-Napoca şi cofinanţarea. Sunt sceptic că vom câştiga foarte multe deocamdată (de pe urma Zonei Metropolitane – n. red.). Problemele sunt cu banii ceilalţi, fondurile structurale pe 3.22, dar şi pe alte măsuri unde nu se dă drumul la fonduri”, a explicat viceprimarul din Floreşti, Horea Şulea.

370.000 de “metropolitani”

Pe hârtie, Zona Metropolitană Cluj are sediul central la Primăria Cluj-Napoca, o suprafaţă totală de peste 150.000 de hectare şi o populaţie de peste 370.000 de locuitori.