Constructii Cluj

Paszkany vrea să transforme o investiţie imobiliară eşuată - Cartierul Tineretului din Cluj - într-un parc fotovoltaic uriaş

2010-12-30T00:32:00.000-08:00

Compania Polus Real Estate, controlată de Arpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, în asociere cu o companie americană, vrea să transforme un proiect imobiliar eşuat din Cluj în cel mai mare parc fotovoltaic din România, investiţia fiind estimată de primăria oraşului la "sute de milioane de euro".

În 2006 firma controlată de Paszkany a încheiat un acord cu Primăria Clujului privind un teren de 203 hectare pe care urma să fie ridicat un cartier cu 6.000 de apartamente şi vile, din care 384 trebuia să fie locuinţe sociale. Acestea urmau să fie date gratuit primăriei în schimbul terenului pus la dispoziţie pentru acest proiect.

Investiţia care avea să poarte denumirea de Cartierul Tineretului şi a cărei valoare se ridica la jumătate de miliard de euro nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii Polus Real Estate acuzând greutăţi financiare din cauza crizei, cu toate că anii 2006-2008 pot fi consideraţi ca o perioadă de boom pentru afacerile imobiliare.

Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut o soluţie concretă până la sfârşitul acestui an, investitorii de la Polus Real Estate le-au propus autorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, investiţie la modă acum în România.

Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj este realizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România, pe terenul unde trebuiau ridicate apartamentele din Cartierul Tineretului, 30% din producţia de energie urmând să fie folosită pentru iluminatul stradal al Clujului. Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, primăria va putea construi până în 2018 cele 384 de locuinţe sociale avute în vedere. Conducerea Primăriei Cluj spune că municipalitatea va primi energie verde timp de 49 de ani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şi pe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.

Potrivit proiectului de hotărâre, aprobat de consilierii locali marţi 14 decembrie, parcul fotovoltaic va fi construit prin reconversia parcului imobiliar Cartierul Tineretului.

"Proiectul prevede instalarea celui mai mare sistem de producere de energie verde prin intermediul panourilor solare din România. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC va construi un parc fotovoltaic, iar 30% din energia produsă, însă nu mai puţin de 3.550 MWh pe an, va fi furnizată municipalităţii. Vorbim de o investiţie de câteva sute de milioane de euro", a declarat pentru ZF Transilvania Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Apostu nu a furnizat date concrete privind valoarea exactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului, modul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect, precizând că aceste detalii vor fi clarificate în urma unor discuţii viitoare, între conducerea Primăriei Cluj şi reprezentanţii companiei care se ocupă de dezvoltarea proiectului. Reprezentanţii companiei Polus Real Estate nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Parcul se va întinde pe 198 de hectare, restul terenului, respectiv 5 hectare, urmând să fie păstrat pentru construirea locuinţelor sociale.

Consiliul Judeţean taie la jumătate pretenţiile constructorilor Cluj Arena

2010-12-14T01:17:00.000-08:00

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a afirmat că negocierile privind stabilirea costurilor suplimentare pentru stadion nu au fost încă finalizate. Reprezentanţii celor două comisii de negociere nu s-au pus de acord în privinţa preţurilor propuse de constructori la cantităţile de materiale pentru lucrările suplimentare la Cluj Arena. Surse apropiate negocierilor au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că se va ajunge la o suplimentare de maxim 7,8 milioane de euro a contractului iniţial.

CJ Cluj a desemnat o comisie specială care să negocieze preţurile la lucrările suplimentare propuse sau efectuate deja la noul stadion. “Planul nostru era ca în şedinţa de miercuri să avem o propunere finală în privinţa costurilor suplimentare pe care trebuie să le aprobăm la stadion. Din păcate, însă, nu ştiu dacă negocierile se vor finaliza la timp. Motivul se leagă de faptul că reprezentanţii noştri nu au căzut la înţelegere cu constructorii în privinţa tuturor sumelor avansate pentru lucrările propuse. Ca atare, încă se mai lucrează în acest sens. Sunt consultate preţurile de pe piaţă, cantităţile de materiale şi se negociază în continuare. Sper ca, în cel mai scurt timp, să avem un răspuns final. Poate nu până la şedinţa de miercuri, dar, cu siguranţă, până la finele acestui an”, a apreciat preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Faţă de preţul iniţial propus de constructor în licitaţie, CJ nu este dispus să accepte costuri suplimentare mai mari de 25, maxim 30%. Consorţiul care se ocupă de construcţia stadionului (ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii) a solicitat în plus aprox. 15 milioane de euro. Sursele ZIUA de CLUJ consideră că suma suplimentară la care se va ajunge în urma negocierilor se cifrează la 7,5 - 7,8 milioane de euro. Liderul administraţiei judeţene, Alin Tişe, a susţinut că nu poate anticipa nici o sumă, dat fiind faptul că negocierile nu s-au încheiat. “Tot ce pot să spun e că am cerut comisiei noastre să negocieze fiecare preţ în parte. Atât timp cât nu s-a finalizat etapa de negociere, nu mă pot pronunţa”, a spus Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, care includ şi lucrările suplimentare solicitate de beneficiar sau propuse de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor. Ca atare, noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut Tişe. Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Dintre acestea amintim: un ascensor, scaune rabatabile, patru drencere (pentru pulverizarea apei în caz de incendiu), pista de atletism (cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase), sistem de afişaj electronic, nocturnă mai puternică pentru terenul de fotbal, nocturnă pentru pista de atletism, sistem wireless pentru transmiterea datelor în timp real etc. Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce totalizează circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocările vor creşte semnificativ, având în vedere că stadionul trebuie finalizat până la 1 august.

Preţul final pentru stadion, mai mic decât ar fi vrut constructorii

2010-12-06T06:47:00.000-08:00

În ultima şedinţă din acest an, Consiliul Judeţean Cluj (CJ) va adopta o hotărâre privind preţul final al noului stadion, urmând ca acesta să fie inclus în bugetul pe anul 2011. Preşedintele Alin Tişe a informat că cele două comisii de negociere - a administraţiei judeţene şi a constructorilor - au avut o primă rundă de întâlniri. În prezent, comisiile consultă documentele legate de lucrările suplimentare la Cluj Arena. La o soluţie finală se va ajunge până la finele săptămânii. Costurile suplimentare de peste 15 milioane de euro sugerate de constructor nu pot fi acceptate, a declarat Tişe.

Pentru a asigura în continuare finanţarea lucrărilor la stadion, CJ are obligaţia să prevadă în bugetul pe 2011 costurile finale, ce includ şi lucrările suplimentare angajate de constructor. “Arena trebuie finalizată până în vara anului viitor, ca atare noi avem obligaţia să includem toate costurile cu acest obiectiv în bugetul pe 2011. Astfel, la ultima şedinţă din acest an, pe care am convocat-o în 15 decembrie, trebuie să ajungem la o sumă finală pe care plenul să şi-o asume”, a susţinut preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe.

Lucrările la stadion au fost contractate iniţial la circa 27,5 milioane de euro. Din pricina modificărilor aduse la proiect, constructorul a propus costuri suplimentare în valoare de peste 15 milioane de euro. Pentru stabilirea sumei finale au fost desemnate două comisii de negociere, una din partea CJ, cealaltă din partea constructorilor (consorţiul ACI, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Das Engineering, UTCN, Bogart, Dico şi Ţigănaş, Grup 4 Instalaţii). “Cele două comisii au avut o serie de întâlniri. Au fost preluate dosarele cu documentele şi anexele justificative pentru lucrările suplimentare prevăzute la stadion. Până la finele săptămânii viitoare se va ajunge la o concluzie cu privire la preţul solicitat. În nici un caz nu putem accepta o suplimentare de 15 milioane de euro, cât a cerut constructorul, pentru că nu ne putem permite aşa ceva. Am cerut comisiei să verifice ce preţuri sunt practicate pe piaţă şi să negocieze cât mai jos”, a spus Alin Tişe.

Lista lucrărilor suplimentare, pe care CJ a aprobat-o în urmă cu mai bine de o lună, cuprinde 26 de poziţii. Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă (CJ Cluj, în acest caz - n.red.) poate accepta să majoreze preţul contractului de lucrări cu până la 20%, dacă se impune, şi cu maximum 50%, în cazul în care constructorul detaliază minuţios fiecare element suplimentar propus. Liderii CJ au precizat că bugetul administraţiei judeţene nu permite o suplimentare a costurilor cu mai mult de 25-30% (adică în jur de 8 milioane de euro - n. red.). Până în prezent, pentru lucrările la stadion CJ a prevăzut în bugetele pe 2009 şi 2010 sume ce ajung la circa 18 milioane de euro. Pentru anul 2011, alocarea de fonduri va creşte semnificativ, având în vedere că preţul contractului va fi majorat. “Nu mă pot pronunţa acum, pentru că nu ştiu la ce înţelegere se va ajunge, dar, cu siguranţă, preţurile vor fi cu mult coborâte. Poate vom avea o majorare de contract de 30%, dar se poate ajunge şi la 20%”, a estimat Tişe.

Ce s-a modificat în proiectul Cluj Arena

Printre elementele suplimentare prevăzute în lista constructorului se numără: un nou ascensor, scaunele rabatabile, pista de atletism cu opt culoare pe turnantă, în loc de şase, sistemul de afişaj electronic,nocturna mai puternică pentru terenul de fotbal, conform standardelor “Elite” ale UEFA, nocturna pentru pista de atletism, sistemul wireless pentru transmiterea datelor în timp real, relocare şi amenajare spaţii VIP, instalaţii pentru spaţii VIP, dar şi multe alte dotări.

Casele din Muzeul Etnografic, în pericol

2010-11-25T02:38:00.001-08:00

Consilierul PSD Valentin Cuibus a atras atenţia că unele case din parcul Muzeului Etnografic sunt din ce în ce mai afectate de alunecarea versantului dinspre parcul industrial Tetarom, unde lucrările de stabilizare nu au fost încă finalizate. “Cred că trebuie să avem în vedere ca anul viitor să alocăm sumele necesare pentru încheierea lucrărilor.

De asemenea, conducerea muzeului a transmis că este nevoie să se finalizeze şi depozitul pentru casele ce sunt demontate. Este vorba despre un proiect care a început şi, din lipsă de bani, nu s-a mai finalizat”, a spus Cuibus. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, a informat că în acest an societatea Tetarom a primit 800.000 de lei pentru a realiza stabilizarea versantului dinspre muzeu. “O parte din bani s-au folosit pentru proiect, o altă parte, pentru lucrări. Cu siguranţă şi pentru anul viitor vom cuprinde o sumă de bani, astfel încât lucrările să fie finalizate”, a apreciat Radu Bica.

Trei constructori se bat pentru sala polivalentă

2010-11-19T23:27:00.000-08:00

Unul dintre cele mai importante investiţii ale municipalităţii este sala polivalentă din vecinătatea Cluj Arena, proiect care va include un parking ce va deservi şi stadionul. La licitaţia deschisă ieri au fost depuse trei oferte. Con-A a propus un preţ de 50.926.063 lei fără TVA (circa 14,7 milioane de euro cu TVA inclus). Dafora a propus un preţ de 88.273.678 lei fără TVA (aproximativ 25,5 milioane de euro), iar ACI a solicitat 91.874.820 lei fără TVA (circa 26,5 milioane de euro).

Toate cele trei firme s-au angajat să finalizeze lucrarea în 36 de luni de la semnarea contractului. Potrivit primarului Sorin Apostu, intenţia municipalităţii este de a “ataca” sala de lângă Cluj Arena începând cu parkingul pe două niveluri gândit la subsolul acesteia, obiectiv care urmează să deservească şi stadionul. Finanţarea construcţiei se va face din creditul pe care municipalitatea intenţionează să-l contracteze. Principalul criteriu de atribuire a contractului este “preţul cel mai mic”. Primăria va stabili dacă ofertele tehnice şi financiare ale societăţilor corespund caietului de sarcini, urmând să desemneze apoi societatea câştigătoare.

Licitaţie pentru parkingul de pe Aleea Băişoara

Primăria Cluj-Napoca a deschis licitaţia pentru parkingul din cartierul Gheorgheni, de pe strada Băişoara numărul 1-3. 11 societăţi au depus oferte: Decorint, Transilvania Construcţii, Acomin, International FBS Holding, Armconf, Stoneco – Construdava, Concefa, ACI, Modern Bau, TCI Contractor General şi Con-A. Cea mai bună ofertă aparţine, conform primăriei, consorţiului Stoneco – Construdava (4,6 milioane de lei). Pentru acest parking de 360 de locuri proiectul prevede un corp cu demisol, parter şi două etaje plus terasă şi un al doilea corp cu parter, trei etaje şi terasă, la intersecţia cu strada Rebreanu. Terenul măsoară 9.550 mp. Accesul autobuzelor la staţia de la capăt de linie va fi menţinut, urmând să fie corectată şi zona de circulaţie de la intersecţia celor două străzi.

Certuri “la cuţite” în Comisia de urbanism

2010-11-18T23:20:00.000-08:00

După mai multe reveniri în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, arhitectul Claudiu Botea a aflat ieri că, de fapt, tema de proiectare pentru investiţia Nervia este cea care deranjează. Şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru al CTATU, i-a transmis colegului sau că are un proiect foarte slab şi că, spre deosebire de ceilalţi arhitecţi, el îşi asumă public această părere. Botea a rămas fără cuvinte, iar primarul Sorin Apostu i-a reproşat lui Ţigănaş lipsa de corectitudine.

În şedinţa de ieri a CTATU, Şerban Ţigănaş nu a ratat momentul de a-i spune ceea ce gândeşte colegului său de breaslă, Claudiu Botea (reprezentant al societăţii de proiectare Arhimar - n. red.). “Este un proiect foarte slab. Dacă ne raportăm la ambiţiile municipiului Cluj-Napoca, chiar cred că această variantă, aşa cum a fost gândită, este foarte slabă. De altfel, acelaşi lucru îl cred şi colegii mei”, a spus Ţigănaş, indicând spre arhitecţii Adrian Iancu, Eugen Pănescu şi Mihaela Agachi. El a mai completat că îşi permite să lanseze această părere, pe care şi-o şi asumă. Pănescu şi Iancu au preferat să nu comenteze. Agachi a făcut şi ea o serie de aprecieri: “La intrarea în oraş, peisajul nu va fi prea plăcut în varianta actuală. Pentru un hotel de lux, s-ar impune o clădire care să nu pară tot un modest bloc de locuinţe”.

Societatea Arhimar s-a prezentat ieri, în faţa CTATU, cu o propunere de proiect ce vizează un ansamblu mixt, cu spaţii de expoziţii, spaţii comerciale, locuinţe şi hotel, în zona Expo Transilvania. Terenul pe care ar urma să fie realizat proiectul a fost concesionat de către primărie societăţii Nervia. Edilul Sorin Apostu s-a arătat nemulţumit de reacţia lui Ţigănaş legată de proiect. “Chiar nu este normal ca ori de câte ori proiectantul vine în comisie, să aveţi alte păreri. Dacă data trecută i-am cerut o serie de soluţii, ar trebui să avem în vedere modul în care acestea au fost rezolvate, şi nu să cerem de nu ştiu câte ori alte lucruri în plus, pentru că nu e corect. Şi apoi, vreau să vă aduc aminte că vorbim despre un proiect de investiţie ce se va derula pe un teren concesionat de primărie. Nu ne permitem să cerem investitorului 10 variante de proiect pentru că nu are timp pentru aşa ceva”, a afirmat Apostu.

Şerban Ţigănaş a fost de părere că investitorul se grăbeşte cu aprobarea acestui proiect doar pentru că ştie că nu va corespunde noului Plan Urbanistic General (PUG). “Consider că este necesar ca proiectantul să se consulte cu echipa PUG-ului, pentru o corelare cu ceea ce se doreşte să se realizeze acolo”, a spus Ţigănaş. Tot el a adăugat că s-ar impune o procedură de negociere urbanistică, elaborarea unui master plan de configurare urbană. “De abia după ce va fi aprobat acest master plan şi după ce va fi transpus într-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), cu reglementările de rigoare, putem vorbi despre proiect. Va trebui să avem posibilitatea să studiem şi noi aceste reglementări, să le aprofundăm. În forma actuală a proiectului, interesul public este insuficient definit. Nu aşa se discută o zonă care va contribui la dezvoltarea urbană, la schimbarea peisajului urban”, a opinat Ţigănaş.

Primarul Sorin Apostu, dar şi reprezentanţii Direcţiei de Urbanism, i-au reproşat lui Ţigănaş că a avut timp suficient - şase luni, dacă era interesat - să vină să studieze reglementările propuse în PUZ. “Iar în ce priveşte colaborarea cu echipa PUG, avem în această comisie (CTATU - n. red.) membri din echipa PUG. Se putea face oricând orice colaborare, dacă se dorea acest lucru”, a comentat Apostu. El le-a cerut arhitecţilor din CTATU ca până mâine, la ora 13:00, să prezinte în scris toate propunerile cu privire la acest proiect. “Vreau să văd exact ce anume cereţi în plus faţă de ce are deja acest proiect. Totul să fie scris”, a conchis edilul. Arhitectul Claudiu Botea s-a limitat să precizeze că, deşi a avut ocazia în mai multe rânduri, Şerban Ţigănaş nu i-a spus niciodată că îi displace proiectul său. “Şi în şedinţele anterioare, arhitectul Şerban Ţigănaş a fost prezent, dar nu mi-a transmis niciodată că nu ar fi de acord cu tema proiectului meu”, a declarat Botea.

Problemele tehnice pot duce la amânarea licitaţiei de 32 de milioane de euro

2010-11-15T22:26:00.000-08:00

Licitaţia care ar urma să se desfăşoare joi ar putea fi amânată din cauza unor ambiguităţi prezente în caietul de sarcini în zona ofertei tehnice. Mai multe societăţi care au achiziţionat caietul de sarcini au semnalat probleme, declară surse din mediul de afaceri.

Construcţia centrului ecologic de depozitare a deşeurilor va fi finanţată din fonduri europene, motiv pentru care reprezentanţii administraţiei judeţene se aşteaptă să primească foarte multe oferte din partea unor societăţi şi consorţii străine şi româneşti. Licitaţia se va deschide joi, la ora 10:00, a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica. Însă, potrivit unor surse din mediul de afaceri, consultate de ZIUA de CLUJ, deschiderea ofertelor ar putea fi amânată din cauza unor probleme la caietul de sarcini.

Comisia de licitaţie a CJ se pregăteşte să atribuie contractul pentru construcţia centrului de depozitare a deşeurilor din Cluj. “Vom deschide ofertele joi. Vorbim de un proiect extrem de important pentru judeţul nostru şi, având în vedere că finanţarea se va face din fonduri europene, sunt convins că vom primi oferte serioase”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El se aşteaptă să nu întâmpine nici un fel de probleme în procedura de atribuire a acestui contract, evaluat la peste 32 de milioane de euro, având în vedere că firmele au avut la dispoziţie mai mult de 80 de zile pentru a-şi pregăti ofertele. “Noi am încercat să răspundem la fiecare nelămurire pe care au avut-o reprezentanţii societăţilor interesate de acest contract. De asemenea, am extins termenul pentru depunerea ofertelor. Nu văd ce motive ar mai putea invoca cineva pentru a bloca procedura de atribuire a acestui contract”, a apreciat Bica.

Firmele care sunt interesate să conteste procedura de atribuire a contractului trebuie să ţină cont de faptul că ar putea să piardă o bună parte din garanţia pe care au obligaţia să o depună în cadrul acestei licitaţii, a mai avertizat vicepreşedintele CJ. “Legea achiziţiilor publice ne permite să reţinem un procent din garanţia depusă de firmă, în cazul în care aceasta va contesta procedura de licitaţie şi va pierde”, a declarat Bica.

CJ dispune, pentru început, de 500.000 de euro pentru demararea lucrărilor la centrul de deşeuri. Până anul viitor ar urma să vină şi fondurile europene, intermediate de Ministerul Mediului. “Mai avem de lucrat la câteva detalii înainte de a semna contractul pentru această finanţare. Mai exact, fiecare primărie din judeţ are obligaţia de a adopta o hotărâre privind preţul final al acestui proiect. În final, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care s-a înfiinţat la nivelul judeţului în scopul implementării acestui proiect îşi va însuşi aceste hotărâri, astfel încât să putem semna contractul de finanţare cu Ministerul Mediului”, a explicat Bica.

Lucrările pentru realizarea centrului de depozitare a deşeurilor au fost evaluate la 32,4 milioane de euro. Proiectul va cuprinde o zonă tehnică formată din centrul de depozitare a deşeurilor, staţia de sortare a deşeurilor reciclabile şi staţia de tratare mecano-biologică. Acestea se vor realiza pe suprafaţa de 11 hectare din zona Pata Rât. În următoarea etapă a proiectului se vor construi, tot prin licitaţie, trei staţii de transfer, la Gherla, Mihai Viteazul şi Huedin, lucrări pentru care se va organiza o nouă licitaţie. De asemenea, o altă licitaţie are în vedere închiderea actualei gropi de deşeuri de la Pata Rât. Printr-o a patra licitaţie se vor achiziţiona echipamentele destinate colectării şi depozitării deşeurilor (7.820 de europubele de plastic, 21.000 de pubele pentru compostare, containere pentru deşeuri speciale, compactor depozit, încărcător hidraulic pe roţi, camioane pentru depozit).

Concurenţă mare

Printre firmele interesate de construcţia centrului de depozitare se numără Iridex Grup, ACI Cluj, Strabag, Rosal Grup, Nemzetkozi Vegyepszer, Romprest Service, Uti Facility Management, Kiat Grup Construct, Con-A, Alpine Bau sau Transilvania Construcţii.

Au început lucrările la stadion. “U”, aşteptată în Feleacu

2010-11-09T22:22:00.000-08:00

Proiectul complexului include o bază sportivă cu locuri de cazare, o arenă de 1.500 de locuri şi o parcare pentru 260 de maşini. “U” Cluj ar putea folosi baza pentru cantonamente.

Primarul comunei Feleacu, Nicolae Balea, susţine că în maximum patru ani complexul sportiv din comuna Feleacu va fi finalizat. Edilul a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării, şi la Consiliul Judeţean Cluj, pentru a obţine o parte din finanţare, însă a dat asigurări că, indiferent de situaţie, bugetul local va putea susţine această investiţie, evaluată la 8,67 milioane de lei. Baza sportivă include spaţii de cazare, sală de control antidoping, sală de mese, vestiare, un stadion cu nocturnă şi o parcare. Pentru acest an, Primăria Feleacu a scos “la bătaie” pentru susţinerea lucrărilor 700.000 de lei.

Lucrările la baza sportivă din Feleacu au demarat ieri, iar primarul Nicolae Balea speră că cel puţin etapa de săpături va fi finalizată anul acesta. “Planul de lucrări vizează pentru început săpăturile. Din pricina structurii, va fi nevoie să se intre în pământ circa 2,5 metri, practic se va amenaja o groapă. Ulterior se vor realiza săpăturile. Va urma împrejmuirea terenului şi apoi va începe construcţia bazei sportive. În principiu, nu sunt probleme care ar putea să intervină astfel încât acest proiect să fie încetinit sau blocat. Constructorii ne-au asigurat că terenul este viabil, noi ne-am angajat să le asigurăm finanţarea. Astfel, aşa cum am promis şi mulţi nu m-au crezut, acest stadion va fi gata la termen, iar de pe urma sa va putea beneficia atât comunitatea din Feleacu, cât şi municipiul Cluj-Napoca”, a spus primarul Balea.

