Arhitecţi celebri, impresionaţi de Piaţa Muzeului

Proiectul de reabilitare a celei mai vechi pieţe din Cluj-Napoca figurează pe lista finaliştilor de la cel mai important concurs de arhitectură contemporană din Europa.

Municipalitatea clujeană a anunţat ieri că proiectul “Reabilitări urbane centru istoric, faza 1 - Piaţa Muzeului şi străzi adiacente” a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. Primarul Sorin Apostu a menţionat că proiectarea a fost realizată de fostul arhitect-şef al municipiului, Adrian Iancu. Lucrările au fost efectuate de Tirrena Garboli şi au costat 363.764 de euro.



Proiectul de transformare a Pieţei Muzeului în zonă pietonală a fost demarat în 2005 de către Primăria Cluj-Napoca. Scopul a fost crearea unei piaţete urbane cu caracter predominant pietonal prin limitarea traficului auto şi amenajarea spaţiului pieţei în aşa fel încât să fie perceput ca o suprafaţă unitară, fără diferenţe de nivel. Lucrările au fost realizate în 2006 de către Tirrena Garboli, în cadrul proiectului “288 de străzi”. Potrivit datelor furnizate de către municipalitate, valoarea lucrărilor a fost de 363.764 de euro, pentru pietonalizarea a peste 5.000 mp, cât măsoară Piaţa Muzeului.



“Noi am decis să ne înscriem la acest concurs prestigios. Iniţial, proiectarea Pieţei Muzeului am dat-o la o firmă care ne-a cerut o sumă mult prea mare. Apoi ne-am aşezat la masă şi am decis să facem, totuşi, ceva. Partea de proiectare a pieţei aparţine fostului arhitect al municipiului, Adrian Iancu, care, împreună cu mine, Emil (Boc – n. red.) şi Tirrena Garboli, a stat la masă, iar rezultatul este vizibil”, a declarat primarul Sorin Apostu.



Edilul este convins că, în condiţiile în care primăria investea mult mai mult pe partea de susţinere a proiectului în faţa juriului concursului, atunci cu siguranţă Piaţa Muzeului se afla pe lista câştigătorilor, şi nu doar pe cea a finaliştilor. “Este an de criză şi nu ne-am permis acest lucru. Era nevoie de planşe foarte scumpe şi nu am putut direcţiona fondurile publice pentru astfel de chestiuni. Trebuie să mai spun că la acest proiect şi-a adus constribuţia şi arhitectul Virgil Pop de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Faptul că apărem pe lista finaliştilor înseamnă deja foarte mult pentru Cluj-Napoca”, a mai spus edilul Sorin Apostu.



Potrivit primăriei, coordonatorul Premiilor Europene pentru Spaţii Publice Urbane, Masha Zrncic, a confirmat faptul că Piaţa Muzeului va fi inclusă în lista proiectelor urbane promovate pe site-ul asociaţiei, www.publicspace.org, unde se regăsesc cele mai valoroase realizări arhitecturale europene. Arhitectul municipiului, Ligia Subţirică, a precizat că organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului au transmis Primăriei Cluj-Napoca felicitări pentru această realizare, care a pus oraşul pe harta spaţiilor urbane valoroase ale Europei.



într-un articol din revista Arhitext, arhitectul Adrian Iancu menţionează zona strada Matei Corvin – Piaţa Muzeului alături de Bulevardul Eroilor – Piaţa Unirii ca principală axă pietonală a municipiului. “Prima axă a fost realizată cu mijloace minimale (pavaj de calupuri de granit cu rigola în axul străzii, fără trotuare), pe baza unei schiţe de secţiune transversală pe care am desenat-o cu ocazia lucrărilor de reabilitare a străzii Matei Corvin, începând cu anul 2005 şi continuând până în 2008, când a fost finalizată Piaţa Muzeului”, arată Iancu.



Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010 au ca scop recunoaşterea publică a eforturilor municipalităţilor de a reabilita spaţiile publice urbane din Europa, precum şi a capacităţii de a integra în arhitectura contemporană moştenirea urbană a oraşelor. în anul 2010 au participat la competiţie 303 proiecte din 32 de ţări europene. Jurizarea s-a realizat în perioada 25 - 26 martie. Două proiecte au fost premiate, patru au primit menţiuni, iar 19, printre care şi cel al Clujului, au fost declarate finaliste.



Marele premiu a fost acordat ex-aequo pentru Den Norske Opera & Ballett Oslo, Norvegia (Snřhetta) şi Biblioteca în Aer liber din Magdeburg, Germania (KARO* - Architektur + Netzwerk). Proiectele câştigătoare au presupus investiţii de 500.000.000 de euro, respectiv 325.000 de euro. Menţiuni speciale au mers pentru proiecte din Rotterdam, Benidorm şi Canngas do Morrazo.



Pe lista de finalişti unde apare şi Clujul figurează amenajări din Madrid, Zaragoza, Barcelona, Sevilla, Malpica, Alicante (Spania), Castleford, Londra (Marea Britanie), Deutsch-Wagram (Austria), Berlin, Köln (Germania), Tallin (Estonia), Troys (Franţa), Sandnes (Norvegia), Salzburg, Maria Saal (Austria), Coimbra (Portugalia), Brejze (Slovenia).





Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010



Competiţia este o iniţiativă a Centrului de Cultură Contemporană din Barcelona (CCCB) în parteneriat cu Architecture Foundation of London (AF), the Architekturzentrum Wien (Az W), la Cité de l’Architecture et du Patrimoine of Paris, the Suomen Rakennustaiteen Museo of Helsinki (SRM), the Nederlands Architectuurinstituut of Rotterdam (NAI) and the Deutsches Architekturmuseum of Frankfurt (DAM).



Juriul a fost format din personalităţi marcante ale arhitecturii contemporane, printre care Rafael Moneo, preşedinte al juriului, Severi Blomstedt (SRM, Helsinki), Ole Bouman (NAI, Rotterdam), Sarah Mineko Ichioka (AF, Londra), Francis Rambert (La Cité, Paris), Dietmar Steiner (AzW, Vienna) şi Peter Cachola Schmal (DAM, Frankfurt).