Paszkany vrea să transforme o investiţie imobiliară eşuată - Cartierul Tineretului din Cluj - într-un parc fotovoltaic uriaş

Compania Polus Real Estate, controlată de Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în asociere cu o companie americană, vrea să transforme un proiect imobiliar eşuat din Cluj în cel mai mare parc fotovoltaic din România, investiţia fiind estimată de primăria oraşului la "sute de milioane de euro".

În 2006 firma controlată de Paszkany a încheiat un acord cu Primăria Clujului privind un teren de 203 hectare pe care urma să fie ridicat un cartier cu 6.000 de apartamente şi vile, din care 384 trebuia să fie locuinţe sociale. Acestea urmau să fie date gratuit primăriei în schimbul terenului pus la dispoziţie pentru acest proiect.

Investiţia care avea să poarte denumirea de Cartierul Tineretului şi a cărei valoare se ridica la jumătate de miliard de euro nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii Polus Real Estate acuzând greutăţi financiare din cauza crizei, cu toate că anii 2006-2008 pot fi consideraţi ca o perioadă de boom pentru afacerile imobiliare.

Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut o soluţie concretă până la sfârşitul acestui an, investitorii de la Polus Real Estate le-au propus autorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, investiţie la modă acum în România.

Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj este realizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România, pe terenul unde trebuiau ridicate apartamentele din Cartierul Tineretului, 30% din producţia de energie urmând să fie folosită pentru iluminatul stradal al Clujului. Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, primăria va putea construi până în 2018 cele 384 de locuinţe sociale avute în vedere. Conducerea Primăriei Cluj spune că municipalitatea va primi energie verde timp de 49 de ani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şi pe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.

Potrivit proiectului de hotărâre, aprobat de consilierii locali marţi 14 decembrie, parcul fotovoltaic va fi construit prin reconversia parcului imobiliar Cartierul Tineretului.

"Proiectul prevede instalarea celui mai mare sistem de producere de energie verde prin intermediul panourilor solare din România. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC va construi un parc fotovoltaic, iar 30% din energia produsă, însă nu mai puţin de 3.550 MWh pe an, va fi furnizată municipalităţii. Vorbim de o investiţie de câteva sute de milioane de euro", a declarat pentru ZF Transilvania Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Apostu nu a furnizat date concrete privind valoarea exactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului, modul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect, precizând că aceste detalii vor fi clarificate în urma unor discuţii viitoare, între conducerea Primăriei Cluj şi reprezentanţii companiei care se ocupă de dezvoltarea proiectului. Reprezentanţii companiei Polus Real Estate nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Parcul se va întinde pe 198 de hectare, restul terenului, respectiv 5 hectare, urmând să fie păstrat pentru construirea locuinţelor sociale.

Consiliul Judeţean taie la jumătate pretenţiile constructorilor Cluj Arena

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a afirmat că negocierile privind stabilirea costurilor suplimentare pentru stadion nu au fost încă finalizate. Reprezentanţii celor două comisii de negociere nu s-au pus de acord în privinţa preţurilor propuse de constructori la cantităţile de materiale pentru lucrările suplimentare la Cluj Arena. Surse apropiate negocierilor au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că se va ajunge la o suplimentare de maxim 7,8 milioane de euro a contractului iniţial.