Acesta a depus proiectul şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi la Consiliul Judeţean Cluj. “E o şansă în plus să obţinem o parte din banii pentru această investiţie şi mi-am spus că trebuie să profităm. Oricum, indiferent dacă vom fi sau nu sprijiniţi, bugetul comunei Feleacu are resurse pentru a susţine acest proiect, fără a fi cazul să recurgem la împrumuturi”, a promis Nicolae Balea. Stadionul de 1.500 de locuri a fost proiectat astfel încât tribuna să fie orientată spre municipiul Cluj-Napoca, pentru a oferi spectatorilor o panoramă asupra oraşului. Arena va fi dotată cu nocturnă. De altfel, conform studiului de fezabilitate, numai partea de iluminat şi aleile din exterior au fost evaluate la 707.000 de lei. În spatele tribunei se vor realiza 28 de locuri de cazare, o sală de mese, vestiare pentru echipele de fotbal şi pentru arbitri, o sală de control antidoping, dar şi o saună, cu un spaţiu de relaxare, şi sală de fitness. Vor exista două terenuri de antrenament şi o parcare de 260 de locuri. 228 de parcări vor fi destinate spectatorilor, 30, echipei de fotbal şi oficialilor, iar două locuri vor fi rezervate pentru autocare.

Locaţia pe care se va realiza proiectul se află pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii – Prundărie. Aici, administraţia locală Feleacu deţine o suprafaţă de 18 hectare. Pe o parte din teren se va realiza baza sportivă, iar pe o alta se va dezvolta un cartier de locuinţe unifamiliale. Pentru acest proiect, primăria intenţionează să concesioneze loturile începând cu anul viitor.

Îl aşteaptă pe Florian Walter

Primarul Nicolae Balea a declarat că în perioada următoare, împreună cu Consiliul Local Feleacu, va încerca să identifice modalitatea de administrare a noii baze sportive. “Suntem conştienţi că nu este uşor să susţinem administrarea unui astfel de obiectiv, dar nici imposibil nu este. Sunt cel puţin două variante de luat în calcul: fie intrăm într-un parteneriat cu o societate privată şi vom asigura în comun administrarea, fie angajăm o firmă care are experienţă în sensul acesta. Iar apropo de acest lucru, vreau să vă spun că suntem deschişi echipelor de fotbal care vor dori să vină în cantonament aici la noi, în special clubului Universitatea, cu care am şi avut discuţii în acest sens. Iar pe domnul Florian Walter (finanţatorul echipei – n. red.), pe care l-am auzit că se îndoieşte de seriozitatea ardelenilor, vreau să îl asigur că de la noi din Feleacu nu va pleca dezamăgit”, a spus Balea.

“Avalanşă” de proiecte în Feleacu: drumuri, stadion, locuinţe

2010-11-06T00:12:00.001-07:00

Primarul Nicolae Balea a anunţat că urmează să fie atribuite şi lucrările pentru asfaltarea drumului din satul Gheorgheni, de 1,5 kilometri. În Feleacu s-au finalizat deja lucrările la drumul care asigură accesul la noul stadion de 1.500 de locuri, a cărui construcţie demarează de marţi

Primăria Feleacu îşi continuă programul de investiţii cu o serie de proiecte de infrastructură. “Am reuşit să rezolvăm în satul Vâlcele cel mai important drum, care traversează o bună parte din localitate. Acesta nu a fost niciodată asfaltat. Are o lungime de 1,4 kilometri, iar pe tot tronsonul a fost adusă şi reţeaua de apă”, a explicat edilul Nicolae Balea. Lucrările la drum au costat 240.000 de lei, iar la reţeaua de apă, 520.000 de lei. Finanţarea a fost asigurată în principal de la bugetul local, a precizat primarul, cu menţiunea că şi CJ a contribuit cu fonduri. De altfel, administraţia judeţeană are obligaţia de a continua lucrările la drumul din Vâlcele, pentru că o porţiune (circa 300 m) care se intersectează cu şoseaua principală a rămas neasfaltată. “Această porţiune este responsabilitatea CJ. Vă asigur că fost cuprinsă în programul de reabilitare a drumurilor judeţene, pe care noi l-am demarat. De anul viitor vor începe lucrările. Vom asfalta atât porţiunea rămasă neasfaltată, cât şi drumul care duce spre satul Rediu”, a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Un alt proiect ce vizează reabilitarea drumurilor va demara în satul Gheorgheni. “Acum suntem în procedura de analizare a ofertelor depuse de către cele două firme care s-au înscris în licitaţie (societăţile Diferit şi Cridov - n. red.). Am cerut o serie de clarificări şi sper ca în câteva zile să putem anunţa cine a câştigat lucrarea. Este un drum care măsoară aproximativ un kilometru, iar valoarea propusă se ridică la circa 150.000 de lei”, a informat primarul Nicolae Balea.

În urmă cu două săptămâni s-au încheiat lucrările la un alt drum comunal, menit să asigure accesul spre noul complex sportiv pe care administraţia Feleacu îl construieşte. “Am reabilitat drumul, iar marţi vor demara lucrările şi la stadion. Este un proiect care va contribui enorm la dezvoltarea comunei noastre, mai ales că în aceeaşi zonă intenţionăm să realizăm şi un complex de locuinţe unifamiliale. Proiectul este viabil pentru că s-a realizat şi un bazin pentru captarea apei. De asemenea, s-a introdus şi reţeaua de apă, cu aducţiune până la limita proprietăţii celor care stau în zonă”, a precizat edilul comunei. O prioritate rămâne problema furnizării gazului. “Din păcate, pentru satul Vâlcele nu am reuşit până acum să găsim furnizori de gaz, chiar dacă reţeaua există de ceva timp. Dar cei de la E.ON vor să intre pe Feleacu şi Gheorgheni şi atunci le voi impune să preia şi satul Vâlcele şi aşa sper că vom rezolva problema”, a spus Balea.

Viitoarea arenă sportivă din Cluj va fi mai dotată, dar şi mai scumpă decât proiectul iniţial

2010-11-03T00:49:00.001-07:00

Noua arenă sportivă care se construieşte în Cluj-Napoca pe locul fostului stadion "Ion Moina" va fi mai bine dotată, dar şi mai scumpă faţă de cât era prevăzut iniţial. Plenul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de hotărâre privind reactualizarea indicatorilor tehnici ai viitorului stadion, în conformitate cu standardele internaţionale şi cu normele UEFA şi FIFA.
Pentru modificările care trebuie aduse stadionului, constructorul - ACI Cluj - a cerut o suplimentare cu 59 de milioane de lei a fondurilor, sumă care s-ar adăuga preţului de 31 de milioane de euro cu care a fost câştigată licitaţia. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, spune însă că suma solicitată suplimentar este prea mare şi că nu poate fi acceptată.

"Ei au solicitat peste 59 de milioane de lei, undeva la peste 50 la sută, ceea ce este nu numai ilegal, dar nici nu poate fi acceptat de către noi, aşa încât vom negocia şi vom duce cât mai jos această sumă. Suntem de acord că proiectul a fost modificat, că e un stadion mult mai mare, suntem de acord că unghiurile au fost modificate, că proiectul tehnic necesită alte costuri, însă încercăm să ajungem la preţuri rezonabile", a declarat Alin Tişe. El a spus însă că nu va renunţa la nicio dotare cerută de FIFA şi UEFA, iar dacă preţul suplimentar nu va fi redus de către constructor, va recurge şi la alte oferte.

"Vom încerca să mergem cât mai jos şi nu vom accepta niciun preţ peste cel de piaţă, iar acele componente pe care nu le vom putea negocia cum trebuie, le vom scoate la licitaţie sau vom aduce oferte din altă parte", a subliniat Tişe. Preşedintele CJ Cluj a explicat că, de exemplu, suprafaţa construită după modificările aduse proiectului ar fi aproape dublă şi că înălţimea stadionului creşte la nivelul unui bloc cu opt etaje, de la nivelul a cinci etaje, cât fusese prevăzut iniţial. Conform proiectului, noul stadion, construit pe locul fostului stadion "Ion Moina", va avea 30.596 de locuri şi ar urma să fie finalizat până în vara anului viitor. Arhitectura sa a fost inspirată în special după arena olimpică din Beijing, însă au fost studiate peste 100 de stadioane din lume.

Potrivit unei scrisori a preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, adresată CJ Cluj, meciul de fotbal pe care Naţionala României îl va susţine pe 7 octombrie 2011 cu Belarus, în preliminariile EURO 2012, ar urma să se desfăşoare pe viitoarea arenă din Cluj-Napoca.

Constructori mari, profituri mici

2010-11-03T00:31:00.000-07:00

Jucătorii importanţi din sectorul construcţiilor vor avea de lucru în 2011, dar se aşteaptă la profituri tot mai reduse, potrivit estimărilor care se conturează în acest final de an.

Blocul de 120 de apartamente de pe Calea Dorobanţilor este cea mai importantă lucrare a Transilvania Construcţii. Proiectul se află în derulare şi va continua anul viitor. Compania va lucra în 2011 la o altă investiţie proprie, extinderea parcului logistic din Someşeni cu noi hale, a contractat lucrări pentru un hotel în Buzău şi va continua lucrările la viitorul stadion municipal. “Sunt rezervat în estimările pentru anul viitor, mi se pare că e tot mai rău. Nici autorităţile nu prea mai au bani, iar investitorilor privaţi care mai dispun de fonduri le e frică să înceapă ceva. Pentru 2011 suntem acoperiţi, în sensul că vom avea activitate, dar nu ne mai gândim la profit – trebuie să ne concentrăm pe continuitatea activităţii”, a punctat Mircea Timofte, preşedintele Transilvania Construcţii.

Modern Bau va lucra pentru proiecte ale Universităţii de Medicină şi Farmacie şi ar putea relua şi finaliza anul viitor execuţia clădirii CBC Development Design din parcul industrial Tetarom I. “Deocamdată, continuăm ce avem şi participăm la licitaţii pentru proiecte noi. Marile proiecte sunt în aşteptare. Anul viitor va fi la fel de slab, nu se întrevăd motive să estimăm o relansare”, consideră administratorul Ionel Bidian. El prevede pentru 2010 o cifră de afaceri în scădere cu 5% faţă de anul anterior. “Ideea este să rămânem pe linia de plutire şi să ne menţinem oamenii. Nu vom fi pe pierdere, dar profitul este unul simbolic”, a menţionat Bidian.

TCI Contractor General a contractat pentru anul viitor jumătate din valoarea volumului de lucrări din 2010. “Asta înseamnă că avem asigurată activitatea până la jumătatea anului”, a precizat directorul Dorin Oltean. În portofoliul pentru 2011 intră lucrări la Primăria Floreşti, reabilitarea termică a patru blocuri şi execuţia a cinci imobile sociale în Bistriţa, reabilitare termică de blocuri în Cluj-Napoca, o hală de producţie la Iclod şi extinderea clinicii Medicală III. “Anul acesta a fost pentru noi mai bun ca 2009, de la jumătatea anului încoace am înregistrat o activitate mai bună. Cifra de afaceri va fi mai mare cu 10%. Dacă s-ar da şi bani, ar fi bine. Multe lucrări sunt din fonduri publice, iar banii se încasează greu. Noi lucrăm pe credite şi nu câştigăm mare lucru. Muncim ca să muncim. În condiţiile în care sute de societăţi de construcţii au căzut, sunt mulţumit că ne menţinem”, a subliniat Oltean.

ACI Cluj continuă lucrările la Cluj Arena, cu termen de finalizare 2011. Compania derulează lucrări pentru fabrica La Lorraine Bakery din parcul Reif Câmpia Turzii şi pentru două magazine Lidl în Turda şi Zalău. Mai are în lista de lucrări pentru 2011 un hotel în zona Aeroportului Cluj-Napoca, un hipermarket şi un cămin pentru Universitatea “Babeş-Bolyai”. “2011 va fi greu, cu eforturi mult mai mari şi profit mai mic. În 2010 scăderea nu a fost atât de mare, dar de anul viitor se intră pe contractele noi, la preţuri mici. Sunt optimist. Cantitatea de lucrări este mai mare, iar activitate avem, am făcut angajări şi plănuim investiţii”, a menţionat directorul Dorin Aşchilean.

Autostrada Gilău – Câmpia Turzii, circulabilă într-o săptămână

2010-11-01T00:32:00.000-07:00

“Lucrările la cei aproape 13 kilometri de autostradă, incluzând nodurile, sunt, practic, finalizate. Comisia va inspecta lucrările, se va întocmi un proces-verbal de predare – primire, iar apoi investiţia va fi dată spre exploatare”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Ion Pantelimon, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, care va administra tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău (circa 53 km), al Autostrăzii Transilvania.

Consiliul Judetean, sedinta pe Cluj Arena

2010-10-29T02:57:00.000-07:00

Forul judetean ar putea renunta la unele lucrari la noua arena sportiva a judetului. Costurile suplimentare ale proiectului vor fi negociate la singe, le-a transmis Tise constructorilor. Care au fost concluziile inspectiei si cum va arata Cluj Arena?

Consilierii judeteni, insotiti de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, de vicepresedintele Radu Bica si de reprezentantii constructorului, au vizitat ieri santierul noului stadion „Cluj Arena“.
Vizita a venit la doar citeva zile dupa ce consiliera PSD Mihaela Rozor s-a plins ca alesii de la Judet nu au fost niciodata invitati oficial sa inspecteze lucrarile la arena. Cei mai multi consilieri care au tinut sa viziteze stadionul au fost din partea PSD, ei declarindu-se multumiti de ritmul in care decurg lucrarile.
In plus, cu aceasta ocazie, alesilor li s-a explicat ce lucrari suplimentare trebuie executate pentru a respecta toate normele FIFA si UEFA, precum si ce functiuni conexe au fost mutate din turnul stadionului in interiorul arenei.
Constructorii stadionului au depus deja la sediul Consiliului Judetean o cerere privind plata lucrarilor suplimentare de care este nevoie, suma prevazuta fiind de aproximativ 15 milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, a tinut sa precizeze ca o asemenea suma nu poate fi platita, urmind ca fiecare lucrare suplimentara sa fie negociata separat.

Tise nu vrea dispute politice

„Din punctul meu de vedere, cred ca este o vizita binevenita pentru ca, in mai multe rinduri, consilierii judeteni au dorit sa viziteze arena. Evident ca ei puteau sa o viziteze oricind doreau, insa au solicitat sa facem o vizita oficiala, cu toti cei implicati, constructori, proiectanti, pentru a se face o prezentare completa. Acum, dupa un an de lucru, se si poate vedea ceva. Eu sper ca toti au inteles ca obiectivul acesta este foarte important si ca trebuie sa mergem mai departe, sa-l finalizam pentru ca, dincolo de orice discutie si disputa politica, el va ramine 50 sau 100 de ani pentru Cluj si va fi folosit pentru sport, pentru simpozioane, spectacole, concerte. Pe termen mediu si lung va aduce bani, atit pentru cei care il vor administra, cit si pentru oras. Se vor putea face aici concerte care vor aduce foarte multi bani. Dincolo de cei care iubesc fotbalul, acest stadion va fi folosit si de cei care nu au neaparat o pasiune pentru fotbal, dar sint pasionati de concerte. Este foarte important sa finalizam acest stadion si sa ramina ceva dupa noi. Restul sint doar discutii sterile si cred ca au inteles cu totii asta“, a declarat presedintele Alin Tise imediat dupa ce consilierii au facut un tur al constructiei.

„Nu se va da nici un leu in plus fara sa fie justificat“

Referindu-se la plata sumelor suplimentare cerute, Tise a subliniat ca bani in plus vor fi dati doar in limitele prevazute de lege.
„Constructorii au facut o cerere catre noi si am cerut un pret, iar noi urmeaza sa procedam conform legii. Conform Ordonantei 34, noi vom intra pe negociere, pe fiecare element in parte. Ca atare, fiecare componenta va fi negociata. Vreau sa va spun ca si la aeroport, la toate investitiile, s-au negociat lucrarile suplimentare prin aceeasi procedura. Acest obiectiv este mai mediatizat decit altele, dar, de exemplu, terminalul de la aeroport a costat 60 de milioane de euro, dublu fata de stadion. Si acolo s-au facut lucrari suplimentare. Platformele betonate din aeroport au costat 20 de milioane de euro si acolo au fost facute lucrari suplimentare pentru ca s-au descoperit mai multe pungi de noroi. Vom negocia si va asigur ca nu se va da nici un leu fara ca el sa fie justificat si negociat la singe“, a mai aratat Alin Tise.

Se poate renunta la iluminatul pistei de atletism

De altfel, in incercarea de a diminua costurile suplimentare, forul judetean ar putea renunta deocamdata la o parte din dotarile viitorului stadion.
Membrii comisiei tehnice a Consiliului Judetean s-au intilnit in urma cu 2 zile pentru a discuta despre majorarile propuse de constructor si au ajuns la concluzia ca, dintre cele 27 de puncte propuse si unul suplimentar privind lucrarile de proiectare, unele ar putea fi eliminate, pentru ca pot suferi o aminare. Acestea se refera la iluminatul pentru pista de atletism, la panourile de reclama, la sistemul de control pe baza de cartela sau la sistemul de management al costurilor consumurilor lunare ale arenei.

Turnul mai poate astepta

In ceea ce priveste spatiile introduse suplimentar in interiorul arenei, presedintele Alin Tise a precizat ca acestea erau absolut necesare. „Spatiile care s-au introdus in tribuna I sint functiunile conexe stadionului, care erau gindite initial in turn. Fara ele nu se poate omologa stadionul. Turnul este acum intirziat pentru ca nu a venit nici un investitor si automat cele 4 etaje din turn cu functiunile conexe au trebuit introduse in stadion. Turnul va fi construit numai daca vom gasi un investitor care sa realizeze cladirea pe banii lui. Daca nu, probabil ca aceasta cladire va astepta pina cind Consiliul Judetean va avea bani“, a mentionat Alin Tise.
Reprezentantii firmelor care lucreaza la noua arena au precizat ca nu a fost tocmai usor sa introduca functiunile din turn in interiorul stadionului. „Noi, cei de la proiectare, lucram cot la cot cu constructorii inca de la inceput. Proiectarea merge in ritmul care trebuie pentru a sustine cel putin la zi santierul, daca nu chiar inaintea graficului. O provocare importanta a fost partea de structura metalica la acoperis, dar si introducerea in interiorul stadionului a functiunilor conexe. Ca proiectare, trebuie sa fim mereu cu citiva ani inainte. Spre exemplu, noi acum ne uitam la normele din anul 2016“, a explicat arhitectul Cristian Urcan, reprezentantul firmei „Dico si Tiganas“.

Meciul Romania – Belarus, pe „Cluj Arena”

Presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, i-a transmis presedintelui Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, invitatia de a vizita, impreuna cu antrenorul selectionatei nationale, Razvan Lucescu, lucrarile la viitoarea arena sportiva a judetului Cluj. Cu acest prilej, Tise i-a solicitat presedintelui FRF sa ia in considerare organizarea, in toamna anului viitor, a unui meci al nationalei Romaniei din cadrul campaniei de calificare pentru EURO 2012. Presedintele FRF a apreciat proiectul arenei de la Cluj si a acceptat invitgatia de a vizita acest obiectiv, la o data care urmeaza a fi stabilita. „Avem de a face cu un demers de mare insemnatate nu numai pentru marea urbe transilvaneana, ci si pentru intreg fotbalul romanesc, construirea stadionului din Cluj reprezentind un important pas inainte in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurala a fotbalului din tara noastra si, totodata, vizind proiectele pe termen mediu si lung ale FRF de a organiza Campionatul de Fotbal European in Romania, impreuna cu o tara vecina“, se arata in mesajul presedintelui FRF.
Mircea Sandu si-a exprimat, in acelasi mesaj, disponibilitatea de a organiza pe viitoarea arena sportiva a judetului Cluj meciul intre selectionatele Romaniei si Belarus contind pentru preliminariile EURO 2012, care se va desfasura in 7 octombrie 2011, intilnirea dintre selectionatele Frantei si Romaniei urmind a se disputa, in urma unui acord convenit intre cele doua federatii, pe noul Stadion National din Bucuresti.

13 milioane de lei cheltuiţi pentru drumurile judeţene

2010-10-27T12:45:00.000-07:00

Lucrările la drumul judeţean DJ 108 A Ciucea - Vânători - limita cu judeţul Sălaj au demarat în 14 septembrie. Porţiunea de peste 7 km de drum face parte din proiectul pe care judeţele Cluj şi Sălaj îl derulează împreună, reabilitarea drumului Ciucea - Crasna - Vârşolţ, finanţat din fonduri europene. “Bugetul total al proiectului este de 85,6 milioane de lei, din care suma de 71,7 milioane de lei este asigurată din fonduri europene. Partea de cofinanţare care îi revine CJ Cluj este în valoare de 250.000 de lei. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 8,2 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale. Din cei 37 km de drum care urmează să fie modernizaţi, 7,6 km se regăsesc în judeţul Cluj”, se arată într-un comunicat de presă al administraţiei judeţene.

Un al doilea proiect de infrastructură rutieră derulat de CJ cu bani europeni este reabilitarea DJ 763 Răchiţele - Prislop - Ic Ponor (foto), pe o lungime de peste 20 km. Valoarea totală a proiectului este de 59,6 milioane de lei, din care cea nerambursabilă este de 48,8 milioane de lei. Lucrările au început în august 2008, iar perioada de implementare este de 36 de luni, lucrarea având ca termen de realizare 30 iunie 2011. “Până în momentul de faţă s-a cheltuit suma de 5 milioane de lei, nefiind înregistrate costuri suplimentare prin acte adiţionale”, a informat preşedintele CJ, prin intermediul comunicatului de presă.

“Dacă ţinem cont şi de proiectul care vizează reabilitarea a 717 km de drumuri judeţene în următorii doi ani, avem convingerea că atât cetăţenii judeţului, cât şi cei care se află în vizită sau doresc să dezvolte investiţii în zona noastră vor beneficia de o infrastructură rutieră de calitate”, a adăugat Alin Tişe.

Încep lucrările la parcarea din aeroport

2010-10-24T23:38:00.000-07:00

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Radu Bica, a anunţat că UTI Facility Management este pregătită să demareze lucrările la proiectul din incinta Aeroportului Cluj - construcţia unui parking suprateran cu 1.470 de locuri, extinderea actualei parcări cu încă 530 de locuri şi un hotel de patru stele, cu 144 de locuri de cazare. Proiectul debutează în maximum două săptămâni cu lucrările de extindere a actualei parcări, situată vizavi de terminalul de plecări.

UTI Facility Management Bucureşti are la dispoziţie o jumătate de an, conform contractului semnat cu Aeroportul Cluj şi CJ pentru a finaliza documentaţia urbanistică şi a obţine autorizaţia de construire. “În prezent, UTI lucrează la documentaţii pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Pentru prima etapă a proiectului însă, cea care vizează extinderea actualei parcări, lucrările vor demara în circa două săptămâni. Platforma de vizavi de terminalul de plecări este pregătită, nu e nevoie de alte autorizaţii sau avize, nu e nici un fel de inconvenient, constructorul se poate apuca de treabă”, a declarat Radu Bica.

După ce vor începe lucrările, UTI va deveni administratorul parcării şi al sistemului de acces în incinta aeroportului. În Consiliul de Administraţie al aeroportului s-a luat decizia ca echipamentul care funcţionează ca sistem de intrare-ieşire să fie casat, astfel încât UTI să-şi poată prelua atribuţiile de administrator şi să înceapă să achite redevenţa lunară. “După ce va obţine şi autorizaţia de construire, UTI va începe lucrările şi la parking, urmând să soluţioneze şi partea de acces ce implică amenajarea unui sens giratoriu. Ultima etapă a proiectului include construcţia hotelului de patru stele”, a mai explicat vicepreşedintele CJ.

Parkingul suprateran va avea 1.470 de locuri, în timp ce parcarea extinsă va dispune de 530 de noi locuri. Hotelul de 4 stele va avea o capacitate de 144 de locuri, va fi proiectat pe trei niveluri şi va include un restaurant şi un bar cu o capacitate de 200 de locuri. De asemenea, acest obiectiv va avea şi săli de conferinţe cu o capacitate de 300 de locuri şi parcare subterană de 880 mp (44 de locuri). Concesiunea a fost aprobată de CJ pentru 45 de ani. Redevenţa pentru parcare se va plăti în rate lunare egale, pornind de la suma de 250.000 de euro (fără taxa pe valoarea adăugată), iar pentru hotel, redevenţa anuală va fi de 230.898 de euro (fără TVA).

Romstrade vrea pista şi atacă decizia comisiei de licitaţie

2010-10-18T21:25:00.000-07:00

Decizia comisiei de licitaţie a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, care a respins oferta societăţii Romstrade pentru construcţia noii piste a aeroportului, a fost atacată la Centrul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Preşedintele CJ, Alin Tişe, crede că Romstrade nu are cum să câştige , însă admite că fără decizia CNSC nu se poate organiza o nouă licitaţie.

Comisia de licitaţie pentru atribuirea contractului de execuţie a noii piste a Aeroportului Cluj a decis că Romstrade nu îndeplineşte condiţiile de calificare, la capitolul “situaţie economico-financiară”, precum şi la capitolul “capacitate tehnică şi profesională”. Prin urmare, singura ofertă depusă pentru acest proiect a fost respinsă, iar autorităţile locale se pregăteau să reia procedura de licitaţie. Potrivit liderului CJ, Alin Tişe, “Romstrade nu dispunea de un contract din partea unei instituţii bancare care să ateste finanţarea construcţiei noii piste. Era o condiţie elementară pentru calificare. Să vii cu un contract din partea băncii. Ei au venit cu un acord simplu. Nu putem încălca procedura de atribuire pentru că nu ne oferă nici o garanţie că au puterea de a finanţa această pistă”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.

În privinţa capitolului “capacitate tehnică şi profesională”, Romstrade nu a depus la dosar nici o dovadă cu privire la dreptul de proprietate asupra utilajelor şi nici vreun contract de închiriere. “Să demonstrezi capacitatea tehnică şi profesională pentru susţinerea unui astfel de proiect reprezenta, de asemenea, o condiţie de calificare. Fără o dovadă certă, societatea nu avea cum să meargă mai departe”, a mai spus Tişe. În opinia sa, decizia comisiei de licitaţie a fost cât se poate de corectă. “În mod normal, societatea Romstrade chiar nu avea ce să conteste, pentru că nu a respectat fişa de date a acestei licitaţii. Însă trebuie să aşteptăm ca CNSC să se pronunţe”, a comentat preşedintele CJ.

În contestaţia depusă la CNSC prin Casa de avocatură “Predoiu şi Asociaţii”, societatea Romstrade îşi apără oferta şi susţine că decizia comisiei de licitaţie “a fost luată prin încălcarea legii”. Romstrade arată că fişa de date pentru această licitaţie prevedea ca “ofertantul să prezinte acorduri de finanţare încheiate cu bănci sau cu alte instituţii de credit pentru asigurarea creditului furnizor, în vederea finanţării de 10% din valoarea primului contract subsecvent”. Pentru dovedirea acestei cerinţe, susţine Romstrade, “au fost depuse înscrisuri provenind de la patru instituţii bancare : Credit Suisse International, Deutsche Bank, Unicredit Ţiriac Bank şi Raiffeisein Bank, prin care îşi exprimau acordul şi intenţia de a finanţa contractul în situaţia atribuirii acestuia”.

Astfel, reprezentanţii Romstrade resping ideea că aceste acorduri prezentate nu ar îndeplini cerinţele din fişa de date a licitaţiei şi că ar fi fost nevoie de un contract de credit furnizor. “În primul rând, contractul de credit furnizor nu este contractul încheiat între executant şi societatea bancară, ci contractul încheiat între executant şi beneficiar, contract prin care executantul se obligă - faţă de beneficiar - să asigure şi finanţarea lucrării (care în mod obişnuit ar trebui să cadă în sarcina beneficiarului) din surse proprii sau din alte surse. În situaţia în care executantul nu asigură finanţarea lucrării doar din surse proprii, acesta încheie convenţii cu instituţii financiare care vor asigura fondurile necesare efectuării lucrării. În faza de ofertare, agentul economic are obligaţia de a prezenta acordurile încheiate cu astfel de instituţii financiare, apte să asigure finanţarea lucrărilor. Subscrisa a prezentat convenţia încheiată cu Credit Suisse Internaţional. Această instituţie se angajează să finanţeze întreaga valoare a contractului (aproximată la 120 mil. euro). (...) Documentele prezentate conţin şi informaţiile cu privire la Dobânda Anuală Efectivă (DAE), atât în scrisoarea de prezentare, cât şi în acordul de finanţare, fiind menţionată la valoarea de 12,2% pe an. (...). În plus, subscrisa a mai depus şi un acord de finanţare încheiat cu Raiffeisen, pentru suma de 50.000.000 de euro, dar şi intenţiile de finanţare din partea Deutsche şi Unicredit. (...)”, se arată în contestaţia depusă de Romstrade la CNSC.

În ce priveşte neîndeplinirea cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, compania apreciază că autoritatea contractantă avea posibilitatea, potrivit legii, să solicite completarea documentaţiei, şi nu să respingă oferta. Reprezentantul Romstrade, Simona Ciolacu, a precizat că societatea aşteaptă răspunsul CNSC în speranţa că va avea câştig de cauză.

36 de milioane de euro pentru reabilitarea liniei de tramvai si a Parcului Central

2010-10-17T22:15:00.000-07:00

Lucrarile de modernizare a liniei de tramvai vor incepe anul viitor, in primavara, dupa ce primarul Sorin Apostu a semnat vineri, alaturi de premierul Emil Boc si de ministrul Dezvoltarii si Turismului, Elena Udrea, contractul in acest sens.

Premierul Emil Boc si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, s-au aflat vineri la Cluj-Napoca pentru a participa la ceremonia de semnare a proiectelor europene pentru modernizarea liniei de tramvai pe doua tronsoane si reabilitarea Parcului Central „Simion Barnutiu“.
Valoarea totala a lucrarilor se ridica la aproximativ 36 de milioane de euro. Emil Boc, in calitate de primar al municipiului Cluj-Napoca in perioada 2004-2008, a intreprins primii pasi in pregatirea strategiei municipiului de atragere a fondurilor europene nerambursabile. „Este un moment extrem de important pentru Cluj-Napoca semnarea acestor contracte de finantare pentru doua dintre cele mai importante proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Aceste proiecte au o vechime de 5 ani. Ma bucur foarte mult ca am putut sa atragem pentru municipiul nostru echivalentul a 22% din bugetul local pe acest an si a 18% din bugetul general al municipiului“, a declarat primarul Sorin Apostu. Potrivit acestuia, perioada de implementare a proiectelor va aduce pe piata muncii din municipiu circa 600 de locuri de munca, iar dupa finalizarea proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai se vor obtine peste 4.000 de metri patrati de spatii verzi noi si se va reduce semnificativ poluarea fonica pentru locuitorii de pe strazile pe care va trece tramvaiul.
O prima etapa dupa semnarea contractelor de finantare va fi demararea licitatiilor pentru management de proiect si pentru executie. Aceste etape vor dura in jur de 2 luni, dupa care se va trece la depunerea cererii de prefinantare pentru 30% din valoarea contractelor.

Lucrari pe tronsoane, din 2011

Cel mai probabil, lucrarile la linia de tramvai vor incepe in primavara anului 2011, urmind sa se lucreze pe tronsoane: Manastur-Calvaria, Calvaria-Baritiu si Baritiu-Gara. Lucrarile vor dura in jur de 2 ani, iar pe parcursul derularii lor tramvaiele vor fi inlocuite de autobuze. Valoarea totala a proiectele pentru linia de tramvai ajunge la peste 163 de milioane de lei, din care 120,7 milioane de lei sint bani nerambursabili.
In ceea ce priveste Parcul Central si cladirea Cazino, valoarea totala a lucrarilor este de 40 de milioane de lei, din care 29,7 milioane este valoarea nerambursabila. Fondurile accesate in cadrul acestor proiecte provin din finantarile europene puse la dispozitia tarilor membre de catre Uniunea Europeana prin Programul Operational Regional (POR) pe axa 1 destinata polilor de crestere. Finantarea totala pe care Cluj-Napoca o poate atrage pe aceasta axa este de circa 82 de milioane de euro.
Proiectele pentru care s-au semnat contractele privind linia de tramvai si Parcul Central au fost depuse de catre municipalitate spre evaluare in luna aprilie 2010. „Este foarte important ca municipiul si judetul sa poata beneficia de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte de investitii pentru care altfel, probabil, in aceste vremuri, ar fi fost foarte greu sa se gaseasca finantare“, a spus ministrul Elena Udrea dupa semnarea contractelor.

Boc a subliniat importanta fondurilor europene

La rindul sau, premierul Emil Boc a salutat semnarea contractelor pentru primele proiecte depuse de municipalitatea clujeana pe axa destinata polilor de crestere. „Facem astazi (vineri, 15 octombrie – n.r.) un nou pas pentru definitivarea scoaterii in istorie a unui cosmar al clujenilor – traficul greu. Imi amintesc despre greutatile facerii Planului Integrat de Dezvoltare, despre dezbaterile generate pe marginea cazinoului, a Centrului Cultural Transilvania si a modernizarii parcului. Iata ca acum sintem in masura sa trecem la faza de implementare. Proiectele europene sint vitale si capitale pentru dezvoltarea economiei romanesti. Vorbim despre bani gratis aflati la dispozitia noastra pentru modernizarea tarii“, a tinut sa mentioneze si Emil Boc. La ceremonia de semnare a contractelor au mai luat parte presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, prefectul Florin Stamatian si mai multi parlamentari clujeni.

Pista din anii ’60 nu mai face faţă avioanelor din secolul XXI

2010-10-14T00:01:00.000-07:00

Liderul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, susţine că dalele de pe platformele de mişcare ale Aeroportului Cluj sunt mult prea vechi - datează din anii ’60, când traficul aerian era infinit mai mic decât acum. Din acest motiv, an de an, aeroportul trebuie închis pentru remedierea uzurilor. Şi, pentru că lucrările la noua pistă de 3.500 de metri sunt abia în fază de contractare, aeroportul va fi închis pentru reparaţii şi în 2011, în perioada 12-16 mai. Directorul David Ciceo a precizat că toate companiile aeriene au fost deja anunţate să-şi redirecţioneze cursele în această perioadă.

Anul acesta, în intervalul 6-10 mai, aeroportul a efectuat lucrări de reparaţii la pista de aterizare-decolare, în valoare de aproape două milioane de lei fără TVA, fiind schimbate 140 de dale. În 12-16 mai 2011, aeroportul se închide din nou. “Din păcate, nu avem de ales. Trebuie să executăm lucrările de întreţinere a pistei. De aceea, pentru a nu crea neplăceri, am ţinut să-i anunţăm încă de pe acum pe toţi operatorii aerieni cu care lucrăm. Ei trebuie să găsească soluţii şi, în perioada 12-16 mai 2011, fie să-şi suspende anumite curse, fie să le devieze”, a explicat directorul aeroportului, David Ciceo.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, şi David Ciceo au profitat de minutele în care oficialităţile clujene aşteptau, marţi, aterizarea cancelarului german Angela Merkel şi au inspectat platformele de mişcare ale aeroportului.

“Din păcate, până când nu avem noua pistă finalizată, până când nu se reabilitează complet aceste platforme de îmbarcare-debarcare, suntem nevoiţi să tot băgăm bani în întreţinere, asta ca să nu mai discutăm şi de neplăcerile create de faptul că aeroportul trebuie să îşi sisteze activitatea pentru o perioadă de câteva zile”, a declarat Tişe. El susţine că se poate vedea cu ochiul liber cum se deteriorează căile de rulare.

“Dalele sunt foarte vechi. Din 1960, pe vremea când aici nici nu se putea vorbi de trafic aeroportuar. În prezent, aceste căi de rulare trebuie să facă faţă unui trafic mult mai intens, cu avioane foarte grele. Este de înţeles deci că se strică totul foarte repede. Din ce am văzut cu domnul Ciceo, din cauza greutăţii dalele se îndepărtează unele de altele şi este nevoie de material bituminos pentru a acoperi uzura. Din păcate, deocamdată nu avem ce face. Dar atribuim acum contractul pentru execuţia noii piste de 3.500 de metri. Apoi, îmi doresc să obţinem şi finanţarea europeană pentru reabilitarea platformei de îmbarcare-debarcare şi sper ca într-un viitor cât mai apropiat să putem vorbi despre aeroport aşa cum ne dorim”, a spus Tişe.

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a arătat extrem de interesat de proiectul de dezvoltare a aeroportului, în timpul vizitei pe care diplomatul a efectuat-o luni, la Cluj-Napoca. “Ambasadorul Harris a venit cu un consilier economic care s-a angajat să ţină legătura cu noi, pentru a informa mediul de afaceri din Marea Britanie cu privire la proiectul aeroportului. Urmează să le trimitem toate datele. În primul rând, i-am transmis faptul că ne dorim să realizăm şi un terminal cargo, dat fiind faptul că în judeţul Cluj avem investitori interesaţi de un astfel de obiectiv. Acum, că vom avea şi Legea Parteneriatului Public-Privat, sper că vom avea mai multe posibilităţi în a dezvolta astfel de proiecte fără a ne fi prea greu din punct de vedere financiar”, a explicat Bica, completat de Tişe.

Acesta a explicat că administraţia judeţeană va avea posibilitatea, în baza noii legi, să invite investitorii să vină cu oferte concrete. “Dacă vrem un terminal cargo, turnul de lângă stadion sau orice alt obiectiv de investiţie, lansăm proiectul, apoi putem trimite scrisori către investitori. Cine are interes vine cu oferte, iar noi vom putea intra la negocieri”, a declarat Tişe, pentru ZIUA de CLUJ.

Impact vrea renegocierea contractului Lomb pe o suprafaţă mai mică

2010-10-14T00:00:00.000-07:00

Consilierii locali clujeni decid, în şedinţa de astăzi, soarta cartierului Lomb, un proiect gândit în parteneriat de Primăria Cluj-Napoca şi Impact Developer&Contractor.
Reprezentanţii companiei Impact susţin că au investit peste 12 milioane de euro pentru proiectul Lomb, iar municipalitatea nu a pus la dispoziţie, din punct de vedere juridic, terenul de 267 de hectare pe care a fost gândit cartierul de locuinţe în cadrul parteneriatului public-privat. Directorul de proiect, Alex Rusescu, spune, într-un interviu, că Impact este interesată de continuarea proiectului, însă în alte condiţii, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei imobiliare.

De ce s-a decis scoaterea Consiliului Local din acţionariatul societăţii Lomb SA?
Alex Rusescu, director proiect Lomb: Legislaţia societăţilor comerciale este una dintre primele introduse în România după 1990 şi are nişte prevederi foarte stricte referitor la situaţia în care un acţionar, oricare ar fi acela, nu a vărsat capitalul subscris, cu proceduri precis formulate privitor la anularea acţiunilor neachitate. Decizia Consiliului de Administraţie al Lomb SA, de conformare cu prevederile exprese ale Legii 31 a societăţilor comerciale, era inevitabilă în situaţia în care nu a fost îndeplinită obligaţia Consiliului Local de a aporta terenul de 179 ha la capitalul social al Lomb SA în termen de doi ani de la înregistrarea la Registrul Comerţului. Aceste măsuri au urmat calea stabilită prin legile în vigoare, atât în ce priveşte conţinutul lor, cât şi în procedurile aferente. Trebuie amintit că partea de capital social aferentă Impact, în sumă de peste 12 milioane de euro, a fost vărsată la înfiinţarea Lomb, încă de acum doi ani.

Care sunt intenţiile Impact privind cartierul din Deal Lomb, având în vedere stadiul procedurii insolvenţei?
Ar trebui să le luăm pe rând pentru a fi explicate: insolvenţa şi intenţiile noastre. Trebuie să lămurim din capul locului rolurile şi raporturile dintre actorii menţionaţi: Societatea Lomb, dezvoltatorul proiectului Cartierul Dealul Lomb, este un subiect de drept separat faţă de acţionarii săi: are sediu, capital social, contabilitate, angajaţi, plăteşte taxe. Faptul că un acţionar se află într-o anumită situaţie nu implică în nici un fel activitatea, drepturile şi obligaţiile acestei societăţi, Lomb SA.

Gândiţi-vă, spre exemplu, la societăţile listate pe Bursă care nu sunt afectate în nici un mod de condiţia specifică a oricăruia dintre acţionarii lor: aceştia se schimbă mereu prin vânzarea sau cumpărarea de acţiuni, dar compania emitent îşi continuă activitatea şi îşi îndeplineşte obligaţiile. În privinţa insolvenţei, este din ce în ce mai evidentă utilizarea abuzivă a acestei căi de rezolvare a unor diferende comerciale, a se vedea şi alte cazuri recente din mediul economic actual care frizează absurdul. Este public faptul că, în acest moment, procedura insolvenţei este suspendată în ce priveşte pe Impact Developer & Contractor. Din tot ce se vede, activităţile acestei companii se desfăşoară normal, iar comunicatele ei arată că se vor parcurge paşii legali impuşi de legislaţie. Cert este că gradul de solvabilitate a Impact este, indiscutabil, mai mult decât suficient, iar pentru aceasta se pot analiza rapoartele financiare publicate la Bursa de Valori Bucureşti.

Intenţiile noastre au fost şi rămân cât se poate de serioase în ce priveşte realizarea acestui proiect pentru care s-au mobilizat resurse importante pe parcursul ultimilor trei ani. Dar, în acelaşi timp, este însă evident că piaţa şi condiţiile economice s-au schimbat dramatic în ultima perioadă, perspectivele nefiind nici ele foarte încurajatoare pe termen scurt. Până la urmă, acest proiect oferă produse imobiliare care vor trebui absorbite de piaţă. Aceasta este logica oricărei societăţi comerciale, de a vinde pentru a putea susţine investiţiile. Restrângerea dramatică a cererii, pe de o parte, dată de scăderea salariilor, şomaj şi taxe ridicate, şi, pe de alta, de dispariţia practic a creditării, duc necesar la recalibrarea planurilor prin adoptarea de soluţii realiste în ce priveşte activităţile de investiţii justificate de vânzări. Este îmbucurător că avem analize foarte clare care arată că obiectivele esenţiale ale primăriei, şi anume disponibilitatea de teren viabilizat pentru loturi şi locuinţe sociale, pot fi atinse chiar în condiţiile diminuării suprafeţei terenului pus la dispoziţia Lomb SA. Toate acestea în două-trei variante de dezvoltare a restului proiectului, fără ca sustenabilitatea economico-financiară să fie major afectată.

Este compania interesată de renegocierea contractului cu CL Cluj privind realizarea cartierului?
Ne dorim cu certitudine continuarea proiectului. Forma în care acest parteneriat va continua va trebui să ţină însă cont, aşa cum am mai spus, de realităţile obiective ale perioadei, de principiul proporţionalităţii şi focusării pe soluţii realiste. Şi mai este un aspect care trebuie lămurit pentru buna înţelegere a lucrurilor. Un parteneriat public-privat are scopul de a alătura un patrimoniu, dimensiunea de credibilitate, investiţii publice şi sprijin instituţional dat de administraţia publică prin competenţa specifică într-un anumit domeniu a partenerului privat de a proiecta, construi şi opera bunuri şi servicii utile comunităţii în mod eficient şi competitiv, la costuri mai scăzute şi în timp mai scurt. Aceste contribuţii trebuie să fie convergente prin asumare explicită şi implementare efectivă pentru a fructifica acest tip de parteneriat, altfel utilizat la scară largă în toate ţările civilizate. Contribuţiile trebuie să fie proporţionale şi continuu convergente. Parteneriatul cere implicare activă de ambele părţi. Nu este o bucată de hârtie, ci este dialog continuu şi conlucrare orientată pe implementarea efectivă a fiecărei etape a proiectului, mai ales când sunt în discuţie zeci de obiective şi durate de mulţi ani.

Ca o consecinţă, întreaga comunitate locală, dar şi regională şi îndeosebi autorităţile trebuie să impună, corelat cu dimensiunea parteneriatului, planificarea creşterii locale prin acţiuni efective - politici transpuse de creştere a populaţiei, politici vizibile de stimulare a investiţiei locale şi străine, politici aplicate de echilibrare a direcţiilor de dezvoltare, cu rezultate concrete. O clarificare a drepturilor şi responsabilităţilor faţă de reuşita acestui proiect la nivelul administraţiei şi factorilor de decizie locali trebuie să facă parte în mod necesar din discuţiile viitoare. O parte dintre reprezentanţii administraţiei publice cu care am avut ocazia să lucrăm sunt oameni inimoşi care au înţeles rolul şi rostul unui astfel de parteneriat, dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. Sincer, am fost deosebit de dezamăgiţi de faptul că locaţia actuală de implementare a proiectului IMOGEN nu este în cadrul cartierului Dealul Lomb, aşa cum fusese prevăzută iniţial şi pentru care Consiliul Local oferise în concesiune teren în Lomb.

Centrul de Cercetare Medicală IMOGEN, al cărui beneficiar este Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, anunţat recent câştigător pentru finanţarea prin fonduri UE, a beneficiat gratuit din partea noastră de întocmirea documentaţiei de aplicaţie, de consultanţă, proiectare şi studii de fezabilitate, în ideea sprijinirii localizării obiectivelor de interes public în Lomb. Cartierul are prevăzut explicit în acest sens zona de funcţiuni medicale şi academice prin Master Plan şi PUZ. Nu ştiu care investitor privat ar mai fi considerat posibilitatea vreunei discuţii despre viitoare proiecte comune în asemenea condiţii.

Care vor fi acţiunile Impact în cazul în care CL decide rezilierea contractului?
Apreciem ca deosebit de oportună discutarea în Consiliul Local a aspectelor legate de forma şi rolul parteneriatului dintre Impact Developer & Contractor şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Cred că atât pentru oamenii politici, cât şi pentru consilieri este o realitate şocantă căderea semnificativă de pe piaţa imobiliară şi cea de finanţare. De aici apare naturală analiza şi redefinirea rolurilor celor doi parteneri în continuarea acestui parteneriat cu o semnificaţie socială majoră pentru Cluj-Napoca, dar care poate fi de succes doar dacă are acoperire comercială. Rezilierea este una dintre soluţiile de ultim resort, este rezolvată de partenerii asociaţi prin mijloace juridice specifice, dar implică o durată mare.

Experienţa arată că acest tip de soluţie nu aduce beneficii concrete partenerilor, mai ales pentru scopul şi intenţiile iniţiale ale consiliului privind proiectul. Există, în mod cert, alternative şi oportunităţi clare de continuare a proiectului cu atingerea obiectivelor definite iniţial în plan social şi de dezvoltare urbană. Aşa cum am făcut întotdeauna, şi noi, şi întreaga comunitate interesată de continuarea proiectului ne bazăm pe clarviziunea şi buna judecată a consilierilor locali şi a executivului local în alegerea celei mai potrivite soluţii de restructurare a proiectului, având pregătite şi prezentate deja câteva propuneri demne de luat în seamă.

Cât a investit până acum Impact în acest proiect?
Aşa cum a fost reflectat şi în presă, activitatea de dezvoltare a proiectului Cartierul Dealul Lomb a beneficiat de aportul a mulţi specialişti, români şi străini. Urmare a investiţiilor de peste trei ani, a rezultat o zestre impresionantă de mărci, documentaţii, proiecte şi idei inovative stabilind un standard de dezvoltare urbanistică de nivel european, transpuse prin Master Plan, PUZ, proiecte tehnice şi studii de fezabilitate privind drumurile, îmbunătăţirile funciare, prevenirea eroziunii şi stabilizarea solului. La acestea adăugăm aducţiuni de apă, gaze, canalizare menajeră şi pluvială, reţele electrice, inclusiv instalarea reţelei şi a punctelor de transformare, documentaţii PUD şi proiecte tehnice, locuinţe de tipologii diferite, parcuri şi spaţii verzi, centre de cercetare medicală etc., a căror fructificare este exclusiv destinată Cartierului Dealul Lomb. Se poate adăuga promovarea Clujului şi a locaţiei Lomb în cadrul târgurilor şi manifestărilor internaţionale la care am participat. Toate acestea sunt investiţii intrinseci şi indisolubil legate de proiectul Dealul Lomb şi Cluj, valoarea lor ridicându-se până acum la mai multe milioane de euro.