CJ Cluj a desemnat o comisie specială care să negocieze preţurile la lucrările suplimentare propuse sau efectuate deja la noul stadion. “Planul nostru era ca în şedinţa de miercuri să avem o propunere finală în privinţa costurilor suplimentare pe care trebuie să le aprobăm la stadion. Din păcate, însă, nu ştiu dacă negocierile se vor finaliza la timp. Motivul se leagă de faptul că reprezentanţii noştri nu au căzut la înţelegere cu constructorii în privinţa tuturor sumelor avansate pentru lucrările propuse. Ca atare, încă se mai lucrează în acest sens. Sunt consultate preţurile de pe piaţă, cantităţile de materiale şi se negociază în continuare. Sper ca, în cel mai scurt timp, să avem un răspuns final. Poate nu până la şedinţa de miercuri, dar, cu siguranţă, până la finele acestui an”, a apreciat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Faţă de preţul iniţial propus de constructor în licitaţie, CJ nu este dispus să accepte costuri suplimentare mai mari de 25, maxim 30%. Consorţiul care se ocupă de construcţia stadionului (ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii) a solicitat în plus aprox. 15 milioane de euro. Sursele ZIUA de CLUJ consideră că suma suplimentară la care se va ajunge în urma negocierilor se cifrează la 7,5 - 7,8 milioane de euro. Liderul administraţiei judeţene, Alin Tişe, a susţinut că nu poate anticipa nici o sumă, dat fiind faptul că negocierile nu s-au încheiat. “Tot ce pot să spun e că am cerut comisiei noastre să negocieze fiecare preţ în parte. Atât timp cât nu s-a finalizat etapa de negociere, nu mă pot pronunţa”, a spus Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, care includ şi lucrările suplimentare solicitate de beneficiar sau propuse de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor. Ca atare, noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut Tişe. Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Dintre acestea amintim: un ascensor, scaune rabatabile, patru drencere (pentru pulverizarea apei în caz de incendiu), pista de atletism (cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase), sistem de afişaj electronic, nocturnă mai puternică pentru terenul de fotbal, nocturnă pentru pista de atletism, sistem wireless pentru transmiterea datelor în timp real etc. Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce totalizează circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocările vor creşte semnificativ, având în vedere că stadionul trebuie finalizat până la 1 august.

Preţul final pentru stadion, mai mic decât ar fi vrut constructorii

În ultima şedinţă din acest an, Consiliul Judeţean Cluj (CJ) va adopta o hotărâre privind preţul final al noului stadion, urmând ca acesta să fie inclus în bugetul pe anul 2011. Preşedintele Alin Tişe a informat că cele două comisii de negociere - a administraţiei judeţene şi a constructorilor - au avut o primă rundă de întâlniri. În prezent, comisiile consultă documentele legate de lucrările suplimentare la Cluj Arena. La o soluţie finală se va ajunge până la finele săptămânii. Costurile suplimentare de peste 15 milioane de euro sugerate de constructor nu pot fi acceptate, a declarat Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, ce includ şi lucrările suplimentare angajate de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor, ca atare noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, la ultima şedinţă din acest an, pe care am convocat-o în 15 decembrie, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Lucrările la stadion au fost contractate iniţial la circa 27,5 milioane de euro. Din pricina modificărilor aduse la proiect, constructorul a propus costuri suplimentare în valoare de peste 15 milioane de euro. Pentru stabilirea sumei finale au fost desemnate două comisii de negociere, una din partea CJ, cealaltă din partea constructorilor (consorţiul ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii). “Cele două comisii au avut o serie de întâlniri. Au fost preluate dosarele cu documentele şi anexele justificative pentru lucrările suplimentare prevăzute la stadion. Până la finele săptămânii viitoare se va ajunge la o concluzie cu privire la preţul solicitat. În nici un caz nu putem accepta o suplimentare de 15 milioane de euro, cât a cerut constructorul, pentru că nu ne putem permite aşa ceva. Am cerut comisiei să verifice ce preţuri sunt practicate pe piaţă şi să negocieze cât mai jos”, a spus Alin Tişe.

Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă (CJ Cluj, în acest caz - n.red.) poate accepta să majoreze preţul contractului de lucrări cu până la 20%, dacă se impune, şi cu maximum 50%, în cazul în care constructorul detaliază minuţios fiecare element suplimentar propus. Liderii CJ au precizat că bugetul administraţiei judeţene nu permite o suplimentare a costurilor cu mai mult de 25-30% (adică în jur de 8 milioane de euro - n. red.). Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce ajung la circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocarea de fonduri va creşte semnificativ, având în vedere că preţul contractului va fi majorat. “Nu mă pot pronunţa acum, pentru că nu ştiu la ce înţelegere se va ajunge, dar, cu siguranţă, preţurile vor fi cu mult coborâte. Poate vom avea o majorare de contract de 30%, dar se poate ajunge şi la 20%”, a estimat Tişe.

Ce s-a modificat în proiectul Cluj Arena

Printre elementele suplimentare prevăzute în lista constructorului se numără: un nou ascensor, scaunele rabatabile, pista de atletism cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase, sistemul de afişaj electronic,nocturna mai puternică pentru terenul de fotbal, conform standardelor “Elite” ale UEFA, nocturna pentru pista de atletism, sistemul wireless pentru transmiterea datelor în timp real, relocare şi amenajare spaţii VIP, instalaţii pentru spaţii VIP, dar şi multe alte dotări.