Ce motive au determinat nerespectarea termenelor din contractul încheiat pentru realizarea cartierului ?
Termenele prevăzute în Contractul-Cadru de Asociere, care a stat la baza parteneriatului dintre Consiliu şi Impact, sunt respectate, aşa cum au comunicat mereu pe parcursul anilor atât compania de proiect, cât şi reprezentanţi ai primăriei. Singura problemă e recentă şi generată de neaportarea terenului, contribuţia Consiliului Local la capitalul social al Lomb SA, teren fără de care proiectul nu poate în prezent să treacă la noi etape de dezvoltare.

Blocul ilegal de pe Bucureşti, “pârât” la E.ON şi Electrica

2010-10-11T12:57:00.000-07:00

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese la furnizorii de utilităţi din Cluj-Napoca prin care le solicită să nu acorde avize de branşare a imobilului de pe strada Bucureşti. De asemenea, primăria a cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii, având în vedere nemulţumirile vecinilor şi faptul că blocul se construieşte lipit de un alt imobil, să verifice gradul de risc al construcţiei.

“Până în data de 21 octombrie, când este termen în procesul privind ordonanţa preşedinţială de oprire a lucrărilor, dar nici în procesul prin care Awwad Jamal contestă amenda aplicată de Poliţia Comunitară pentru că a început construcţia fără autorizaţie municipalitatea nu mai poate face nimic. Mai avem un termen la un proces pe care l-am intentat noi împotriva constructorului, în care cerem instanţei să decidă desfiinţarea imobilului, dar acesta este numai în aprilie 2011”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei.

După ce Awwad Jamal a declarat reporterilor ZIUA de CLUJ că vrea să termine blocul până se judecă dosarul în instanţă, deoarece nu crede că ar putea fi demolat – deci sperând să obţină reautorizarea –, municipalitatea s-a sesizat şi a întreprins alte demersuri pentru a bloca construcţia de pe strada Bucureşti. “Fiind «cu mâinile legate» pe partea de proceduri prin care să îl oprim să costruiască şi având informaţii că tocmai asta vrea, să profite de portiţa pe care o permite procedura legala, am încercat să găsim şi alte căi pentru a bloca aceste demersuri prin care doreşte să fie gata cu blocul până la proces”, au menţionat reprezentanţii primăriei.

Poliţia Comunitară a trimis săptămâna trecută adrese către Inspecţia de Stat în Construcţii, care a mai fost sesizată şi care a participat la controalele efectuate în zonă, prin care se solicită analizarea gradului de risc al construcţiei. “Imobilul care se construieşte ilegal este aproape lipit de blocul de locuinţe din zonă. Am cerut Inspecţiei de Stat în Construcţii să verifice gradul de risc al construcţiei şi să ia măsurile care se impun. Dacă există risc de prăbuşire, legal pot fi sistate lucrările. Poliţia Comunitară a mai sesizat şi compania E.ON Gaz, Compania de Apă Someş şi Electrica cu privire la faptul că imobilul se construieşte fără autorizaţie şi a solicitat să nu dea avizele de branşare a acestuia la utilităţi. În paralel, continuă supravegherea şantierului”, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Pe rolul instanţelor există mai multe acţiuni formulate de inspectorii Serviciului control urbanism din cadrul Poliţiei Comunitare: acţiune de obligare la desfiinţare, cu termen în data de 14 aprilie 2011, ordonanţă preşedinţială, cu termen în data de 21 octombrie, plângerea contra-venţională depusă de Awwad Jamal, cu termen în data de 29 octombrie 2010. Iordanianul a început să construiască imobilul de pe strada Bucureşti în vara acestui an, fără autorizaţie. El a fost amendat şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă cu 26.000 de lei.

Awwad Jamal a motivat că s-a apucat de construit pentru că a investit 200.000 de euro în teren şi nu a mai putut aştepta să fie plimbat de primărie până să primească autorizaţia. Acesta a mai explicat şi că vechea construcţie de pe terenul de pe Bucureşti nr. 4 - o casă pe care a demolat-o – era aproape lipită de blocul vecin şi acoperea gemurile acestuia până la etajul II. Comisia de urbanism din cadrul primăriei i-a respins proiectul pe motiv că “nu respectă retragerile faţă de vecinătăţi şi regulile de construire ale zonei”. În ce priveşte amenda pentru munca la negru, investitorul susţine că muncitorii lucrează în contul unei datorii pe care o avea un prieten către el.

Turnurile, întoarse din drum la Urbanism

2010-10-02T13:31:00.000-07:00

Ansamblul de trei turnuri cu 16 etaje destinate exclusiv locuirii de pe strada Frunzişului din Cluj-Napoca nu a fost pe placul specialiştilor din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTATU). Aceştia le-au transmis proiectanţilor să regândească modul de mobilare a parcelei şi să vină în Comisia de urbanism pentru discuţii şi negocieri privind circulaţiile, dar şi silueta urbană a întregii zone cuprinsă în interiorul curbei de pe Frunzişului.

Planul Urbanistic Zonal şi Planul Urbanistic de Detaliu privind amenajarea unui ansamblu de locuinţe cu regim de înălţime două subsoluri, parter şi 16 etaje au fost prezentate ieri, în şedinţa CTATU. Proiectanţii de la Bogart au propus pe un teren de 1,2 hectare situat în interiorul curbei de pe strada Frunzişului trei turnuri cu 363 de apartamente şi tot atâtea parcări, dintre care 294 în cele două niveluri de subsol şi 69 în exterior. Aceştia le-au explicat specialiştilor din CTATU că în zona Frunzişului s-a creat deja precedentul, existând mai multe documentaţii de urbanism aprobate de municipalitate pentru amplasarea de construcţii înalte, dintre care pentru turnurile Tower ar exista şi autorizaţia de construire. Pentru circulaţii şi intrarea sau ieşirea din ansamblu s-a propus o nouă stradă şi realizarea unui sens giratoriu. “Turnurile sunt separate şi vor fi executate în etape”, au adăugat proiectanţii.

Specialiştii din Comisia de urbanism nu s-au arătat încântaţi de propunerile de mobilare a celor 1,2 hectare de teren. Aceştia au concluzionat că nu se justifică nici economic, nici din punctul de vedere al interesului public sau al locatarilor. “Vizitatorii ansamblului nu au unde să oprească”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

“Propuneţi un ansamblu de locuinţe înconjurate de o cale rutieră foarte circulată. Scapi copilul din casă şi îl calcă maşina. Documentaţiile de urbanism din zona Frunzişului nu au produs efecte, altele decât administrative, şi, cu siguranţă, s-ar putea nici să nu producă. Nu puteam avea şi aici structuri ca turnurile din zona Billa (proiectul Tower de pe Calea Floreşti - n. red.), abandonate şi ilogice. Nu orice este posibil dacă nu este un context favorabil. Nici din punct de vedere al intereselor urbane nu se justifică, nici din punct de vedere al intereselor locatarilor. Mă îndoiesc că este finanţabil un astfel de proiect. Ar trebui să fie locuinţe extraordinar de ieftine, a se citi extraordinar de proaste. Mi se pare o utopie”, a atras atenţia şeful Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, membru în CTATU. Adrian Iancu, fost arhitect-şef al municipiului, a observat că propunerile venite de la proiectanţi în ceea ce priveşte noua stradă nu sunt pe terenul beneficiarului ansamblului, societatea Napopark. Proiectanţii au explicat că au propus pe teren turnuri, pentru că acestea conferă un spaţiu fluid şi sunt eficiente economic.

Primarul Sorin Apostu le-a cerut proiectanţilor de la Bogart să revină cu răspunsuri la toate problemele semnalate, pentru noi consultări în Comisia de urbanism. Ţigănaş, însă, a intervenit şi a recomandat ca, în aceste condiţii, ale revenirii proiectului pentru discuţii în comisie, proiectanţii să ofere o altă soluţie în locul celor trei turnuri de 16 etaje, care să ţină cont de silueta dealului percepută din cartierul Mănăştur.

Proiectul de pe Frunzişului are un aviz de oportunitate aprobat de Consiliul Local Cluj-Napoca în martie 2009. Beneficiarul proiectului este societatea Napopark, înfiinţată în ianuarie 2007 la Cluj-Napoca şi care are trei asociaţi - Dorin Bob (66,5%), Cornel Tarţa (28,5%) şi ATC SRL (5%), aceasta din urmă fiind deţinută tot de cei doi - Bob (85%) şi Tarţa (15). Dorin Bob este unul dintre investitorii implicaţi în proiectul ansamblului rezidenţial din apropierea Facultăţii de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor, din care s-au executat două blocuri şi pentru care, recent, a solicitat modificarea proiectului, astfel încât numărul de apartamente într-un al treilea bloc din zonă să crească la 100. Cornel Tarţa, în calitate de reprezentant al societăţii ATC, mai dezvoltă la Cluj un proiect de locuinţe autorizat pe Bd. 21 Decembrie - imobil de şapte etaje cu apartamente, birouri şi spaţii comerciale, pentru care a solicitat anul acesta şi aprobarea unor funcţiuni medicale.

Cel mai mare spital din România, în parcul Tetarom I

2010-09-29T22:54:00.000-07:00

Propunerea privind noua funcţiune a fost expusă ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, şi urmează să fie analizată de către consilieri. Terenul pe care CBC Development Design a ridicat clădirea este concesionat de la Tetarom, societate la care CJ este acţionar majoritar.

Reprezentanţii CBC regândesc planurile privind funcţiunile din cadrul complexului de servicii din parcul industrial Tetarom I, clădirea fiind deja ridicată. “Doi importanţi operatori de spitale din Europa ne-au solicitat parteneriatul pentru a realiza cel mai mare obiectiv spitalicesc din România, iar noi, ca proprietari, ne-am dat acordul. Clujul, important centru de învăţământ superior, este un loc ideal pentru un spital teritorial universitar, care poate deveni un punct de stabilitate şi de atracţie pentru oamenii valoroşi din Ardeal care au plecat în alte părţi. Mi se pare o propunere foarte bună şi o susţin. Cred că discutarea propunerii de către CJ e normală, iar acceptarea ideii, o dovadă de maturitate. Se creează posibilitatea ca aici să se realizeze cea mai mare investiţie din România din acest domeniu”, a declarat Valentin Nica, asociat în CBC. Cei doi investitori din străinătate sunt VAMED (Austria) şi Manutencoop Facility Management (Italia).

Consilierul PSD Dan Canta a anunţat că forul judeţean a primit o propunere din partea CBC privind realizarea unui spital de urgenţă în Tetarom şi că aceasta ar trebui analizată cât mai repede. “Trebuie să vedem în ce măsură reuşim să soluţionăm acest proiect de investiţie. De când ne-am început mandatele, am demarat un program amplu de investiţii majore: construcţia stadionului, dezvoltarea aeroportului, reabilitarea celor 700 km de drumuri judeţene şi spitalul regional de urgenţă. Dacă pentru primele proiecte am găsit soluţii, trebuie neapărat să rezolvăm şi proiectul spitalului regional de urgenţă. Nu ştiu ce se mai întâmplă cu varianta proiectului de spital propus pe terenul armatei din Floreşti, am rămas undeva blocaţi. Acum avem o propunere de parteneriat public-privat din partea CBC, trebuie să studiem în ce măsură poate fi susţinută. Au în plan să construiască un spital pe terenul din Tetarom I. Eu zic că nu e de ignorat o astfel de propunere. Trebuie să terminăm odată cu acest program de investiţii”, a comentat Canta.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a afirmat că propunerea CBC va fi analizată, dar a menţionat că în nici un caz nu va fi abandonat proiectul spitalului regional, programat pe terenul din Floreşti. “Eu vă propun să ne întâlnim cu toţi liderii de grup şi să vedem împreună ce variante avem. Dispunem de un teren de 14 ha ce ne-a fost transferat prin decizie de guvern de la Ministerul Apărării Naţionale (MAN). L-am primit pentru un spital de urgenţă, aşa că asta trebuie să construim acolo, numai că pe trei ha se află un depozit de muniţie. Dacă adăugăm şi zona de protecţie, ar însemna să ne lipsim de şase ha, astfel că nu ne-ar mai rămâne nimic. Ca să mutăm depozitul, avem nevoie de 1,5 milioane de euro. Am trimis solicitare la MAN să vedem dacă acoperă această finanţare. Dacă nu, trebuie să vedem cum rezolvăm problema, ce putem face pentru a coopta un investitor”, a precizat Tişe. El a convenit pentru săptămâna viitoare o şedinţă de lucru pe această temă cu consilierii.

Planul iniţial: centru de afaceri cu hotel

Conform planurilor anunţate cu ocazia lansării proiectului CBC, Global Plaza urma să fie un centru de afaceri, care să includă un hotel Ramada de 4*, cu 120 de camere, restaurante, un centru de conferinţe cu o capacitate de 500 de locuri. Proiectul prevedea spaţii comerciale pe 1.562 mp şi birouri de 7.185 mp. La vremea lansării complexul avea ca termen de finalizare august 2008, cu o investiţie estimată la 25 de milioane de euro. Ansamblul a fost gândit drept centru de servicii care să deservească în principal parcul industrial Tetarom I şi societăţile care ocupă spaţii aici.

2,5 milioane de lei de la Judet pentru proiectele comunitatilor locale

2010-09-28T22:56:00.001-07:00

De proiectele propuse spre finantare de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, vor beneficia locuitorii municipiilor Dej si Gherla, ai orasului Huedin si din comunele Tureni, Mihai Viteazu, Belis, Baisoara, Savadisla, Valea Ierii, Iara, Baciu si Jucu.

Pe lista proiectelor de hotarire ce vor fi analizate astazi de consilierii judeteni in cadrul sedintei ordinare se afla si unul privind nominalizarea pe unitati administrativ-teritoriale si lucrari a sumei de 2,5 milioane de lei din cota de 20% din impozitul pe venit si TVA, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala pe anul 2010.
Cea mai mare suma, 85.500 de lei, va merge in comuna Tureni pentru realizarea izolatiei termice a scolii generale si pentru construirea retelei de apa si canalizare. O suma apropiata, de 85.000 de lei, va fi directionata inspre comuna Mihai Viteazu pentru realizare drum statie de sortare. Comuna Belis se afla pe lista cu nominalizari cu doua proiecte privind realizarea instalatiei de incalzire a caminului cultural si realizarea acoperisului sediului primariei, suma totala prevazuta fiind de 66.000 de lei. Statiunea montana Baisoara are nevoie de suma de 65.000 de lei pentru construirea centrului SMURD din localitate, care deserveste comunele Baisoara, Savadisla, Valea Ierii si Iara. Tot suma de 65.000 de lei a fost prevazuta pentru comuna Baciu, care are nevoie de acesti bani pentru reparatii la drumul comunal 142B, la intrarea in localitatea Popesti, si pentru asfaltarea drumului din Radaia. Comuna Jucu va primi 50.000 de lei pentru lucrari de asfaltare a drumurilor comunale din Jucu de Sus si Vistea, iar alimentarea cu apa a satului Camarasu necesita o alocare de 57.500 de lei. In ceea ce priveste municipiile si orasele din judet, cea mai mare suma, 69.000 de lei, va merge inspre municipiul Dej, care va folosi banii pentru lucrari de reparatii la Spitalul Municipal, sectia Psihiatrie. Gherla va primi 41.500 de lei pentru reparatii curente la strazi, aceeasi suma fiind destinata si orasului Huedin pentru amenajari de parcari si platforme in ansamblul de locuinte din Piata Republicii, nr. 8, si pentru reabilitarea de trotuare si strazi.

Licitatie de 23,2 milioane de euro, in luna noiembrie

2010-09-23T07:16:00.000-07:00

In luna noiembrie a.c. vor fi atribuite lucrarile de proiectare si constructie a Salii Polivalente din Cluj-Napoca, valoarea contractului fiind de 23,2 milioane de euro. Potrivit autoritatilor locale, principalul criteriu de atribuire va fi constituit de pretul cel mai scazut. Cladirea (2S+P+3E) va fi construita in apropierea stadionului «Ion Moina», pe un teren cu o arie de 16.530 mp. Sala va avea aproximativ 7.000 de locuri, iar la cele doua niveluri subterane vor fi amenajate locuri de parcare. Termenul stabilit pentru realizarea obiectivului este de 24 de luni. Potrivit planurilor de arhitectura realizate de Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, valoarea totala a investitiei este de peste 63 milioane de euro. Finantarea va fi asigurata cu fonduri de la bugetul local, insa edilii nu exclud accesarea unor fonduri europene pentru realizarea investitiei, in cazul in care programele Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei vor fi deblocate.

140 de milioane de euro, puşi deoparte pentru “drumari”

2010-09-23T07:14:00.000-07:00

Municipalitatea a decis să lupte în instanţă împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) prin care a fost anulată licitaţia pentru întreţinerea drumurilor. Contractul, estimat între 70 şi 140 de milioane de euro, fusese câştigat de consorţiul Diferit-Kiat, însă nu a mai putut fi semnat deoarece CNSC a anulat procedura. Primarul Sorin Apostu se plânge că din pricina acestui blocaj e nevoit să apeleze la sume suplimentare din buget pentru a putea acoperi lucrările urgente care apar.

Prima înfăţişare la Curtea de Apel în cazul licitaţiei privind atribuirea contractului pentru întreţinerea drumurilor din Cluj-Napoca va avea loc mâine. Primarul Sorin Apostu spune că este pregătit să lupte împotriva deciziei CNSC şi că administraţia locală va avea câştig de cauză.

“Am ales să mergem în instanţă pentru că decizia CNSC nu a fost corectă. Nu mi se pare normal să dai câştig de cauză unei societăţi care nu avea nimic de-a face cu noi, care nici măcar nu se înscrisese în licitaţie. Este absolut evident faptul că acea firmă ne-a contestat caietul de sarcini doar pentru a ne bloca. În realitate, nu avea nici un interes să participe la licitaţie, pentru că nu întrunea condiţiile necesare”, susţine primarul Sorin Apostu. El a afirmat că juriştii primăriei şi-au formulat întâmpinarea pe această direcţie şi că speră ca instanţa să se pronunţe în cel mai scurt timp, astfel încât contractul pentru întreţinerea drumurilor să poată fi deblocat, iar lucrările pentru întreţinerea drumurilor să poată continua conform angajamentului luat de societăţile Diferit şi Kiat, care au fost desemnate câştigătoare.

Între timp, primăria a cerut ajutorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) pentru realizarea unor lucrări ce nu suportă amânare. “Până în prezent, am cheltuit peste 800.000 de lei pentru că au intervenit o serie de lucrări urgente. Cum licitaţia noastră e blocată, ne-am văzut nevoiţi să apelăm la RADP. Din păcate, nu avem de ales şi pe viitor tot aşa vom proceda, până în momentul în care instanţa va clarifica această licitaţie”, a declarat primarul Sorin Apostu.

CNSC anula în urmă cu câteva săptămâni licitaţia electronică ce vizează întreţinerea drumurilor din municipiu. Primăria apucase să decidă câştigătorii contractului, consorţiul Diferit-Kiat, însă CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi Euro Form Consulting, care au contestat o parte dintre prevederile impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Valoarea contractului câştigat de Diferit-Kiat era între 70 şi 140 de milioane de euro. Sumele stipulate în contract urmau să fie cheltuite în funcţie de bugetul disponibil în fiecare an, însă, per total, nu putea fi depăşită valoarea maximă estimată.

Primăria reface trotuarele din zona UBB pentru Angela Merkel

Sorin Apostu a anunţat că a fost solicitat de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, pentru refacerea trotuarelor de pe strada Kogălniceanu. Sunt lucrări care vor fi executate
de urgenţă, dat fiind faptul că se apropie vizita cancelarului german Angela Merkel

Lucrările la centura Huedinului, “probabil” din 2011

2010-09-18T08:57:00.000-07:00

Primarul Huedinului, Mircea Moroşan, speră ca până anul viitor să fie accesată finanţarea pentru realizarea centurii ocolitoare care va scoate traficul greu din centrul oraşului. Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de primărie şi urmează să promoveze proiectul pentru accesarea banilor prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În lungime de 9,8 kilometri, centura ar putea să coste până la 20 de milioane de euro.

Ministerul Transporturilor a aprobat recent proiectele de centuri ocolitoare a trei oraşe: Huedin - judeţul Cluj, Sighişoara - judeţul Mureş şi Făgăraş - judeţul Braşov. “Au fost depuse mai multe proiecte de centură şi mă bucur că ne numărăm printre cei care au obţinut câştig de cauză. Mi s-a spus că pentru departajare s-a luat în calcul numărul locuitorilor, iar asta este foarte bine pentru că noi chiar avem nevoie de un drum ocolitor. Ministerul Transporturilor a comandat deja studiile de fezabilitate şi urmează să promoveze proiectele pentru a obţine finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, edilul Huedinului, Mircea Moroşan.

Ministerul Transporturilor a atribuit contractul pentru studiile de fezabilitate ale celor trei variante ocolitoare societăţii Halcrow România, la preţul de 2,5 milioane de lei. “După ce se va finaliza această etapă - sper că în câteva săptămâni -, va demara procedura pentru obţinerea banilor. Valoarea lucrărilor este destul de mare, circa 20 de milioane de euro, din care statul trebuie să achite un procent de 10%. În nici un caz noi nu am fi avut aceşti bani în bugetul nostru, aşa încât mă bucur foarte mult că suma necesară va fi alocată din bugetul statului!”, mai spune Moroşan.

În prezent, Huedinul nu dispune de nici un drum ocolitor, astfel încât toate autovehiculele care circulă pe traseul Cluj - Oradea tranzitează centrul oraşului. “Din pricina traficului aglomerat nu ne permitem nici măcar să punem semaforizări. Toate maşinile grele care vin pe relaţia Cluj-Napoca - Oradea tranzitează zona centrală a oraşului, iar când se organizează târgul săptămânal şi vin oameni din toate cele 16 comune vecine este cel mai rău. Piaţa amplasată în zona centrală se aglomerează foarte mult. Maşinile blochează drumurile şi se formează cozi imense”, explică primarul.

El speră că anul viitor, în vară, vor demara efectiv lucrările la centura ocolitoare. Traseul variantei ocolitoare va începe de pe partea stângă a drumului, dinspre Cluj, înainte de benzinăria de la intrarea în Huedin, şi va ieşi la capătul oraşului, după pod. Ministerul Transporturilor a inclus proiectul centurii ocolitoare a Huedinului în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) încă din 2009. Aceeaşi soartă au avut-o şi proiectele variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Bârlad şi Timişoara. Demersurile finanţării lor prin Fondul European de Dezvoltare Regională au început însă de abia din 2010. Pentru început, au fost alese doar centurile Huedin, Sighişoara şi Făgăraş.

Tupeu maxim la Cluj: bloc de cinci etaje fără nici o autorizaţie

2010-09-09T22:52:00.000-07:00

În spatele blocului de pe Calea Turzii nr.241D, construit legal, se construieşte un altul, ferit de ochii lumii, care nu are niciun fel de aviz de la municipalitate. Inspectorii primăriei Cluj-Napoca l-au atenţionat pe constructor de când era la stadiul de fundaţie, însă el şi-a continuat nestingherit lucrul, fără a cere vreo autorizaţie. Acelaşi investitor are probleme şi cu altă construcţie.

Imobilul fără autorizaţie a ajuns la etajul cinci, iar muncitorii lucrează în continuare de zor. Întrebaţi de către reporterii ZIUA de CLUJ unde se află panoul de şantier şi cine este constructorul, muncitorii au răspuns: “Nu ştim de niciun panou. Constructor este unul Pintea”. Reprezentanţii primăriei ne-au lămurit cu privire la “blocul fantomă”.

“În spatele imobilului de pe Calea Turzii, de la numărul 241D, este o lucrare fără niciun fel de autorizaţie de construcţie. Investitorul Ovidiu Ionuţ Pintea a fost amendat în 30 martie 2009 cu suma de 3.000 de lei, atunci când construcţia era în fază incipientă, la fundaţie. S-a dispus atunci sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Potrivit procesului-verbal de contravenţie, termenul pentru intrarea în legalitate era de 180 de zile. Inspectorii primăriei spun că investitorul a stat cuminte o vreme şi nu a mai construit, dar că în trei săptămâni din acest an a ridicat ceea ce se vede acum.

În urma unui control din data de 12 aprilie 2010, reprezentanţii municipalităţii au constatat că Ovidiu Ionuţ Pintea nu s-a conformat măsurilor dispuse în 2009 şi au decis să sesizeze instanţa şi poliţia. “S-a depus plângere penală la poliţie pe numele constructorului şi s-a cerut la judecătorie desfiinţarea blocului”, a precizat Oana Buzatu. Dosarul se va judeca la instanţă abia în data de 13 aprilie 2011, din cauza supraîncărcării Judecătoriei Cluj-Napoca. Investitorul nu a depus la dosar nicio întâmpinare şi nu a putut fi contactat, deoarece nu mai locuieşte la adresa din procesul-verbal de contravenţie.

Pintea este un cunoscut al inspectorilor de la Serviciul Control Urbanism al primăriei, blocul de pe Calea Turzii nefiind singura problemă pe care o are. În apropierea lui, pe strada Mihai Românu nr. 5, acelaşi constructor a extins un imobil pe două laturi, fără a deţine autorizaţie pentru extintere. Pentru acest lucru, în data de 23 februarie 2009, a primit o amendă usturătoare de 30.000 de lei şi s-a dispus revenirea la starea iniţială a construcţiei. În acest caz, Pintea şi-a prezentat poziţia la instanţă: “Menţionez că am acordul notarial al tuturor vecinilor de pe strada Mihai Românu nr.5. Din motive necunoscute, domnul Chichişan Simion, arhitect la biroul de proiectare Chibo, nu reuşeşte din 2006 să dobândească autorizaţia de construcţie”.

Instanţa judecătoriei a apreciat că nu se impune o amendă aşa mare şi a micşorat-o la 5.000 de lei. “Raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care a fost comisă şi la urmarea produsă, aplicarea unei amenzi într-un cuantum orientat spre minimul legal prevăzut de legea 50/1991 este suficientă pentru a atrage atenţia contravenientului asupra obligaţiilor care îi revin în natura executării lucrărilor de construcţii”, se arată în sentinţă. Aceasta a fost atacată cu recurs la tribunal de către primărie.

Construcţia Cluj Arena, transmisă live pe internet

2010-09-09T22:50:00.000-07:00

Lucrările la stadion vor putea fi urmărite în direct, pe pagina oficială a administraţiei judeţene. ZIUA de CLUJ vă prezintă şi proiectul de amenajare a zonei limitrofe arenei.
O cameră de supraveghere care va fi montată pe Hotelul Sport va furniza clujenilor imagini live cu lucrările la noul stadion. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, a menţionat că, în acest fel, oricine poate urmări progresul proiectului Cluj Arena.

Sistemul va deveni funcţional săptămâna următoare. Alin Tişe a specificat că, astfel, oricare cetăţean interesat poate urmări ce se întâmplă pe şantierul stadionului. “Camera va surprinde ce se petrece pe şantierul Cluj Arena, cum evolueză lucrările, unde se lucrează. În acest fel, nu o să mai existe interpretări şi totul va fi transparent. De pe site-ul oficial al consiliului judeţean, www.cjcluj.ro, se va putea intra pe o pagină dedicată proiectului Cluj Arena, unde se vor putea urmări imagini de pe şantier. De asemenea, aceleaşi imagini vor putea fi accesate şi de pe site-ul meu personal”, a declarat preşedintele CJ Cluj.

Tişe a adăugat că este vorba despre o iniţiativă personală, pentru promovarea proiectului, prin care speră să pună capăt tuturor speculaţiilor şi să prezinte celor interesaţi imagini de pe stadion. “Nu este scump să montezi o astfel de cameră. Cred că undeva la 10 milioane de lei. Voi susţine din fonduri proprii montarea tehnologiei”, a mai spus Alin Tişe.

“Recent, proiectanţii mi-au prezentat nişte planşe referitoare la stadion şi la zona aferentă acestuia. Din aceste planşe se poate vedea exact că va exista o zonă de promenadă publică exterioară, în partea dinspre strada Uzinei Electrice. Sub tribună va fi amenajat bazinul de înot şi, în continuare, zona centrului spa, dotări pe care orice stadion care se respectă trebuie să le aibă. Pe planşa cu propunerea se mai pot vedea piaţete, zonă pentru pistele de biciclete, o parcare temporară, dar şi o zonă cu locuri de joacă pentru copii, subdivizată în trei sectoare. Aleea Parcului apare ca alee pietonală. De asemenea, pe zona unde se dorea amenajarea turnului este şi o propunere de amenajare a unei zone cu apă”, a mai explicat Alin Tişe. Săptămâna aceasta, PSD Cluj a acuzat întârzieri la proiectul stadionului, însă constructorii din consorţiulACI - Transilvania Construcţii - Con-A au menţionat că există un nou grafic de lucrări şi că stadionul va fi terminat la timp, în iulie 2011.

Primăria a avut câştig de cauză în dosarul “Cluj Arena”

Municipalitatea a anunţat ieri că instanţele de judecată au dat câştig de cauză instituţiei în procesul cu arhitecţii, care a avut ca obiect anularea celor două autorizaţii de construire emise de Primăria Cluj-Napoca în vederea construirii stadionului pe amplasamentul fostului “Ion Moina”.

Decizia finală în acest proces a fost luată ieri. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în sensul respingerii reclamaţiei formulate de o serie de arhitecţi clujeni, considerând acest demers ca fiind lipsit de interes. Pe parcursul celor două faze procesuale, reclamanţii nu au putut face dovada că cele două autorizaţii de construire emise le-ar fi încălcat interese legitime private”, au informat reprezentanţii Biroului mass-media al primăriei, prin intermediul unui comunicat de presă.

Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat ieri că acum nu mai există nicio suspiciune de încălcare a legii în momentul emiterii autorizaţiilor de construire pentru noul stadion. “Mă bucur că argumentele aduse de juriştii noştri au fost de natură să clarifice aspectele acestui proces, iar instanţele au decis în consecinţă şi au respins plângerea reclamanţilor. Acum nu mai există nici o urmă de îndoială că acest proiect de maximă importanţă pentru clujeni se implementează fără nici o încălcare a reglementărilor legale”, a spus edilul.

Preşedintele Alin Tişe a precizat, de asemenea, că a fost informat de juriştii Consiliului Judeţean Cluj că a fost respins recursul la procesul ce viza anularea autorizaţiei de construire. “Încă de anul trecut, un grup de arhitecţi a atacat autorizaţia de construire emisă pentru stadionul pe care îl reconstruim. Noi, CJ, am câştigat acest proces atunci. Arhitecţii au considerat, însă, că se impune să facă recurs, dar acesta a fost respins. Ca atare, autorizaţia de construire nu riscă să mai fie anulată şi putem continua lucrările fără probleme”, a declarat Tişe.

Urbanistii il amina de 3 ani pe un clujean

2010-09-09T09:50:00.001-07:00

Ocolitoarea de sud blocheaza de 3 ani constructia unei case in zona Borhanci, cu toate ca beneficiarul acesteia spune ca realizarea centurii nu are legatura cu proiectul sau.
Un clujean s-a prezentat ieri revoltat in Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU), cerindu-le membrilor acesteia sa-i avizeze proiectul de construire a unei case pe strada Romul Ladea din zona Borhanci.
Septimiu Rus sustine ca de 3 ani asteapta ca Primaria sa-si dea acordul pentru construirea locuintei sale, blocate, se pare, de proiectul construirii centurii ocolitoare de sud a orasului, Someseni-Manastur. „De 3 ani de zile nu mi-ati dat autorizatie pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD – n.r.). Mi-ati spus ca daca varianta ocolitoare nu trece pe terenul meu este in regula, dar daca la sapaturi se descopera un sit arheologic, atunci nu mai e loc de intors si trebuie sa intrati pe terenul meu. Nu s-a mai intimplat nimic cu aceasta ocolitoare si eu personal cred ca nu se mai face in urmatorii 30 de ani, iar eu vreau sa-mi fac casa“, a spus Rus in fata urbanistilor clujeni, carora le-a amintit ca a obtinut o hotarire judecatoreasca prin care CTATU este obligata sa ii acorde un aviz.

Avizul, pozitiv sau negativ

„Avizul pe care noi vi-l dam poate fi pozitiv, negativ sau cu conditii. O sa primiti un aviz, insa daca Consiliul Local va considera ca nu e in regula sa se construiasca o casa acolo, nu veti primi aprobare“, a subliniat arhitectul Adrian Iancu, unul dintre membrii CTATU. Desi Rus a sustinut ca proiectul ocolitoarei nu ii afecteaza terenul, urbanistii i-au cerut sa cheme proiectantul la Primarie cu o plansa detaliata. „Noi vrem sa fim acoperiti, ca sa nu se spuna ca aceasta ocolitoare nu se poate face pentru ca noi am avizat o constructie acolo“, a lamurit primarul Sorin Apostu.

Regulament pentru cimitire

Tot in sedinta de ieri, a fost dat un aviz pozitiv pentru extinderea cimitirului de pe strada Lombului. Arhitectul-sef al municipiului, Ligia Subtirica, a subliniat necesitatea intocmirii unui regulament pentru cimitire. „Trebuie rezolvata problema distantei dintre morminte. In religiile ortodoxa si catolica exista cultul mortilor, cind oamenii se aduna la mormintele celor apropiati, si nu ar fi normal sa calcam pe mormintele altora. Cei care au promis un astfel de regulament ar trebuie sa se si tina de el, pentru ca este de actualitate“, a spus Subtirica. Desi nu s-a stabilit inca numarul locurilor de veci din noul cimitir, proiectul prevede construirea unei capele, a unui spatiu administrativ, a unui grup sanitar, a unei platforme pentru parcari, dar si suprafete plantate.

Bazin acoperit in Marasti

Un alt proiect care a primit unda verde este cel ce prevede construirea unui centru spa in cartier Marasti, pe strada Inului, in spatele magazinului Kaufland. Centrul spa va cuprinde, printre altele, un bazin acoperit si o sala de fitness. Proiectantii au prevazut si 17 locuri de parcare pe amplasamentul destinat noii cladiri, dintre care 10 la subsol si 7 la nivelul solului.

Cluj Arena, un stadion “flămând”

2010-09-06T00:13:00.000-07:00

Construcţia a “înghiţit” până în prezent peste 2.700 de tone de oţel-beton şi peste 21.000 de metri cubi de beton. Costurile iniţiale vor creşte cu maximum 13 milioane de euro, cât permite legea.

Structura aferentă gradenelor noului stadion va fi montată până la începutul anului următor. În martie este programată finalizarea lucrărilor la reţeaua de iluminat, conform graficului întocmit de consorţiul care lucrează la stadion – ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii. Abia în iunie 2011 vor fi terminate terenul de fotbal şi pista de atletism.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că graficul de lucrări pentru Cluj Arena este extrem de “strâns”, tocmai pentru ca noul stadion să fie gata până la sfârşitul lui iulie 2011. “Din datele pe care le avem, până acum stadionul a «înghiţit» 21.700 de metri cubi de beton şi 2.730 de tone de oţel-beton. S-au folosit peste 95.000 de metri pătraţi de cofraje (tipare de lemn sau de metal în care se toarnă betonul pentru a se întări în forma prevăzută – n. red.), s-au turnat 1.600 de metri cubi de prefabricate pentru gradene şi peste 970 de prefabricate au fost deja montate. La structura de beton monolit suntem la aproape 80%, iar la montarea gradenelor suntem la peste 40%”, a explicat preşedintele CJ Cluj.

Autorizaţia de construire pentru stadion a fost emisă în 21 aprilie 2009. Contractul licitat are la această oră valoarea de 115.548.400 de lei (aproximativ 26,8 milioane de euro – n. red.), însă costul va fi suplimentat după ce, la o vizită a arenei, comisia UEFA a făcut o serie de recomandări autorităţilor clujene şi constructorilor. Este vorba despre creşterea capacităţii instalaţiei de nocturnă până la 2.000 lucşi/mp, modificarea structurii stadionului - dimensiunea grinzilor de rezistenţă care vor susţine nocturna, încălzirea gazonului, circuit pentru spectatori, ziarişti şi VIP, informatizarea arenei – reţea wireless de mare capacitate, instalarea unui sistem performant de sonorizare. “La sfârşitul anului, cum am mai spus, se va şti exact cât ne va costa în plus noul stadion, faţă de contractul iniţial. Constructorii negociază cu diverşi furnizori de dotări şi echipamente pentru a obţine produse de calitate la un preţ cât mai atractiv”, a menţionat Alin Tişe. Conform legislaţiei privind achiziţiile publice, autorităţile judeţene pot majora contractul, în caz justificat, cu 50% din valoarea iniţială. Asta înseamnă costuri suplimentare maxime de 57.774.200 de lei (circa 13,4 milioane de euro – n. red.).

Confecţia metalică pentru peluze are ca termen de finalizare a montajului luna noiembrie a acestui an. În aceeaşi perioadă trebuie să fie gata toate branşamentele şi racordurile aferente arenei sportive. Pentru gradene, termenul de execuţie a montajului este luna ianuarie 2011. Montarea acoperişului va începe peste o lună, februarie 2011, şi întreg procesul trebuie încheiat, potrivit graficului de lucrări, în martie. Terenul de fotbal şi pista de atletism vor fi gata abia în luna iunie a anului viitor. În cazul acestora, consorţiul care se ocupă de lucrări, ACI, Con-A şi Transilvania Construcţii, a demarat deja lucrările de infrastructură. Tot în iunie urmează să fie finalizate şi amenajările exterioare, programate să înceapă în februarie 2011. Sistemul de iluminat va fi gata ceva mai repede, la începutul primăverii viitoare, lucrările la acesta fiind programate să înceapă în luna octombrie 2010. “În mai anul viitor sunt programate primele probe tehnologice. Acestea vor fi gata în iunie. Dacă totul va merge bine, vom fi pregătiţi să inaugurăm noul stadion”, a mai spus Alin Tişe.

Licitaţie pentru amenajarea zonei din jurul stadionului

“Noi nu punem presiune pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. Când ajung la partea de costuri suplimentare, vom avem respectivul plan de lucrări, îl vom studia şi, dacă totul corespunde, îl vom supune aprobării plenului. În ceea ce priveşte amenajarea zonei din exteriorul stadionului, aceasta va face obiectul unui nou proiect, pe care îl vom scoate la licitaţie probabil anul următor”, a declarat preşedintele CJ Cluj.

Centura, mai scumpă decât autostrada

2010-09-06T00:11:00.000-07:00

Costurile pentru varianta ocolitoare Vâlcele – Apahida au depăşit deja cu 100% preţul iniţial, în condiţiile în care lucrările nu au fost încă finalizate.

Proiectul ocolitoarei Vâlcele – Apahida (23,7 km) a fost contractat iniţial la preţul de 68 de milioane de euro. Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, costurile au ajuns astăzi la circa 150 de milioane de euro. Acest proiect a fost promovat la Ministerul Transporturilor de către actualul premier Emil Boc pe vremea când era primar al Clujului, în defavoarea variantei propuse de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Marius Nicoară. Încă de acum cinci ani, Nicoară avertiza că se renunţă la un proiect mult mai viabil şi mai ieftin (Tureni – Apahida), care nu presupunea nici defrişări, nici exproprieri, traseul incluzând în mare parte drumuri deja viabilizate.

Însuşi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu (ce tocmai a fost remaniat), a recunoscut la ultima sa vizită la Cluj că “anumite porţiuni din centura ocolitoare Vâlcele-Apahida vor ajunge să coste chiar şi 12 milioane de euro pe kilometru, adică peste cât costă un kilometru de autostradă. Astfel, dacă în 2006, când a fost semnat contractul, preţul lansat se cifra la 68 de milioane de euro, după patru ani costurile sunt mai mult decât duble, iar lucrările nici măcar nu au fost finalizate şi nici nu se ştie când se va întâmpla acest lucru. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au promis că din decembrie centura va deveni circulabilă, dar au recunoscut că nu se pune problema ca aceasta să fie şi finalizată.

În prezent, din cele trei tronsoane, este circulabil doar ultimul, Dezmir - Apahida, de 5,67 km. Din iarnă, a asigurat Boc, se va putea circula pe tot traseul de 23,7 km, însă rămân deschise lucrările de consolidare a unor versanţi. Mai mult, pe tronsonul II, de 9,35 km, s-au produs o serie de alunecări de teren pe o porţiune de 200 m, ce au survenit după ce s-a turnat asfaltul. Ion Pantelimon, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, a ţinut să precizeze că în acest caz refacerea lucrărilor va fi suportată de către firmele de asigurare ale constructorului. “Noi, când am încheiat contractul pentru realizarea acestui drum, am prevăzut obligaţia pentru constructor de a avea contracte cu firme de asigurare, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de probleme”, a explicat Pantelimon.

Cu ocazia unei vizite la Cluj a premierului Emil Boc, directorul DRDP avansa următoarele costuri pentru fiecare tronson al centurii: tronsonul I - 86 de milioane de euro, tronsonul II - 30 de milioane de euro, tronsonul III - 17,1 milioane de euro. Mai exact, un total de 133 de milioane de euro pentru cei 23 km de centură ocolitoare. Sursele ZIUA de CLUJ au informat că această cifră ar fi, de fapt, mult mai mare, adică de peste 150 de milioane de euro. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a explicat această creştere prin conformaţia terenului, care a necesitat consolidări. El a precizat că “astfel de probleme au întâmpinat şi alte ţări cu un relief similar, care au derulat proiecte de infrastructură rutieră - Austria, Franţa, etc.”.

Liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj în perioada în care a fost gândit proiectul unei centuri ocolitoare la vest de municipiul Cluj-Napoca, este de o cu totul altă părere, mai ales că el avea “pe rol” un alt proiect, în aceeaşi zonă, pe traseul Tureni – Apahida. “Nici un proiect pe care iniţial l-ai contractat la un anumit preţ nu are voie să-şi dubleze costurile. Conform legii, costurile pot să se majoreze cu maxim 50% din valoarea proiectului, iar asta cu condiţia să apară acele probleme care iniţial nu au putut fi prevăzute prin studiul de fezabilitate. Dar să ajungi la costuri de peste 100%, aşa ceva chiar nu este posibil”, a comentat Nicoară.

Centura ocolitoare promovată de Marius Nicoară în 2005-2006 avea 25,6 km şi urmărea traseul drumurilor judeţene pe ruta Tureni – Dezmir - Apahida. “Preţul estimat a fost de 30,3 milioane de euro şi ar fi putut să crească pe parcursul lucrărilor cu maxim 10 milioane de euro. Nu aveam cum să depăşim 40 de milioane de euro, pentru că nu erau implicate nici exproprieri, nici defrişări, nimic de genul acesta. Existau vreo patru kilometri de drum de pământ care necesita viabilizare, în rest mergeam doar pe zona de desfăşurare a drumurilor judeţene. Şi astfel ajutam ca şi aceste comune să se dezvolte. Vorbisem deja cu primarii, toţi erau de acord, pregătiţi să susţină acest proiect”, a declarat Nicoară.

Această variantă, elaborată la nivelul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene (RADJ) din cadrul Consiliului Judeţean, se afla în faza întocmirii planurilor de execuţie. “Când am ajuns la Ministerul Transporturilor, era domnul Dobre. Ni s-a spus că o centură ocolitoare nu poate să intre peste drumurile judeţene. Am încercat să modificăm uşor proiectul. Am vorbit cu primarii din comunele vizate, care au identificat imediat terenuri adiacente, astfel încât să putem merge cu proiectul centurii paralel cu drumurile judeţene. Oamenii din comune au fost dispuşi să ne ofere gratuit proprietăţile lor, urmând ca primăria să le dea la schimb alte terenuri. Aşa a fost înţelegerea, apoi am auzit că Emil Boc s-a dus la minister cu această variantă, Vâlcele – Apahida, pe care eu am respins-o din start, tocmai pentru că nu puteam concepe un astfel de traseu. Peste terenuri agricole, dealuri, păduri. Pentru că, să nu uităm, din cauza acestui drum au dispărut peste 31 de hectare de pădure”, a apreciat Nicoară.

La vremea respectivă, Emil Boc şi-a motivat gestul de a promova acest traseu, în defavoarea variantei propuse de Nicoară, apreciind că pentru Cluj e nevoie de un drum complet nou, care să nu implice în nici un fel drumurile judeţene. Actualul premier estima iniţial că lucrările nu vor depăşi 50 de milioane de euro. Tot atunci, deputatul Daniel Buda aprecia că “Domnul Nicoară a avut, clar, cele mai bune intenţii, dar centura lui trecea prin casele oamenilor. Or, a rezolva confortul clujenilor prin disconfortul celor din Gheorgheni sau din unele sate de lângă Cluj este o dovadă de iresponsabilitate”.

Centru spa şi bazin de înot la Cluj Arena

2010-09-02T11:41:00.000-07:00

Consiliul Judeţean caută soluţii pentru creşterea veniturilor din exploatarea viitorului stadion de 30.000 de locuri, care va fi terminat în 2011.

Proiectul stadionului va fi optimizat în perioada următoare, în noua arenă sportivă urmând să fie amenajate dotări conexe, care să crească veniturile ce vor rezulta din administrarea complexului sportiv. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că există deja prevăzut un centru spa şi un minibazin de înot în cadrul arenei, conform planurilor pe care proiectanţii i le-au prezent până acum.

“Pentru că am fost nevoiţi să ne pliem pe normativele europene pentru omologarea stadionului, conform standardelor FIFA şi UEFA, am cerut consorţiului de la stadion modificarea proiectului. Aceasta impune nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Costurile trebuie şi amortizate, de aceea ne-am gândit şi la nişte dotări care să genereze venituri la bugetul judeţului. Am discutat deja despre amenajarea unui centru spa şi a unui minibazin de înot, o sală de fitness şi aerobic, dar şi alte servicii din această gamă. Am văzut planurile, această zonă este prevăzută sub tribune şi este foarte ingenios gândită“, a explicat preşedintele Alin Tişe. El a declarat că, în ceea ce priveşte administrarea, după ce Cluj Arena va fi gata, forul judeţean va demara o licitaţie publică pentru angajarea unei societăţi.

Consorţiul condus de ACI, care se ocupă de construcţia noului stadion, lucrează în prezent la planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul realizării proiectului. Iniţial, reprezentanţii CJ Cluj au avansat costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. Potrivit preşedintelui CJ, până când consorţiul nu va pezenta un grafic şi calcule complete, nimeni nu se poate pronunţa. Alin Tişe a spus că acest raport va fi prezentat plenului CJ la finele anului, când va fi cunoscută şi valoarea lucrărilor suplimentare. “Am cerut ca o parte din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură, şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ. Cu cât vor creşte costurile, vom afla spre finele anului, când vom şti exact valoarea lucrărilor suplimentare”, a lămurit Tişe.

Consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii a câştigat licitaţia pentru amenajarea noului stadion la preţul de 27,5 milioane de euro. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că se lucrează la capacitate maximă, numărul celor care muncesc pe şantier ajungând în luna august la 360. Se lucrează la partea de gradene şi s-a început realizarea infrastructurii terenului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, dar şi de instalaţii, potrivit constructorilor. În paralel cu şantierul, consorţiul negociază şi o serie de contracte - pentru sistemul de încălzire a gazonului, pentru tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală.