Casele din Muzeul Etnografic, în pericol

Consilierul PSD Valentin Cuibus a atras atenţia că unele case din parcul Muzeului Etnografic sunt din ce în ce mai afectate de alunecarea versantului dinspre parcul industrial Tetarom, unde lucrările de stabilizare nu au fost încă finalizate. “Cred că trebuie să avem în vedere ca anul viitor să alocăm sumele necesare pentru încheierea lucrărilor.

De asemenea, conducerea muzeului a transmis că este nevoie să se finalizeze şi depozitul pentru casele ce sunt demontate. Este vorba despre un proiect care a început şi, din lipsă de bani, nu s-a mai finalizat”, a spus Cuibus. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, a informat că în acest an societatea Tetarom a primit 800.000 de lei pentru a realiza stabilizarea versantului dinspre muzeu. “O parte din bani s-au folosit pentru proiect, o altă parte, pentru lucrări. Cu siguranţă şi pentru anul viitor vom cuprinde o sumă de bani, astfel încât lucrările să fie finalizate”, a apreciat Radu Bica.

Trei constructori se bat pentru sala polivalentă

Unul dintre cele mai importante investiţii ale municipalităţii este sala polivalentă din vecinătatea Cluj Arena, proiect care va include un parking ce va deservi şi stadionul. La licitaţia deschisă ieri au fost depuse trei oferte. Con-A a propus un preţ de 50.926.063 lei fără TVA (circa 14,7 milioane de euro cu TVA inclus). Dafora a propus un preţ de 88.273.678 lei fără TVA (aproximativ 25,5 milioane de euro), iar ACI a solicitat 91.874.820 lei fără TVA (circa 26,5 milioane de euro).

Toate cele trei firme s-au angajat să finalizeze lucrarea în 36 de luni de la semnarea contractului. Potrivit primarului Sorin Apostu, intenţia municipalităţii este de a “ataca” sala de lângă Cluj Arena începând cu parkingul pe două niveluri gândit la subsolul acesteia, obiectiv care urmează să deservească şi stadionul. Finanţarea construcţiei se va face din creditul pe care municipalitatea intenţionează să-l contracteze. Principalul criteriu de atribuire a contractului este “preţul cel mai mic”. Primăria va stabili dacă ofertele tehnice şi financiare ale societăţilor corespund caietului de sarcini, urmând să desemneze apoi societatea câştigătoare.

Licitaţie pentru parkingul de pe Aleea Băişoara

Primăria Cluj-Napoca a deschis licitaţia pentru parkingul din cartierul Gheorgheni, de pe strada Băişoara numărul 1-3. 11 societăţi au depus oferte: Decorint, Transilvania Construcţii, Acomin, International FBS Holding, Armconf, Stoneco – Construdava, Concefa, ACI, Modern Bau, TCI Contractor General şi Con-A. Cea mai bună ofertă aparţine, conform primăriei, consorţiului Stoneco – Construdava (4,6 milioane de lei). Pentru acest parking de 360 de locuri proiectul prevede un corp cu demisol, parter şi două etaje plus terasă şi un al doilea corp cu parter, trei etaje şi terasă, la intersecţia cu strada Rebreanu. Terenul măsoară 9.550 mp. Accesul autobuzelor la staţia de la capăt de linie va fi menţinut, urmând să fie corectată şi zona de circulaţie de la intersecţia celor două străzi.

Certuri “la cuţite” în Comisia de urbanism

După mai multe reveniri în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, arhitectul Claudiu Botea a aflat ieri că, de fapt, tema de proiectare pentru investiţia Nervia este cea care deranjează. Şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru al CTATU, i-a transmis colegului sau că are un proiect foarte slab şi că, spre deosebire de ceilalţi arhitecţi, el îşi asumă public această părere. Botea a rămas fără cuvinte, iar primarul Sorin Apostu i-a reproşat lui Ţigănaş lipsa de corectitudine.