Philips, Siemens şi Energobit se batpentru lumina de pe Cluj Arena

“Intenţia consorţiului este să negocieze un preţ cât mai mic. În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, din câte am fost informat, nu s-a decis un câştigător. Depuseseră oferte Philips, Siemens şi Energobit, care erau interesate de lucrare. Cine dă preţul cel mai mic va efectua lucrarea. Din câte ştiu, încă nu a câştigat nici Energobit, nici altcineva”, a subliniat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

Mănăşturenii vor pază şi bariere pentru parkingul de la Minerva

2010-09-01T01:25:00.000-07:00

Chiriaşii noului parking de cartier de pe strada Primăverii cer primăriei barieră şi pază pentru obiectiv. Pentru că iluminatul e precar, locul este o mină de aur pentru furtul de oglinzi retrovizoare sau de alte componente din maşini.

Municipalitatea susţine că deocamdată nu poate da curs unor astfel de solicitări pentru că n-au fost prinse în proiect, iar parkingul a fost gândit după un regim de parcare cu abonament din cartierele clujene.

Oamenii care au contractat de la primărie abonamente de parcare în noul parking de pe strada Primăverii spun că obiectivul nu este sigur, pentru că nu a fost dotat cu barieră şi nici nu este păzit. “În parking se plimbă diverşi copii, iar dimineaţă te trezeşti fără oglindă sau fără antenă. Vrem să vă rugăm insistent să montaţi o barieră aşa cum s-a montat cea de-a doua barieră la parkingul de lângă primărie! De ce nu s-a putut copia modelul din centru al parkingului, atunci nu ar mai fi fost probleme la urcare? Cât despre iluminat, nu mai vorbesc. Cred că vom rămâne cu ochii în soare, cu toate problemele noastre de abonaţi ai parkingului. M-am săturat să fiu furat pe banii mei!”, s-a plâns instituţiei Grigore Dan.

Alţi riverani din cartierul Mănăştur cer ca măcar după repartizarea tuturor locurilor să sporească securitatea în parking şi să nu se mai permită accesul oricui în incinta parcării. Clujenii de pe arterele Bucegi, Parâng sau Ciucaş sunt deranjaţi de noile măsuri de ciculaţie impuse în zonă odată cu darea în folosinţă a parkingului, menţionând că trebuie să înconjoare tot cartierul ca să iasă din oraş.

“Bariera sau paza nu au fost prevăzute în proiect. În prezent, o echipă verifică pantele de urcare să vedem exact dacă s-a respectat proiectul şi de ce oamenii spun că se urcă greu în parking! Obiectivul a fost gândit ca o parcare de cartier, pentru care oamenii îşi fac abonamente. Poliţiştii comunitari patrulează în zonă. Am decis să aşteptăm o lună ca oamenii să se obişnuiască şi apoi vor aplica amenzi pentru cei care parchează vizavi de parking, dar şi pentru cei care nu respectă noile reguli de circulaţie din zonă”, a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu. Aceasta a adăugat că restricţiile de circulaţie impuse în zona parkingului au fost gândite pentru fluidizarea traficului, nu ca să-i încurce pe clujeni şi că necesită o perioadă de acomodare. Primarul Sorin Apostu a declarat pentru ZIUA de CLUJ că va analiza cu specialiştii din instituţie propunerea cetăţenilor privind montarea unei bariere sau asigurarea pazei pentru parking.

Reîncep lucrările de amenajare a Canalului Morii

2010-08-29T22:52:00.000-07:00

Municipalitatea clujeană a anunţat că de vineri a dispus închiderea circulaţiei pe tronsonul cuprins între străzile David Francisc şi Regele Ferdinand.

Măsura s-a impus ca urmare a lucrărilor de modernizare care se execută la Canalul Morii (foto). Pe respectivul tron aferent acestui canal se vor executa reparaţii la zidul de sprijin, lucrări de decolmatare şi se vor înlocui parapeţii. “Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, pe tronsonul menţionat se va închide circulaţia în perioada de execuţie a lucrărilor, a informat Biroul mass-media al Primăriei Cluj-Napoca.

Lucrările de modernizare a Canalului Morii au fost contractate prin licitaţie de societatea Concefa Sibiu pentru peste 1,6 milioane de lei. Intenţia este ca zona aferentă Canalului Morii să devină una pietonală şi să fie dotată corespunzător.

Primăria Cluj-Napoca a eliberat autorizaţia de construire pentru lucrările de modernizare a primului tronson, Regele Ferdinand – strada Cuza Vodă, unde municipalitatea investeşte în astfel de lucrări încă de acum un an. Termenul de finalizare a contractului este sfârşitul lunii decembrie.

Noi investitii publice si private anuntate in judet

2010-08-25T22:43:00.000-07:00

Cea mai importanta investitie anuntata in acest an in Cluj-Napoca este reprezentata de executia cladirii turn din apropierea stadionului «Ion Moina». Desi anuntul de participare a fost lansat inca din luna martie a.c., autoritatile locale au anuntat ca licitatia de atribuire va avea loc in toamna acestui an. Imobilul va fi edificat pe Aleea Parcului si va necesita o investitie estimata, initial, la 143,28 milioane de lei. Conform studiului de fezabilitate, imobilul (2S+P+24E+E tehnic) va avea o suprafata desfasurata de 30.182 mp si o inaltime de aproximativ 108 metri. In incinta cladirii vor functiona un hotel de patru stele, mai multe restaurante, birouri de clasa A si alte facilitati specifice. Durata de executie a lucrarilor este de 36 de luni, finantarea fiind asigurata din diverse surse atrase prin asociere sau concesionare. Documentatia tehnica a fost elaborata de Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.
Magazin Dedeman pe platforma Tehnofrig
Tehnofrig Imobiliare si reteaua de magazine de bricolaj Dedeman au obtinut autorizatia de construire ce presupune realizarea unui magazin pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5 - 11, din Cluj-Napoca. Magazinul (P+1E) va avea o arie construita de 17.340 mp si va fi deschis in 2011, in urma unei investitii estimate la 13,5 milioane de lei. In incinta vor fi amenajate 370 de locuri de parcare. Planurile de arhitectura au fost elaborate de compania Arhimar, din municipiu.
Proiecte importante avizate de autoritatile locale
Reprezentantii Consiliului Local din Cluj-Napoca au avizat, recent, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru constructia unui camin pentru sportivi si a unei policlinici studentesti. Obiectivul va fi executat pe un teren cu o suprafata de 33.890 mp, pe strada Pandurilor din municipiu, beneficiar fiind Universitatea Babes-Bolyai. Cladirea (D+P+10E) va avea functiuni de policlinica studenteasca la parter (pe o suprafata de 380 mp), spatii tehnice si anexe la demisol si centre de cazare pentru studenti si sportivi la nivelurile superioare. Adiacent, vor fi realizate platforme de parcare ecologice, care vor avea o capacitate de 100 de locuri.
De asemenea, edilii au avizat documentatia tehnico-economica pentru constructia si amenajarea unei hale agroalimentare (P) in cadrul pietei din cartierul Grigorescu. Valoarea investitiei este de 1,56 milioane de lei, din care lucrarile de constructii-montaj reprezinta 1,28 milioane de lei. Unitatea va avea o suprafata construita de aproximativ 500 mp, lucrarile urmand a fi realizate in sase luni din momentul initierii. Finantarea va fi asigurata de la bugetul local.
O alta investitie importanta ce va fi realizata in municipiu vizeaza constructia unei cladiri de birouri (S+P+5E+E6 tehnic), pe strada Fabricii nr. 118A. Beneficiarul obiectivului este compania Jag, din Cluj-Napoca. Cladirea va fi realizata pe un teren cu o arie de 8.135 mp, in incinta urmand a fi amenajate spatii verzi (pe o arie de 1.050 mp) si parcari. De asemenea, un garaj suplimentar va fi realizat la nivelul subteran al cladirii.
Investitie de 74 milioane de euro pentru un depozit ecologic
Una dintre cele mai importante investitii de mediu din judetul Cluj, respectiv executia unui depozit ecologic pentru stocarea si reciclarea deseurilor, a primit, recent, acordul de mediu din partea autoritatilor locale. Valoarea totala a investitiei este de circa 74 milioane de euro, din care 29 milioane de euro vor fi asigurate din bugetul local, iar diferenta (45 milioane de euro) va proveni din fonduri europene. La inceputul lunii septembrie vor fi demarate procedurile de licitare a lucrarilor de executie a obiectivului, constructia urmand a fi demarata pana la sfarsitul acestui an.

Piaţa IRA se deschide în 15 septembrie. Începe sezonul gogoşarilor

2010-08-23T21:39:00.000-07:00

Primarul Sorin Apostu va inspecta astăzi lucrările de la hala agroalimentară de pe strada Dâmboviţei, din cartierul Mărăşti. Obiectivul urmează să fie dat în funcţiune până în 15 septembrie.

“Voi verifica, personal, marţi lucrările de la Piaţa IRA. Nu dorim să inaugurăm această hală până când nu este făcut totul cum trebuie. Vrem să deschidem piaţa până în 15 septembrie, când începe sezonul gogoşarilor, dar şi al celorlalte legume, tocmai pentru ca oamenii să-şi poată face cumpărăturile spe a-şi prepara zacusca şi murăturile pentru iarnă”, a explicat Apostu. Lucrările la hala agroalimentară din zona IRA au început în 2010, autorizaţia de construire fiind emisă în martie.

De acestea se ocupă societatea TIM Cluj, valoarea lucrărilor contractate de la primărie fiind de 980.000 de lei. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de joi şi un proiect de hotărâre privind aprobarea regulamentului de funcţionare a pieţei de la IRA, dar şi a taxei de închiriere a meselor pentru comercializarea produselor agroalimentare.

Potrivit proiectului de hotărâre, taxa este stabilită la 3 lei pe zi pentru închirierea unei mese, contractele putându-se încheia pe o perioadă de maximum trei luni. Acelaşi document atestă că viitoarea hală va avea mese pentru legume-fructe, dar şi un spaţiu pentru produse lactate şi este împărţită în mai multe sectoare. Atribuirea locurilor către producători, asociaţii familiale sau societăţi comerciale se va face în funcţie de mai multe criterii.

Prioritate vor avea cei care au deţinut abomamente eliberate de municipalitate pe vechea locaţie de la IRA, selecţia operându-se după vechimea acestora. Locurile libere se vor redistribui în funcţie de calitatea celor care vor să-şi comercializeze produsele. După primele trei luni se va opera o nouă selecţie, prioritate având comercianţii care practică cele mai mici tarife. În Piaţa IRA va exista, de asemenea, obligativitatea afişării plăcuţelor pentru produse româneşti şi pentru cele din import, dar şi practicarea unor preţuri mai mici decât dublul celor din piaţa de gros de la Dezmir.

Cluj Arena în HD şi 3D

2010-08-21T22:24:00.000-07:00

Noul stadion va avea un sistem de iluminat de ultimă generaţie, atât pentru arena propriu-zisă, cât şi pentru pista de atletism. Stadionul va putea folosi tehnologia high-definition.

Grupul EnergoBit începe din această lună lucrările la sistemul de iluminare a Cluj Arena. Unul dintre acţionarii companiei, Peter Pal, a afirmat că este vizată partea de alimentare şi că se va lucra şi la instalaţia de distribuţie. Va fi utilizată cea mai înaltă tehnologie în domeniu, iar pista şi arena vor avea fiecare propriul sistem direcţional de iluminat.

Consorţiul ACI, cel care se ocupă de construcţia stadionului municipal, va fi în măsură ca în câteva săptămâni să prezinte Consiliului Judeţean (CJ) Cluj planul de lucrări suplimentare care au survenit pe parcursul proiectului. “Vor fi nişte costuri suplimentare pe care va trebui să ni le asumăm. Am fost nevoiţi să solicităm nişte modificări pentru ca stadionul să poată fi omologat în conformitate cu normativele europene. Mai exact am solicitat ca o pare din suprafaţa prevăzută în clădirea turn - primele trei niveluri - să fie înglobată tot în stadion. Astfel, s-au adus modificări majore şi la partea de structură şi chiar şi la gazon. Aşteptăm noile planuri pentru a ne putea pronunţa cu privire la preţ”, a spus preşedintele CJ, Alin Tişe.

Iniţial, acesta avansa costuri suplimentare în valoare de aproximativ şase milioane de euro. “Încă nu pot să ştiu dacă această sumă e valabilă. Până când nu vine constructorul cu un grafic şi calcule complete nu are rost să mă pronunţ”, a susţinut Tişe. ACI a câştigat licitaţia pentru acest obiectiv la preţul de 27 de milioane de euro. Între timp, lucrările la stadion au avansat. Preşedintele ACI, Dorin Aşchilean, a informat că acum se lucrează la capacitate maximă, numărul angajaţilor ajungând în luna august la 360. “Încă se mai lucrează la partea de gradene. Deja am început şi partea de infrastructură a câmpului de joc. Se fac lucrări de arhitectură, se va începe şi la instalaţii”, a spus Aşchilean. El a menţionat că mai sunt de stabilit o serie de contracte. “De pildă, încă nu am hotărât cine ne va asigura echipamentul pentru încălzirea gazonului, dar în câteva săptămâni rezolvăm şi asta”, a spus reprezentantul ACI.

În ceea ce priveşte partea de iluminat, tabela de marcaj şi alte elemente de tehnologie digitală, responsabilă va fi EnergoBit. “Încă mai suntem în fază de negociere, dar, în principiu, s-a decis ca lucrările să înceapă din această lună. În zonele în care va fi posibil vom lucra la distribuţie şi la alimentări”, a precizat vicepreşedintele EnergoBit, Peter Pal. El a spus că faţă de proiectul iniţial se cer o serie de elemente care să asigure un nivel mult mai bun de luminozitate, dar şi dotări pentru tehnologia 3D TV. “Acum cerinţele UEFA sunt foarte stricte în privinţa asigurării tehnologiei high-definition. Având în vedere că sistemul televiziunii 3D s-a dezvoltat mult, avem obligaţia să dotăm stadionul cu tehnica necesară în acest sens”, a declarat Pal.

Pista şi arena, iluminate separat

Sistemul de iluminat va fi plasat direct pe structura stadionului. Oficialul EnergoBit a informat că atât pista de atletism, cât şi arena vor avea propriul sistem direcţional de iluminat: “Pista va putea beneficia separat de lumini, la fel şi arena, dar totodată ele vor putea funcţiona şi împreună”, a adăugat Peter Pal.

Parkingul din Mănăştur şi-a deschis porţile

2010-08-19T00:29:00.000-07:00

Unitatea cu 461 de locuri de parcare de pe strada Primăverii este funcţională din această dimineaţă şi poate fi folosită de clujenii şi firmele care au contractat abonamente.

Parkingul municipalităţii de pe strada Primăverii dispune de 461 de locuri de parcare şi va avea destinaţia de parcare de cartier, pe bază de abonament. Cele 365 de locuri deja contractate de către clujeni sau agenţi economici în urma tragerilor la sorţi organizate de primărie pot fi folosite începând de astăzi.

Primarul Sorin Apostu a anunţat ieri că parkingul va fi deschisă de joi, când toţi clujenii care au contractat un abonament de parcare aici îşi pot folosi locul. Până în prezent au fost închiriate 365 de locuri către firme şi clujeni, din cele 461, cât are parcarea supraterană din cartierul Mănăştur. Etajul şi numărul locului s-au ales prin tragere la sorţi, organizată de primărie în iulie. “Locurile rămase libere vor fi atribuite la finele lunii septembrie. Până atunci mai aşteptăm cereri de la clujenii care locuiesc în vecinătate. Există şi solicitări pentru un al doilea loc de parcare, cărora le vom da curs în caz că locurile libere nu se ocupă”, a explicat Apostu.

Parkingul amenajat de municipalitate pe strada Primăverii va avea un circuit închis, în regim de parcare de cartier cu abonament. “A fost terminat şi locul de joacă din vecinătate. Fântâna este funcţională şi va fi amenajată şi o cişmea. Pentru că parkingul nu a fost gata la termen, 1 august, nu facem inaugurarea”, a afirmat primarul. Apostu a prezentat în Sala de Sticlă a primăriei şi un filmuleţ cu lucrările executate la parking începând de anul trecut. “Sperăm ca la următoarea inaugurare din birou montajul realizat de colegii mei să meargă mai bine”, a glumit primarul pe seama filmuleţului cu întreruperi.

Lucrările au început în vara anului trecut şi au fost executate de către societatea CON-A Sibiu, care s-a ocupat şi de amenajarea spaţiului verde din zona parkingului, însumând 2.900 mp, compus din 50 de arbuşti, 30 de arbori şi gard viu. Obiectivul cu două subsoluri, parter, şase etaje şi terasă a presupus o investiţie de 16 milioane de lei din fonduri publice. Deoarece în final s-au folosit materiale mai puţin costisitoare, devizul general s-a redus cu un milion de lei, a menţionat Apostu. Parkingul suprateran de cartier este dotat cu dispozitive de înregistrare video, camere video, monitoare, instalaţii de semnalizare a incendiilor şi de iluminat interior şi exterior, hidranţi, precum şi un spaţiu la parter pentru Poliţia Comunitară. Primarul a subliniat că partea de structură a parkingului a câştigat locul doi la concursul naţional organizat anul acesta de către Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri.

Cât costă abonamentul

Taxa anuală plătită de persoanele fizice pentru un loc în acest parking este de 110 lei pe an, iar pentru persoanele juridice, de 840 de lei pe an. Potrivit municipalităţii, abonamentele de parcare vor fi achitate începând cu 1 septembrie. Plata pe 2010 se va face doar pentru patru luni. În prezent există 130 de cereri de la cetăţeni pentru un loc în parking, care sunt depuse în majoritate pentru cea de a doua maşină a celor care au obţinut deja un loc de parcare.

Se ridică maşinile parcate neregulamentar

Potrivit noilor reglementări din zonă, se interzice virajul la stânga spre strada Primăverii, la coborârea dinspre strada Parâng. “Va fi obligatoriu mersul înainte dinspre strada Parâng spre staţia Minerva. Este interzis virajul la stânga de pe strada Primăverii spre intrarea în parking. Pe Primăverii, la intersecţia cu strada Parâng, se va utiliza banda destinată virajului la stânga, marcată cu săgeată pe carosabil, atât pentru virajul la stânga pentru deplasarea spre strada Parâng, cât şi pentru întoarcerea şi intrarea în parking.

Ieşirea din parking se va efectua numai prin viraj de dreapta, în direcţia nodului Omega”, au explicat reprezentanţii primăriei. Aceştia au adăugat că se va pune în funcţiune semaforul din zona parkingului. “Facem apel la cetăţeni să nu parcheze maşinile în zonele de acces la parking. Echipajele Poliţiei Comunitare vor acţiona pentru ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar”, avertizează reprezentanţii primăriei.

Materiale de construcţii de un milion de lei pentru sinistraţii din Cluj

2010-08-16T22:26:00.000-07:00

Proprietarii caselor afectate de inundaţii, din Cluj, primesc în total un ajutor financiar de aproape un milion de lei, potrivit unei evidenţe a Instituţiei Prefectului Cluj.

În Cluj inundaţiile din luna iunie au distrus 22 de case – cinci în comuna Borşa, două în comuna Chinteni, câte una în comunele Poieni şi Cojocna şi respectiv în municipiul Gherla, şi 12 case în comuna Sic. Alte 50 de locuinţe au fost avariate, cele mai multe în comuna Sic.

Pentru casele distruse sau în pericol de prăbuşire proprietarii primesc în total materiale de construcţii în valoare de 836.000 de lei, în vreme ce proprietarii caselor avariate vor primi în total suma de 147.898 lei, potrivit evidenţei Instituţiei Prefectului Cluj.

Materialele de construcţii pentru imobilele afectate de inundaţii sunt depozitate în Sic şi Chinteni.

Licitaţia pentru turnul de lângă stadion, amânată pentru toamnă

2010-08-14T14:14:00.000-07:00

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj nu se grăbeşte cu procedura privind atragerea investitorului care ar urma să construiască turnul de 24 de etaje lângă noul stadion, proiectat în spatele tribunei I a arenei (foto). Deşi se lucrează de zor la documentaţia ce vizează asocierea administraţiei judeţene cu un investitor, pentru realizarea proiectului, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că licitaţia va demara abia la toamnă.

Administraţia judeţeană a decis prin hotărâre de consiliu că cel mai potrivit este să se asocieze cu un investitor privat în vederea realizării turnului de lângă Cluj Arena. Însă procedura de licitaţie a fost amânată. “Ne-am propus să avem, în primul rând, documentaţia pusă la punct. Apoi urmează să decidem când vom anunţa deschiderea licitaţiei pentru atragerea partenerului privat pe care ni-l dorim. Deocamdată nu e nicio grabă. Ne-am gândit că cel mai potrivit ar fi undeva prin toamnă”, a explicat vicepreşedintele CJ.

Radu Bica a precizat că administraţia judeţeană va economisi, oricum, suficient timp dat, fiind faptul că licitaţia nu va fi condiţionată de regulile Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). “Noi avem un cu totul alt tip de licitaţie, de această dată. Nu mergem pe achiziţie publică, pentru că noi nu investim nimic. Banii vor fi exclusiv ai partenerului privat. Ca atare, licitaţia noastră va fi promovată prin mass-media”, a spus Bica.

Intenţia administraţiei judeţene este de a coopta un partener privat (asociere în participaţiune), care se va angaja să realizeze turnul evaluat la circa 40 de milioane de euro. Soluţia asocierii în participaţiune este, alături de concesiune, o formă a parteneriatului public-privat care acordă drepturi investitorului şi creează obligaţii similare: dreptul de a folosi terenul într-un scop determinat şi obligaţia de a plăti periodic un procent din profit sau o anumită sumă fixă de bani.

În proiectul de hotărâre adoptat de CJ se precizează că pe perioada existenţei asocierii administraţia va pierde prerogativele posesiei şi folosinţei asupra terenului, urmând să le redobândească la încetarea contractului de asociere.

Micile "detalii tehnice" nu intirzie Cluj Arena

2010-08-12T23:06:00.000-07:00

Lucrarile la noua arena sportiva a Clujului sint in grafic, cu exceptia unor mici intirzieri la ridicarea schelelor metalice care sustin acoperisul. Lucrarile la noua arena sportiva a Clujului sint in grafic, cu exceptia unor mici intirzieri la partea de schele metalice.

Schelele metalice care sustin acoperisul arenei sportive a Clujului trebuiau ridicate acum 3 saptamini, insa exista posibilitatea revenirii in grafic a lucrarilor, astfel incit arena sa fie finalizata la termen, a precizat ieri vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica.
„Zilele acestea au fost montate primele schele pentru sustinerea acoperisului, dar trebuiau finalizate in urma cu 3 saptamini“, a declarat vicele Consiliului Judetean. Potrivit lui Bica, intirzierea poate fi recuperata cu usurinta si exista asigurari ca nu se va depasi termenul de finalizare a lucrarii, vara anului 2011. Depasirea graficului de ridicare a schelelor metalice s-a datorat unor detalii tehnice in desfasurarea lucrarilor.

Cum va arata stadionul la final

Conform proiectului, viitorul stadion va avea o capacitate de 30.596 de locuri la gradene si 948 in loje pentru VIP-uri. Stadionul va dispune de un teren de fotbal dupa normele FIFA si UEFA, o pista de atletism de categoria A, accese, parcaje, retele si racorduri la utilitati. Noua arena va fi conceputa din imbinarea a patru obiective – doua tribune si doua peluze – care vor contine dotari pentru confortul publicului, dar si spatii absolut necesare pentru cluburile sportive: atletism, scrima, ciclism, box, haltere, lupte, tenis de masa, spatii de antrenament acoperite, un muzeu al sportului si cabinete medicale.