În şedinţa de ieri a CTATU, Şerban Ţigănaş nu a ratat momentul de a-i spune ceea ce gândeşte colegului său de breaslă, Claudiu Botea (reprezentant al societăţii de proiectare Arhimar - n. red.). “Este un proiect foarte slab. Dacă ne raportăm la ambiţiile municipiului Cluj-Napoca, chiar cred că această variantă, aşa cum a fost gândită, este foarte slabă. De altfel, acelaşi lucru îl cred şi colegii mei”, a spus Ţigănaş, indicând spre arhitecţii Adrian Iancu, Eugen Pănescu şi Mihaela Agachi. El a mai completat că îşi permite să lanseze această părere, pe care şi-o şi asumă. Pănescu şi Iancu au preferat să nu comenteze. Agachi a făcut şi ea o serie de aprecieri: “La intrarea în oraş, peisajul nu va fi prea plăcut în varianta actuală. Pentru un hotel de lux, s-ar impune o clădire care să nu pară tot un modest bloc de locuinţe”.

Societatea Arhimar s-a prezentat ieri, în faţa CTATU, cu o propunere de proiect ce vizează un ansamblu mixt, cu spaţii de expoziţii, spaţii comerciale, locuinţe şi hotel, în zona Expo Transilvania. Terenul pe care ar urma să fie realizat proiectul a fost concesionat de către primărie societăţii Nervia. Edilul Sorin Apostu s-a arătat nemulţumit de reacţia lui Ţigănaş legată de proiect. “Chiar nu este normal ca ori de câte ori proiectantul vine în comisie, să aveţi alte păreri. Dacă data trecută i-am cerut o serie de soluţii, ar trebui să avem în vedere modul în care acestea au fost rezolvate, şi nu să cerem de nu ştiu câte ori alte lucruri în plus, pentru că nu e corect. Şi apoi, vreau să vă aduc aminte că vorbim despre un proiect de investiţie ce se va derula pe un teren concesionat de primărie. Nu ne permitem să cerem investitorului 10 variante de proiect pentru că nu are timp pentru aşa ceva”, a afirmat Apostu.

Şerban Ţigănaş a fost de părere că investitorul se grăbeşte cu aprobarea acestui proiect doar pentru că ştie că nu va corespunde noului Plan Urbanistic General (PUG). “Consider că este necesar ca proiectantul să se consulte cu echipa PUG-ului, pentru o corelare cu ceea ce se doreşte să se realizeze acolo”, a spus Ţigănaş. Tot el a adăugat că s-ar impune o procedură de negociere urbanistică, elaborarea unui master plan de configurare urbană. “De abia după ce va fi aprobat acest master plan şi după ce va fi transpus într-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), cu reglementările de rigoare, putem vorbi despre proiect. Va trebui să avem posibilitatea să studiem şi noi aceste reglementări, să le aprofundăm. În forma actuală a proiectului, interesul public este insuficient definit. Nu aşa se discută o zonă care va contribui la dezvoltarea urbană, la schimbarea peisajului urban”, a opinat Ţigănaş.

Primarul Sorin Apostu, dar şi reprezentanţii Direcţiei de Urbanism, i-au reproşat lui Ţigănaş că a avut timp suficient - şase luni, dacă era interesat - să vină să studieze reglementările propuse în PUZ. “Iar în ce priveşte colaborarea cu echipa PUG, avem în această comisie (CTATU - n. red.) membri din echipa PUG. Se putea face oricând orice colaborare, dacă se dorea acest lucru”, a comentat Apostu. El le-a cerut arhitecţilor din CTATU ca până mâine, la ora 13:00, să prezinte în scris toate propunerile cu privire la acest proiect. “Vreau să văd exact ce anume cereţi în plus faţă de ce are deja acest proiect. Totul să fie scris”, a conchis edilul. Arhitectul Claudiu Botea s-a limitat să precizeze că, deşi a avut ocazia în mai multe rânduri, Şerban Ţigănaş nu i-a spus niciodată că îi displace proiectul său. “Şi în şedinţele anterioare, arhitectul Şerban Ţigănaş a fost prezent, dar nu mi-a transmis niciodată că nu ar fi de acord cu tema proiectului meu”, a declarat Botea.