Cine construieste Cluj Arena

Cluj Arena costa peste 115 milioane de lei si este construit de consortiul format din firmele ACI Cluj, Transilvania Constructii, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Con-A Sibiu, Dico si Tiganas, Bogart Construct SRL, DAS Engineering si Grup 4 Instalatii.

În vogă în 2008-2009, Metropola Cluj a intrat în “adormire”

2010-08-11T00:16:00.001-07:00

După ce Primăria Cluj-Napoca “a tras tare” pentru avizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, Asociaţia Zona Metropolitană bate pasul pe loc.

Asociaţia Zona Metropolitană Cluj există, deocamdată, pe hârtie. Nici Primăria Cluj-Napoca, nici comunele care au aderat la metropolă nu ştiu ce să facă în continuare cu asociaţia. Reprezentanţii municipalităţii spun că Adunarea Generală a Metropolei urmează să fie convocată în viitorul apropiat, pentru a fi desemnaţi vicepreşedinţii şi a stabili viitoare direcţii de acţiune.

“Anul acesta, urmează să mai fie convocată o întrunire a asociaţiei pentru stabilirea vicepreşedinţilor, dar şi a priorităţilor. Deocamdată, data nu a fost fixată. Persoana care s-a ocupat până acum de asociaţie (Ramona Bere – n. red.) nu mai lucrează la Primăria Cluj-Napoca, iar cea care a înlocuit-o a avut nevoie de o perioadă de acomodare cu activităţile legate de asociaţie şi fonduri structurale”, au explicat reprezentanţii Biroului mass-media al municipalităţii.

Asociaţia Zona Metropolitană Cluj, formată din municipiul Cluj-Napoca şi din comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, Sânpaul şi Săvădisla, s-a constituit la începutul anului trecut. Ultima întrunire a Adunării Generale a Zonei Metropolitane a avut loc, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în septembrie anul trecut, când a fost reprimită în asociaţie comuna Sânpaul. Zona metropolitană înconjoară oraşul Cluj-Napoca, acoperind o rază de circa 30 de kilometri împrejurul acestuia, distanţa optimă pentru dezvoltarea spaţiului peri-urban.

Anul acesta, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) aferent Metropolei Cluj a primit avizul Ministerului Dezvoltării Regionale. Pentru plan, municipalitatea a lucrat la foc continuu, documentul având nevoie să fie însuşit de consiliile locale ale celor 17 comune care compun asociaţia, dar şi de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Mai mult, forul judeţean s-a angajat, în PIDU, să realizeze o serie de proiecte din domeniul economic care presupun cofinanţări de 50% din partea instituţiei şi vizează înfiinţarea de noi parcuri industriale sau modernizarea infrastructurii deja existente în parcurile industriale administrate de societatea Tetarom.

“Noi am prevăzut aceste proiecte pentru a ajuta municipiul. Acum pregătim proiectul legat de extinderea parcului Tetarom I şi de consolidarea versantului. Pregătim documentaţiile şi urmează să vedem exact în ce măsură vom realiza şi celelalte proiecte. Este adevărat că sunt proiecte care presupun o cofinanţare consistentă”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. El a adăugat, în schimb, că judeţul pregăteşte alte proiecte cuprinse în PIDU, din domeniul social. “Asociaţia există şi fiecare pregăteşte proiectele de finanţare pentru a putea fi depuse, aşa cum s-a angajat”, a menţionat Tişe.

Chiar dacă asociaţia nu a reuşit până în prezent mai mult decât elaborarea şi obţinerea avizului pentru PIDU, municipalitatea s-a concentrat pe elaborarea documentaţiilor şi depunerea primelor proiecte pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului Opertaţional Regional. Primarul Sorin Apostu a anticipat că, de la anul, dacă ceilaţi poli naţionali de creştere din România nu vor depune proiecte, Clujul se va mişca să atragă banii rămaşi.

Dacă la Oradea metropola este marcată prin indicatoare amplasate pe marginea şoselelor, la Cluj aceasta este trasată doar pe hârtie. Primarii comunelor din Metropola Cluj nu sunt îngrijoraţi că asociaţia nu este funcţională deocamdată. “Pentru noi a fost ca un demers pe termen mediu. Nu ne aşteptăm la nimic concret acum de la asociaţie. Avem alte probleme acum, cu măsura 3.22 (îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale – n. red.). Noi avem un proiect de alimentare cu apă de 2,3 milioane de euro şi suntem la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru clarificarea unui rezultat al procedurii. Merge foarte încet şi trebuie foarte multe documente”, a explicat primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu.

Viceprimarul din Apahida, Grigore Fati, a declarat că forul local a aprobat documentaţia aferentă proiectului de realizare a unui sistem integrat de staţii de închiriere biciclete din PIDU, derulat în parteneriat cu municipiul Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. “Cu PIDU nu avem bătăi de cap. Am aprobat tot ce trebuia aprobat. Cu 3.22 e foarte greu. Se pun condiţii foarte grele, într-un cuvânt, e un exces de birocraţie. Selecţia proiectelor la nivel naţional pentru prima tranşă a durat nouă luni, din august anul trecut, când a fost data limită pentru depunere. Noi avem un proiect de 2,5 milioane de euro pentru asfaltarea a 7,5 kilometri de drum. Mai avem o creşă la Câmpeneşti şi dotarea Casei de Cultură”, a explicat viceprimarul din Apahida, Grigore Fati.

Problema este aceeaşi şi la Floreşti. “Fiecare virgulă este importantă cu banii europeni. Pentru pista de biciclete am aprobat proiectul cu Primăria Cluj-Napoca şi cofinanţarea. Sunt sceptic că vom câştiga foarte multe deocamdată (de pe urma Zonei Metropolitane – n. red.). Problemele sunt cu banii ceilalţi, fondurile structurale pe 3.22, dar şi pe alte măsuri unde nu se dă drumul la fonduri”, a explicat viceprimarul din Floreşti, Horea Şulea.

370.000 de “metropolitani”

Pe hârtie, Zona Metropolitană Cluj are sediul central la Primăria Cluj-Napoca, o suprafaţă totală de peste 150.000 de hectare şi o populaţie de peste 370.000 de locuitori.

Modernizat în 2007, sediul Paşapoartelor intră în reparaţii capitale

2010-08-05T23:27:00.000-07:00

Prefectura a comandat un proiect de reparaţie a clădirii în care funcţionează Serviciul de Eliberare a Paşapoartelor, pe strada Zryni Miklos din Cluj-Napoca. De proiectare se ocupă societatea SIT, fiind vorba despre un contract atribuit prin negociere directă.

“Am cerut, într-adevăr, un proiect de reparaţii capitale ale clădirii şi arhitecţii mi-au prezentat un proiect de reparaţii ale acoperişului. Le-am cerut să-l refacă. Chiar dacă nu avem toate fondurile necesare modernizării întregului sediu, vom realiza proiectul pe etape. Normal că vom începe cu acoperişul, aflat într-un stadiu avansat de degradare”, a explicat, ieri, prefectul Florin Stamatian.

Imobilul în care funcţionează Serviciul Public Comunitar de Eliberare a Paşapoartelor Simple este o clădire-monument istoric. Aceasta a mai fost modernizată în 2007, fiind investiţi 130.000 de lei, bani proveniţi din bugetul prefecturii şi al Serviciului de Eliberare a Paşapoartelor. Lucrările au vizat, însă, modernizarea spaţiilor destinate relaţiei cu publicul sau activităţii personalului şi dotarea cu aparatură performantă.

Potrivit oficialilor SIT, a fost solicitat un Certificat de urbanism pentru intervenţiile de modernizare a clădirii. “Am obţinut chiar şi un aviz de la Comisia Monumentelor Istorice. Urma o etapă de eliberare a autorizaţiei de construire, însă trebuie să ajustăm proiectul conform noilor solicitări. Valoarea proiectului nu este mare şi nu a necesitat organizarea unei licitaţii. În următoarele două săptămâni îl vom finaliza”, a explicat arhitectul Sorin Scripcariu.

Prefectul Florin Stamatian a afirmat că valoarea lucrărilor va fi ştiută abia după elaborarea studiului de fezabilitate. “Vom organiza licitaţia pentru etapa I, repararea acoperişului clădirii, imediat ce proiectanţii vor fi gata cu proiectul”, a spus Stamatian. El a adăugat că se impun reparaţii capitale având în vedere că acoperişul a fost deteriorat de ploile din ultima perioadă.

Licitaţia pentru reabilitarea drumurilor judeţene ar putea demara în octombrie

2010-08-04T01:45:00.000-07:00

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, prin intermediul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), îşi anunţă intenţia pentru licitaţia ce vizează reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean.

Vicepreşedintele administraţiei judeţene, Radu Bica, susţine că procedura de atribuire a contractelor de lucrări va demara în octombrie, imediat după finalizarea studiilor de fezabilitate.

În 23 august se vor deschide ofertele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean. “Societăţile pe care le vom desemna câştigătoare vor avea la dispoziţie aproximativ o lună pentru a elabora studiile. Apoi, undeva în luna octombrie, vom demara şi licitaţia de execuţie”, a declarat vicepreşedintele CJ, Radu Bica. El a precizat că anunţul de intenţie privind organizarea licitaţiei ce vizează reabilitarea drumurilor judeţene a fost deja trimis spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

“Dacă avem publicat anunţul de intenţie, vom putea scurta timpul procedurii de adjudecare cu 16 zile, ceea ce ne convine foarte mult, având în vedere că ne dorim ca aceste contracte pentru reabilitarea drumurilor din judeţ să fie atribuite încă din această toamnă”, a susţinut Bica.

Proiectul iniţiat de CJ implică lucrări de anvergură pentru reabilitarea a peste 700 de kilometri de drum judeţean, din totalul de 1.200 de kilometri. Radu Bica a anunţat că au fost alcătuite şapte loturi de drumuri a câte 100 de kilometri fiecare, urmând ca fiecare lot să fie licitat separat. Pentru lucrările ce vizează reabilitarea drumurilor, administraţia judeţeană mizează pe angajarea unui credit furnizor.

Se pregatesc demolarile pentru a face loc Filarmonicii

2010-08-02T22:41:00.000-07:00

Cladirile de pe Bulevardul 21 Decembrie nr. 106, unde va fi construit Centrul Cultural "Transilvania", vor fi demolate, cel mai probabil, incepind din aceasta saptamina.

Potrivit purtatoarei de cuvint a municipalitatii clujene, Oana Buzatu, „autorizatia de desfiintare a constructiilor de pe amplasament a fost deja emisa si, prin urmare, credem ca in aceasta saptamina va incepe efectiv procesul de demolare“.
Demolarile vor fi realizate de firma Carpatec System, urmind sa fie defiintate toate constructiile existente, cu exceptia unei cladiri-monument istoric.
Va reamintim ca municipalitatea a decis, la finalul saptaminii trecute, sa publice, pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro, tema combinata din cele doua proiecte desemnate cistigatoare la concursul privind tema de proiectare a obiectivului. Decizia de publicare a temei de proiectare a venit dupa ce presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), Serban Tiganas, a reclamat, in sedinta Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism in care a fost aprobat PUD-ul Centrului Cultural, ca aceasta tema nu a fost vazuta de nimeni si, in consecinta, nu exista.
Pe amplasamentul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, unde a functionat pina nu demult Centrul Militar Zonal, vor fi construite in total sapte corpuri de cladire cu diferite functiuni, existind posibilitatea ca cel de-al saptelea sa fie impartit in alte trei. Proiectul va cuprinde sali de spectacole, un centru de conferinte, un parking, o sala de repetitii, un centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat „Transilvania“.

Arhitectul Tiganas, dezamagit de proiectul Filarmonicii

2010-07-28T23:03:00.000-07:00

Seful Ordinului Arhitectilor din Romania a cerut ieri aminarea votarii proiectului Centrului Cultural "Transilvania" si s-a contrat cu primarul Sorin Apostu.

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) al viitorului Centru Cultural „Transilvania“, ce va fi construit de municipalitate pe Bulevardul 21 Decembrie, a stirnit ieri replici aprinse intre primarul Sorin Apostu si seful Ordinului Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas.
Proiectul a primit ieri avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU) si, tot ieri, a fost eliberata si autorizatia pentru desfiintarea constructiilor existente pe amplasament, cu exceptia unei cladiri-monument istoric.
PUD-ul a fost prezentat chiar de coordonatorul uneia dintre cele doua variante ale UTCN declarate cistigatoare la concursul privind tema de proiectare a obiectivului, ahitectul Adrian Iancu. Potrivit documentatiei, in total vor fi construite sapte corpuri de cladire cu diferite functiuni, existind posibilitatea ca cel de-al saptelea sa fie impartit foarte usor in alte trei.
Proiectul va cuprinde sali de spectacole, un centru de conferinte, un parking, o sala de repetitii, un centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat „Transilvania“, dar si spatii pentru birouri. Pe amplasament vor fi amenajate mai multe spatii pietonale si chiar piatete, cea mai generoasa urmind sa fie piateta „Transilvania“, care va avea 2.000 de metri patrati. In plus, pentru facilitarea accesului in parking va fi creata o retea subterana de legatura dinspre strada Navodari.

Tiganas: „Eu tot nu stiu care e tema de proiectare“

Arhitectul Serban Tiganas a apreciat importanta proiectului, insa a atras atentia asupra modului in care trebuie luate deciziile legate de astfel de proiecte, arhitectul nefiind de acord cu faptul ca tema de proiectare a fost transformata direct in PUD. Mai mult, Tiganas nu a vazut cu ochi buni nici faptul ca nu a fost realizat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
„Problema mea in acest moment este faptul ca acest concurs de arhitectura s-a transformat direct in PUD, ceea ce nu e in regula. Concursul pentru tema de proiectare a fost o idee foarte buna, dar eu inca tot nu stiu care e tema. De asemenea, eu tot nu inteleg de ce nu avem si un PUZ cind vorbim despre un spatiu atit de generos si despre asemenea functiuni“, a intrebat Tiganas.
Seful OAR a cerut lamuriri si cu privire la amplasamentul proiectului, precizind ca multe proiecte ale municipalitatii au fost contestate pe acest criteriu.
„Vorbim despre acest centru multifunctional de foarte multa vreme. De asemenea, tin sa va spun ca cel mai contestat proiect din Paris a fost Turnul Eiffel, iar azi e cel mai vizitat. Daca ma intrebati pe mine, cea mai potrivita locatie strict pentru Filarmonica era cea din Parcul Central. Cind a fost vorba insa despre 11 arbori, am ramas singuri. Am vazut insa fotografii cu un parc generos pe locatia unde e acum Teatrul National...“, a replicat primarul Sorin Apostu.
Totusi, Tiganas a plusat si a cerut o aminare a proiectului pentru a se putea face o analiza detaliata a acestuia, insa primarul a refuzat si a supus la vot PUD-ul, fapt ce l-a dezamagit vizibil pe seful arhitectilor. „Sint foarte dezamagit si ezit in a ma ridica si a parasi sala si a continua sedinta“, a mentionat Tiganas dupa vot.
Totusi, primarul Sorin Apostu l-a linistit pe cunoscutul arhitect si i-a promis ca asteapta ca in termen de 3 saptamini sa primeasca propuneri cu privire la proiect.

Consorţiul, “secretul” prin care clujenii vor să câştige licitaţia de 120 de milioane de euro

2010-07-27T22:37:00.000-07:00

Condiţiile licitaţiei pentru construcţia noii piste a aeroportului sunt dure şi pot fi îndeplinite mai uşor prin asocierea în consorţii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Cluj Arena.

Termen de 12 ani pentru rambursarea creditului furnizor, cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţa unor lucrări similare a căror valoare să nu fi fost mai mică de 20 de milioane de euro sunt doar câteva dintre condiţiile de participare la licitaţia pentru execuţia noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj. Majoritatea constructorilor care au solicitat documentaţia de licitaţie îşi fac deja calcule privind finanţarea şi negociază formarea unor consorţii competitive.

ZIUA de CLUJ dezvăluia în ediţia de ieri că 38 de societăţi au cerut deja documentaţia de participare la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj şi Aeroportul Internaţional Cluj în vederea execuţiei noii piste de aterizare-decolare, de 3.500 de metri, proiect evaluat la 120 de milioane de euro: companiile cunoscuţilor oameni de afaceri Tiberiu Urdăreanu (UTI), Costel Căşuneanu ( Pa&Co International), Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB), Nelu Iordache (Blue Air, Romstrade), Florian Walter (Romprest Service, “U” Cluj), nemţii de la Max Bögl, austriecii de la Alpine Bau şi Strabag, italienii de la Astaldi, spaniolii de la FCC Construccion, maghiarii de la Nemzetközi Vegyépszer, ACI Cluj (Ioan şi Dorin Aşchilean), Transilvania Construcţii (Mircea Timofte) sau Napoca Construcţii (Ştefan Dimitriu şi Ion Ţiriac).

Indiferent de concurenţă, constructorii, mai mari sau mai mici, au început să întocmească strategii pentru a-şi maximiza şansele de câştig. Clujenii speră să intre în consorţii cu firme puternice, preferabil din străinătate, pentru a avea acces la o “felie” din proiectul de 120 de milioane de euro. Directorul general al ACI Cluj, Dorin Aşchilean, a mărturisit că în acest moment are în vedere cooptarea unui partener extern.

“Mie condiţiile de participare mi se pare destul de dure. Sunt dure mai ales pentru societăţile româneşti, cărora le este mult mai greu să atragă finanţare decât firmelor străine care au cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Dar nu avem ce să facem, mergem înainte. La acest moment suntem în discuţii să ne asociem cu cineva din afară, pe viitor poate parteneriatul va fi extins, rămâne de văzut”, a apreciat Dorin Aşchilean.

în opinia sa, cel mai mare obstacol îl va constitui timpul de rambursare, de 12 ani, a creditului furnizor. Aşchilean crede că din acest motiv vor fi multe societăţi care vor da înapoi. “De regulă, băncile sunt destul de reticente să finanţeze lucrări de pe urma cărora îşi recuperează banii atât de târziu. Dar să sperăm că noi vom reuşi să ne descurcăm. Oricum, nu cred că vor fi prea mulţi participanţi la această licitaţie. De participat poate participa oricine, însă va conta doar cine poate oferi calitate”, a declarat Aşchilean pentru ZIUA de CLUJ.

Şi mai sigur s-a arătat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte. “Condiţiile impuse în caietul de sarcini pentru proiectul pistei aeroportului mi se par corecte, având în vedere anvergura acestui proiect. Ne vom strădui să ne organizăm în aşa fel încât să le respectăm întocmai”, a susţinut Timofte. El nu a dorit să ofere prea multe detalii despre societăţile cu care se află în negociere pentru un eventual parteneriat, însă a precizat că încă nu a intrat în discuţii cu ACI, societate alături de care a câştigat licitaţia organizată de CJ Cluj pentru execuţia noului stadion.

“în materie de asociere este posibil orice. Dar nu doresc să spun mai multe pentru că nu vreau ca aceia care ne concurează să ştie ce strategie adoptăm noi. Oricum, un lucru este cert. Acest proiect necesită bani, pentru că vorbim de un credit furnizor. Ca atare, la licitaţie vor veni doar acele societăţi care au capacitate să atragă finanţări. Pentru că nici măcar firmele care au bani lichizi nu-şi permit în prezent să-şi cheltuiască resursele în aeroportul clujean. Banii se bagă, de regulă, în afaceri care aduc venituri într-un timp mult mai scurt. Deci şi firmele cu bani se vor orienta să atragă alt tip de finanţare, dacă vor dori să intre în cursa pentru acest contract”, a explicat Mircea Timofte.

în opinia sa, atât firmele româneşti, cât şi cele străine vor întâmpina destule dificultăţi tocmai la acest capitol, al atragerii de finanţare, care este şi cel mai important în ecuaţia licitaţiei.

Preşedintele societăţii clujene Construcţii Napoca, Ştefan Dimitriu, a anunţat că este interesat de proiectul noii piste. “Acum lucrăm la montajul financiar, încercăm să încheiem un parteneriat. Sunt multe de făcut, pentru că trebuie să îndeplinim o serie de condiţii extrem de serioase pentru a putea participa la această licitaţie”, ne-a declarat Dimitriu.

El a reamintit că societăţile interesate de licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de euro şi experienţă similară în proiecte evaluate la minimum 20 de milioane de euro. “Din aceste condiţii se înţelege clar că sunt favorizate parteneriatele între societăţi. Asta încercăm să facem şi noi”, a spus Dimitriu.

Din partea societăţii germane Max Bögl, Mirela Bocşa este de o cu totul altă părere, apreciind că şi băncile îşi fac propriile calcule, asemeni firmelor de construcţii.

“Nu poţi să spui că banca nu îţi dă bani pentru o perioadă de 12 ani, atâta timp cât vreo bancă nu s-a pronunţat încă în sensul acesta. Până când reprezentanţii băncii nu au documentaţia în faţă, pentru o evaluare proprie, nu poate spune nimeni că nu avem şanse să obţinem bani”, a afirmat Bocşa. Ea a precizat că nu a apucat încă să analizeze documentaţia de licitaţie.

“Am văzut doar anunţul de licitaţie, pentru că documentaţia a fost trimisă cu întârziere la noi, la Bucureşti, şi de abia ce a ajuns. Oricum, din ce am văzut până acum, proiectul pare interesant şi chiar suntem interesaţi de el. Mai multe detalii vom putea oferi însă doar după ce vom consulta întreaga documentaţie”, a apreciat împuternicitul Max Bögl.

Reprezentantul societăţii Romprest Service, Mihai Caracotea, a precizat că documentaţia de licitaţie nu a putut fi accesată din pricină că CD-ul transmis de aeroport nu funcţiona. “Noi am solicitat documentaţia de licitaţie. A ajuns la noi, însă nu a putut fi consultată, pentru că CD-ul pe care l-am primit nu se deschide”, a susţinut Caracotea.

Contactaţi telefonic, reprezentanţii societăţilor PA&CO International şi Spedition UMB, care şi-au procurat documentaţia de participare, au specificat că vor furniza în zilele următoare informaţii legate de condiţiile de participare la licitaţie şi de strategia pe care o vor aborda.

Tombola parcărilor

2010-07-27T22:36:00.000-07:00

Clujenii şi-au ales ieri prin tragere la sorţi locul de parcare în primul parking de cartier, amenajat de Primăria Cluj-Napoca pe strada Primăverii.

Mănăşturenii au tras ieri la sorţi etajul şi numărul locului de parcare din parkingul de cartier de pe strada Primăverii. Oamenii s-au declarat mulţumiţi de modalitatea inedită de atribuire a abonamentelor de parcare în acest prim parking de cartier construit de Primăria Cluj-Napoca.

Tragerea la sorţi a avut loc în sala mică de şedinţe a primăriei. Peste 50 de cetăţeni au stat la rând pentru a extrage din urne etajul şi numărul locului de parcare din parkingul suprateran de pe strada Primăverii. Per total, în cursul zilei de ieri, aproximativ 150 de clujeni şi-au ales prin tragere la sorţi locul de parcare.

“Am tras locul 5 de la etajul 6. Nu sunt mulţumit, dar prefer să nu-l refuz pentru că altfel primesc un loc pe terasă. Ulterior, o să încerc să văd dacă se poate modifica”, ne-a declarat un clujean prezent la tombola parcărilor, organizată ieri de municipalitate. Mihai Pop, care a extras locul cu nr. 11 de la parter, a afirmat că este foarte încântat că s-a construit parkingul şi că oamenii vor avea unde să-şi ţină maşinile.

“Este bun şi la etajul 5. Noi am primit amendă fiindcă de un an ne-am creat un loc de parcare peste trotuar, pentru că n-am avut altă alternativă de la primărie. Acum este bine că vom avea unde parca”, a precizat Maria Culcer, care a nimerit locul nr. 19.

“Modalitatea de extragere nu este chiar corectă. Pe biletele din urnă se văd etajele şi cine se uită dinainte cât stă la rând poate să-şi aleagă un loc bun”, a atras atenţia Mihaela Mureşan.