Problemele tehnice pot duce la amânarea licitaţiei de 32 de milioane de euro

Licitaţia care ar urma să se desfăşoare joi ar putea fi amânată din cauza unor ambiguităţi prezente în caietul de sarcini în zona ofertei tehnice. Mai multe societăţi care au achiziţionat caietul de sarcini au semnalat probleme, declară surse din mediul de afaceri.

Construcţia centrului ecologic de depozitare a deşeurilor va fi finanţată din fonduri europene, motiv pentru care reprezentanţii administraţiei judeţene se aşteaptă să primească foarte multe oferte din partea unor societăţi şi consorţii străine şi româneşti. Licitaţia se va deschide joi, la ora 10:00, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica. Însă, potrivit unor surse din mediul de afaceri, consultate de ZIUA de CLUJ, deschiderea ofertelor ar putea fi amânată din cauza unor probleme la caietul de sarcini.

Comisia de licitaţie a CJ se pregăteşte să atribuie contractul pentru construcţia centrului de depozitare a deşeurilor din Cluj. “Vom deschide ofertele joi. Vorbim de un proiect extrem de important pentru judeţul nostru şi, având în vedere că finanţarea se va face din fonduri europene, sunt convins că vom primi oferte serioase”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El se aşteaptă să nu întâmpine nici un fel de probleme în procedura de atribuire a acestui contract, evaluat la peste 32 de milioane de euro, având în vedere că firmele au avut la dispoziţie mai mult de 80 de zile pentru a-şi pregăti ofertele. “Noi am încercat să răspundem la fiecare nelămurire pe care au avut-o reprezentanţii societăţilor interesate de acest contract. De asemenea, am extins termenul pentru depunerea ofertelor. Nu văd ce motive ar mai putea invoca cineva pentru a bloca procedura de atribuire a acestui contract”, a apreciat Bica.

Firmele care sunt interesate să conteste procedura de atribuire a contractului trebuie să ţină cont de faptul că ar putea să piardă o bună parte din garanţia pe care au obligaţia să o depună în cadrul acestei licitaţii, a mai avertizat vicepreşedintele CJ. “Legea achiziţiilor publice ne permite să reţinem un procent din garanţia depusă de firmă, în cazul în care aceasta va contesta procedura de licitaţie şi va pierde”, a declarat Bica.

CJ dispune, pentru început, de 500.000 de euro pentru demararea lucrărilor la centrul de deşeuri. Până anul viitor ar urma să vină şi fondurile europene, intermediate de Ministerul Mediului. “Mai avem de lucrat la câteva detalii înainte de a semna contractul pentru această finanţare. Mai exact, fiecare primărie din judeţ are obligaţia de a adopta o hotărâre privind preţul final al acestui proiect. În final, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care s-a înfiinţat la nivelul judeţului în scopul implementării acestui proiect îşi va însuşi aceste hotărâri, astfel încât să putem semna contractul de finanţare cu Ministerul Mediului”, a explicat Bica.

Lucrările pentru realizarea centrului de depozitare a deşeurilor au fost evaluate la 32,4 milioane de euro. Proiectul va cuprinde o zonă tehnică formată din centrul de depozitare a deşeurilor, staţia de sortare a deşeurilor reciclabile şi staţia de tratare mecano-biologică. Acestea se vor realiza pe suprafaţa de 11 hectare din zona Pata Rât. În următoarea etapă a proiectului se vor construi, tot prin licitaţie, trei staţii de transfer, la Gherla, Mihai Viteazul şi Huedin, lucrări pentru care se va organiza o nouă licitaţie. De asemenea, o altă licitaţie are în vedere închiderea actualei gropi de deşeuri de la Pata Rât. Printr-o a patra licitaţie se vor achiziţiona echipamentele destinate colectării şi depozitării deşeurilor (7.820 de europubele de plastic, 21.000 de pubele pentru compostare, containere pentru deşeuri speciale, compactor depozit, încărcător hidraulic pe roţi, camioane pentru depozit).

Concurenţă mare

Printre firmele interesate de construcţia centrului de depozitare se numără Iridex Grup, ACI Cluj, Strabag, Rosal Grup, Nemzetkozi Vegyepszer, Romprest Service, Uti Facility Management, Kiat Grup Construct, Con-A, Alpine Bau sau Transilvania Construcţii.