“Am venit de la spital pentru că eram în zonă. Nu pentru mine, pentru naşul meu, care este plecat în străinătate. Cererea o are de un an. Am tras un loc la etajul 5, dar cred că este în regulă”, ne-a declarat un alt clujean care a participat ieri la “tombola” de la primărie. Sorin Pană, care a tras din urnă un loc de parcare la etajul 3, este convins că maşina sa va fi ferită de spargeri, având în vedere că o va pune în parking.

Municipalitatea a primit peste 280 de cereri pentru un abonament de parcare în parkingul de pe strada Primăverii. Pentru cele 50 de locuri de pe terasă nu s-a depus nicio cerere, chiar dacă abonamentul este mai ieftin. Un abonament pentru închirierea unui loc de parcare în parkingul de pe Primăverii costă 110 lei pe an pentru persoanele fizice şi 840 de lei pe an pentru persoanele juridice. La ultimul nivel, pe terasă, abonamentul este de 65 de lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu, parkingul urmează să fie finalizat în 1 august.

“Abonamentele de parcare vor fi încheiate începând din luna septembrie. Per total, parkingul va avea peste 480 de locuri de parcare. După tragerea la sorţi, locurile care vor rămâne libere vor fi repartizate cetăţenilor în ordinea depunerii cererilor. Parkingul va fi inaugurat abia după ce va fi amenajat şi spaţiul verde aferent”, a explicat reprezentantul municipalităţii.

Licitaţia pentru construirea parkingului de pe Primăverii a avut loc în 12 februarie 2009. în cadrul procedurii, primăria a primit 11 oferte, cel mai mic preţ fiind oferit de Transilvania Construcţii (12,67 de milioane de lei, termen de execuţie 6 luni – n. red.), iar cel mai mare, societatea Comnord Bucureşti (peste 26 de milioane de lei). Transilvania Construcţii nu şi-a argumentat preţul foarte mic propus, iar contractul a fost atribuit societăţii de pe locul doi, Con-A, pentru peste 17 milioane de lei. însă Con-A a lucrat la parking tot cu Transilvania Construcţii.

Parking păzit, dar fără garanţii

Deşi acesta va fi supravegheat, primăria nu răspunde de siguranţa autoturismelor, a bunurilor din interiorul lor sau de eventualele avarii cauzate de modul defectuos de parcare sau de rulare în interiorul parkingului.

Pietonală în jurul noului stadion

2010-07-26T00:37:00.000-07:00

Consiliul Judeţean Cluj îşi face deja calcule în vederea angajării societăţii care va amenaja zona din proximitatea Cluj Arena.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a precizat că proiectul Cluj Arena nu are cum să excludă spaţiile exterioare adiacente. Va fi organizată o nouă licitaţie pentru angajarea unei societăţi care se va ocupa de amenajarea aleilor şi a unei piaţete. în zilele cu competiţii sportive, zona va servi pentru amplasarea unor gradene mobile care vor asigura dirijarea spectatorilor spre tribunele arenei.

în timp ce lucrările la stadion înaintează în ritmul stabilit, liderul CJ, Alin Tişe, a declarat că se fac planuri şi pentru cea de-a doua etapă de lucrări, ce implică amenajarea urbană din exteriorul arenei. “De fapt, dacă vorbim de ceea ce implică lucrările de amenajare a exteriorului stadionului, înseamnă că ne raportăm deja la un cu totul alt proiect. Sunt alte lucrări, un nou proiect care va necesita organizarea unei noi licitaţii”, a apreciat Tişe.

El a adăugat că zona exterioară arenei va fi inclusă în aria protejată a oraşului. Aceasta va cuprinde mai multe alei pietonale care să servească şi ca sistem de acces în stadion (ieşiri/intrări).

“Va fi amenajată inclusiv o piaţetă publică. Avem suficient spaţiu pentru asta, deoarece ne rămâne zona pe care era terenul de zgură. Apoi, pe toată orizontala din jurul stadionului vor fi amenajate alei pietonale. Pe acestea se va amplasa sistemul de gradene mobile menit să asigure preselectarea publicului şi un acces mai uşor în tribune”, a afirmat Tişe. Imediat ce lucrările la partea de structură a stadionului se vor finaliza, va putea fi pregătită şi licitaţia pentru amenjarea exteriorului.

“Nu ştim încă la cât se va ridica proiectul de amenajare a zonei exterioare stadionului. Rămâne să vedem după ce vom avea studiul de fezabilitate. Ideea este că proiectul stadionului nu ar fi complet dacă nu vom avea în vedere să amenajăm exteriorul”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.

Pe de altă parte, administraţia judeţeană aşteaptă o informare privind costurile suplimentare din partea constructorului stadionului (consorţiul ACI - Transilvania Construcţii - ConA Sibiu – UTCN - Dico şi Ţigănaş - Das Engineering - Bogart - Grup 4 Instalaţii). “Sunt o serie de lucrări care nu au fost prevăzute în contractul licitat. Mai exact, noi am solicitat ca unele dintre spaţiile clădirii-turn (ce va fi alipită stadionului - n. red.) să fie integrate în arenă. E vorba de 3.000 mp care vor asigura spaţiile pentru birouri şi săli necesare omologării arenei în categoria «Elite»”, a informat Tişe.

Tot el a menţionat că modificarea proiectului a adus schimbări de structură la tribuna I, astfel încât să se poată câştiga mai mult spaţiu la subsolul ei. De asemenea, la cheltuieli suplimentare sunt înglobate şi sistemele speciale pentru securitate şi iluminat.

“Noi nu avem de ce să-i presăm pe constructori. Ei merg cu lucrările în funcţie de graficul pe care l-am aprobat. în momentul în care vor ajunge la partea de costuri suplimentare, vor veni cu acel plan de lucrări. îl vom analiza, iar dacă acesta corespunde cerinţelor noastre, îl vom aproba în plen”, a spus Tişe.

CJ nu a renunţat nici la planul privind atragerea unui partener privat care să dezvolte pe cont propriu clădirea-turn de 24 de etaje ce va fi alipită stadionului. “Am obţinut acordul CJ să mergem pe varianta asocierii cu un partener privat. în cel mai scurt timp, demarăm o nouă procedură de licitaţie”, a anunţat liderul CJ.

Conform acestuia, s-au făcut deja demersuri la Cartea Funciară pentru transferul către Primăria Cluj-Napoca a terenului de circa 60.000 mp situat în vecinătatea stadionului, unde municipalitatea s-a angajat să construiască o sală polivalentă şi un parking subteran.

“Acum facem expertiza cadastrală, pentru a stabili limitele de proprietate între CJ şi primărie. Terenul pe care am acceptat să-l transferăm municipalităţii va intra oficial în patrimoniul primăriei, astfel încât să poată demara proiectul cât mai curând”, a conchis preşedintele Alin Tişe.

Primăria scoate la licitaţie sala polivalentă pentru a obţine un preţ de criză

2010-07-26T00:36:00.000-07:00

Municipalitatea clujeană intenţionează să liciteze parkingul şi sala polivalentă de lângă viitorul Cluj Arena pentru a dobândi un preţ avantajos.

Proiectul Primăriei Cluj-Napoca nu a fost acceptat pe lista obiectivelor finanţate de Compania Naţională de Investiţii (CNI), aşa cum sperau în vara lui 2009 oficialii municipalităţii.

Reprezentanţii CNI, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, au declarat că pe lista obiectivelor susţinute de companie nu apare proiectul unei săli polivalente la Cluj-Napoca. “Pe lista proiectelor CNI nu a figurat realizarea unei săli polivalente cu 7.000 de locuri la Cluj-Napoca”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Adina Mitran, din cadrul Biroului de presă al CNI.

Potrivit edilului Sorin Apostu, sala polivalentă rămâne un proiect de viitor, pentru că încurajează practicarea sportului, dar şi derularea unor competiţii importante în oraş.

“Chiar dacă proiectul nu apare în bugetul de anul acesta al CNI, aceasta nu înseamnă că nu se vor găsi resurse la anul sau în anii următori. Noi am prevăzut bani pentru acest obiectiv în bugetul pe 2010 (pe lista de investiţii din 2010 figurează suma de peste 4,3 milioane de lei - n. red.). Realizarea unei săli de sport este un proiect fezabil, la fel cum sunt investiţiile într-un centru cultural sau cele imobiliare. Noi dorim să scoatem la licitaţie atât parkingul de sub această sală, cât şi lucrările la sala polivalentă, la pachet. Este cea mai bună abordare în această perioadă de criză”, a explicat pentru ZIUA de CLUJ Sorin Apostu.

Edilul a adăugat că în acest fel se va obţine şi un preţ foarte bun, se va da de lucru societăţilor de construcţii şi se va realiza şi ceva pentru oraş. “Facem o licitaţie electronică deschisă vizând contractarea lucrărilor pentru întreg proiectul sălii şi cine va oferta preţul cel mai mic va câştiga”, a mai spus oficialul primăriei. Anul trecut, reprezentanţii municipalităţii mizau pe intenţiile CNI de a susţine realizarea a cinci săli polivalente la nivel naţional, proiect care nu a demarat din lipsă de fonduri.

Consilierii locali clujeni au aprobat la şedinţa din luna iunie 2009 indicatorii tehnico-economici aferenţi construirii sălii polivalente. Aceasta urmează să fie amenajată pe un teren al municipalităţii de lângă noul Cluj Arena, în zona străzii Uzinei Electrice. Investiţia a fost evaluată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) la peste 268 de milioane de lei (circa 62 milioane de euro). UTCN a lucrat pe partea de arhitectură cu RUD Atelier, pentru instalaţii cu Das Engineering şi pentru proiectare cu Bogart Construct.

Sală de 7.000 de locuri

Conform studiului realizat de UTCN şi de partenerii săi, sala polivalentă va avea 7.000 de locuri, dintre care 300 retractabile, un restaurant cu 200 de locuri, un bar panoramic cu 100 de locuri, patru săli de conferinţe a câte 100 de locuri, spaţiu închiriabil pentru un centru de fitness şi un parking subteran. Termenul propus pentru finalizarea obiectivului a fost de 48 de luni. 7

Planuri noi pentru străzi, după anularea licitaţiei de 140 de milioane de euro

2010-07-23T21:45:00.000-07:00

Primăria Cluj-Napoca aşteaptă motivaţia în baza căreia licitaţia pentru întreţinerea drumurilor a fost anulată pentru a decide dacă va contesta soluţia sau va demara o nouă procedură.

Informaţiile publicate acum două zile, în exclusivitate, de ZIUA de CLUJ, cu privire la anularea licitaţiei pentru lucrările de întreţinere a drumurilor din municipiu, au fost confirmate oficial de biroul de presă al Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Primarul Sorin Apostu s-a arătat revoltat de faptul că a aflat informaţia prin intermediul ZIUA de CLUJ, şi nu de la CNSC.

El a precizat că, fără a dispune de motivaţia soluţiei, nu ştie cum să reacţioneze. în momentul în care o va obţine, va decide dacă va contesta soluţia CNSC sau dacă va trece - deja pentru a treia oară - la organizarea unei noi proceduri de atribuire a acestui contract, evaluat la maximum 140 de milioane de euro.

Licitaţia privind întreţinerea drumurilor din municipiul Cluj-Napoca, deschisă în 17 mai şi adjudecată consorţiului Diferit-Kiat, a fost anulată în 19 iulie, conform informaţiilor oficiale transmise de biroul de presă al CNSC la cererea ZIUA de CLUJ. Contractul-cadru pe patru ani a fost evaluat între 70 şi 140 de milioane de euro.

Banii urmau să fie folosiţi eşalonat, în funcţie de bugetul disponibil, fără însă a se depăşi valoarea specificată în contract, de 140 de milioane de euro (600 de milioane de lei – n.red.). După cum dezvăluia în urmă cu două zile ZIUA de CLUJ, CNSC a dat câştig de cauză societăţilor Grup Arcons şi EuroForm Consulting, care au contestat condiţiile prevăzute de primărie în caietul de sarcini al licitaţiei electronice.

“Am auzit din presă că licitaţia s-a anulat. Nu înţeleg cum presa a primit e-mail prin care a obţinut datele despre această licitaţie, iar noi, ca instituţie oficială, parte direct interesată, nu am primit un răspuns nici la ora actuală. Să mai vorbim despre conduită?”, a declarat, nemulţumit, Sorin Apostu.

Edilul a apreciat că nu are cum să ia o decizie fără să fi citit înainte motivaţia CNSC. “Nu ştiu cum vom proceda şi ce putem face până când nu am decizia cu tot cu motivaţie. De abia apoi ne vom putea pronunţa”, a afirmat primarul Apostu. Potrivit procedurii legale, Primăria Cluj-Napoca va avea la dispoziţie zece zile din clipa în care a primit decizia CNSC pentru a contesta soluţia instituţiei.

în cazul în care va accepta decizia CNSC, municipalitatea va organiza o nouă procedură pentru atribuirea acestui contract de lucrări, cea de-a treia. Unul dintre reprezentanţii consorţiului care a câştigat licitaţia, directorul tehnic al societăţii Diferit, Grigore Vădean, este conştient că cele mai dezavantajate vor fi societăţile cărora le-au fost făcute publice ofertele tehnice şi financiare. “Nici nu ştiu ce să spun până când nu voi vedea motivaţia CNSC. De abia apoi vom putea decide cum vom proceda. Luni mă întorc la birou şi sper că până atunci vom primi motivaţia CNSC”, a spus Vădean.

Potrivit informării transmise de CNSC la cererea ZIUA de CLUJ, licitaţia electronică a Primăriei Cluj-Napoca privind atribuirea contractului de lucrări pentru întreţinerea străzilor a fost contestată de patru societăţi: Construct Perom (contestaţia nr. 357/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14001/30.04.2010), Grup Arcons (contestaţia nr. 2743/30.04.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 14066/30.04.2010), EuroForm Consulting (contestaţia nr. 740/03.05.2010, înregistrată sub nr. 14346/03.05.2010) şi Tehnologica Radion (contestaţia fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 14410/03.05.2010). Tehnologica Radion a depus şi o a doua contestaţie, cu nr. 638/21.06.2010, înregistrată la CNSC sub nr. 21993/21.06.2010.

în 19 iulie, CNSC a răspuns acestor contestaţii, emiţând deciziile nr. 3740/C3/2417-2437-2490-2496-3957, prin care a dispus următoarele măsuri: “Respinge excepţia tardivităţii contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (formulată împotriva documentaţiei de atribuire), invocate de autoritatea contractantă (Primăria Cluj-Napoca – n.red.).

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat a contestaţiilor, invocată de autoritatea contractantă, cu referire la primele patru contestaţii. Respinge excepţia lipsei de interes a contestaţiei SC Grup Arcons SA, invocată de autoritatea contractantă. Admite excepţia lipsei de interes a contestaţiilor SC Construct Perom SRL şi SC Tehnologica Radion SRL (împotriva documentaţiei de atribuire), invocată de autoritatea contractantă.

Admite contestaţiile aparţinând SC Grup Arcons SA şi SC EuroForm Consulting SRL. Respinge contestaţia SC Tehnologica Radion SRL (împotriva rezultatului procedurii de atribuire), ca nefondată. Dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este executorie. (...) împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în informarea transmisă de CNSC cotidianului ZIUA de CLUJ.

Concesionarea hotelului si parkingului de la aeroport, aminata

2010-07-22T23:45:00.000-07:00

Decizia pentru investitiile de la aeroport se va lua abia saptamina viitoare.

Singurul ofertant, firma UTI Facility Management, a introdus niste pretentii suplimentare în contractul pe care doreste sa-l semneze cu Consiliul Judetean, pentru care comisia de licitatie cere acum lamuriri.
Comisia de licitatie a Consiliului Judetean s-a întrunit miercuri pentru a adjudeca licitatia privind realizarea hotelului si parkingului de lînga aeroport în favoarea singurului ofertant, firma UTI Facility Management, însa decizia a fost amînata.
De vina pentru aceasta amînare de 3 zile pare a fi chiar ofertantul, care a introdus în contract niste clauze suplimentare pentru care Consiliul Judetean cere acum lamuriri. „Comisia s-a întrunit ieri (miercuri, 21 iulie – n.r.) si a decis ca oferta celor de la UTI corespunde din punct de vedere tehnic si vizavi de ceea ce s-a cerut prin caietul de sarcini. Însa, ca urmare a unor clauze suplimentare introduse în contract de ofertant, nu am adjudecat înca licitatia si am cerut niste lamuriri în termen de 72 de ore. Prin urmare, o decizie finala va fi luata abia saptamîna viitoare“, a precizat pentru monitorul vicepresedintele Consiliului Judetean, Radu Bica, fara a detalia care sînt aceste clauze.

Parcare extinsa la Aeroport

Consilierii judeteni au decis în sedinta din luna martie a acestui an sa concesioneze la pachet realizarea celor doua obiective din perimetrul aeroportului clujean, avînd în vedere ca la nivelul administratiei judetene nu se gasesc fondurile necesare pentru acestea. În procedura de desemnare a cîstigatorului licitatiei, redeventa va avea o pondere de 40%, la fel si propunerea tehnica, iar termenul de realizare a celor doua obiective 20%. Dupa efectuarea lucrarilor de reamenajare si extindere a parcarii existente si construirea parcarii etajate, capacitatea totala estimata a parcarii din incinta Aeroportului International Cluj-Napoca va fi de aproximativ 2.000 de locuri. În ceea ce priveste hotelul, acesta va fi de 4 stele, cu o capacitate de 144 de camere duble, avînd o suprafata construita de 7.700 de metri patrati.
Potrivit estimarilor initiale, valoarea totala a celor doua obiective de investitii ajunge la 20 de milioane de euro. Consiliul Judetean a stabilit si datele privind durata de realizare a investitiilor: 2 luni pentru parcarea exterioara, 12 luni pentru parcarea etajata si 24 de luni pentru hotelul de 4 stele.

sursa: Monitorul de Cluj

Clujul se asociază cu Mureşul, dar vrea să fie “vioara întâi”

2010-07-22T23:40:00.000-07:00

Alin Tişe se va întâlni cu omologul Lokodi Emoke, dar acceptă numai varianta unui control clujean al asocierii dintre Aeroportul Internaţional Cluj şi Aeroportul Transilvania.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, apreciază disponibilitatea omologului său de la Mureş, Lokodi Emoke, pentru a găsi o soluţie privind gestionarea comună a Aeroportului Transilvania şi a Aeroportului Internaţional Cluj. împreună cu directorul David Ciceo, Tişe se va deplasa la Târgu-Mureş pentru a se întâlni cu Lokodi Emoke. în opinia preşedintelui CJ Cluj, ar trebui găsită o soluţie imediată pentru comasarea celor două aeroporturi.

Liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, a acceptat oficial să colaboreze cu autorităţile clujene în ceea ce priveşte crearea unui pachet regional unitar de servicii aeroportuare. Ea a răspuns miercuri, printr-o adresă, ofertei CJ Cluj, invitând partea clujeană la discuţii concrete în vederea identificării unei forme legale pentru o gestionare comună a aeroporturilor din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.

“Apreciem scrisoarea dumneavoastră de intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport aerian a fi un element important al gândirii unei dezvoltări unitare la nivel regional şi o ofertă de eficientă administrare a banului public în folosul cetăţenilor regiunii transilvane. Un parteneriat cu judeţul Cluj poate însemna o garanţie pentru un proiect de succes care să exceadă limitele a două judeţe învecinate, astfel putându-se dezvolta un pol multinodal de infrastructură de transport la o distanţă mai mică de 100 de kilometri între două municipii”, scrie Lokodi Emoke în scrisoarea către Alin Tişe, prezentată ieri în exclusivitate de cotidianul nostru şi redactată de CJ Mureş ca răspuns la oferta venită de la Cluj.

Preşedintele administraţiei clujene, Alin Tişe, a afirmat ieri că nu a primit o invitaţie oficială din partea omologului său de la Mureş, însă a anunţat că este deschis oricând să-i facă o vizită lui Lokodi Emoke. “Doamna preşedinte ne informează, prin intermediul presei, că este dispusă la o colaborare, însă nu vorbeşte despre acea posibilă variantă de gestionare a celor două aeroporturi. Cred că pentru această etapă ar trebui să avem o întâlnire cu toţi factorii decizionali, cu grupurile de consilieri, ai noştri şi ai lor, cu directorii aeroporturilor şi să luăm o decizie concretă”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ preşedintele Alin Tişe.

în opinia sa, o variantă de gestiune comună ar fi aceea ca ambele regii (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aeroportul Transilvania din Mureş) să se unească. “Această variantă

ne-ar conveni cu condiţia ca noi, Clujul, să avem putere decizională. Mi se pare firesc aşa, pentru că noi avem programul de investiţii, iar aeroportul nostru este deja cotat la un cu totul alt nivel faţă de cel de la Mureş”, a precizat Tişe.

Liderul CJ Cluj nu exclude nici posibilitatea transformării aeroportului din judeţul Mureş în societate comercială, astfel încât Clujul să poată achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni. “Sunt câteva variante, iar tot ce sper este ca intenţia noastră să fie bine primită şi percepută de către colegii noştri din Mureş”, a menţionat preşedintele CJ Cluj. Ideea conturată de acesta stă la baza unei strategii de dezvoltare a unui aeroport regional care să poată concura cu cele similare din Europa.

UTI ar putea pierde licitaţia de la aeroport

2010-07-21T22:34:00.000-07:00

Licitaţia privind concesionarea terenului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca pentru construirea unui parking şi a unui hotel de patru stele urma să fie adjudecată ieri.

Pentru că singurul ofertant - societatea UTI Facility Management – ar fi propus în contract o clauză suplimentară legată de plata redevenţei, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a amânat finalizarea procedurii. UTI are la dispoziţie trei zile să renunţe la clauză, au afirmat sursele ZIUA de CLUJ.

Singura ofertă pentru concesionarea terenului din incinta aeroportului aparţine societăţii UTI Facility Management. Comisia de licitaţie a CJ a parcurs etapele de evaluare a ofertei şi urma ca ieri să decidă adjudecarea contractului de concesiune. Potrivit surselor citate, reprezentanţii UTI ar fi invocat o clauză suplimentară privind plata redevenţei, iar finalizarea procedurii de adjudecare a fost amânată. UTI Facility Management a primit un termen de trei zile să decidă dacă renunţă la această clauză.

Potrivit condiţiilor impuse de CJ în caietul de sarcini, redevenţa achitată de investitor va fi de minim 250.000 de euro pe an pentru parking. Pentru hotel, investitorul are obligaţia să achite 200.000 de euro pe an înainte de finalizare şi 12% din veniturile anuale după ce hotelul va fi deschis publicului. în calculul punctajului în vederea desemnării câştigătorului licitaţiei, redevenţa contează în proporţie de 40%, propunerea tehnică 40%, iar termenul de realizare a celor două obiective 20%. Conform caietului de sarcini, hotelul ar urma să fie realizat în maximum 24 de luni de la semnarea contractului, iar parkingul, în 12 luni.

Clujul vrea aeroportul din Târgu Mureş

2010-07-20T12:54:00.000-07:00

Consiliul Judeţean Cluj intenţionează să preia Aeroportul Transilvania, prin asociere sau prin cumpărarea de acţiuni, în cazul transformării acestuia în societate comercială.

Preşedintele Alin Tişe a declarat că asocierea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj cu CJ Mureş ar avea drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune – Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi Aerportul Transilvania Târgu Mureş. Consiliul Judeţean Cluj a trimis o adresă către oficialii CJ Mureş, care au declarat ieri că vor numi o comisie care să se ocupe de identificarea unei posibilităţi concrete de asociere.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a transmis ieri CJ Mureş, printr-o adresă oficială, propunerea de iniţiere a unei colaborări. “CJ Cluj, prin structurile sale de specialitate, îşi exprimă disponibilitatea de a deveni partenerul principal într-o asociere sau cumpărarea de acţiuni în totalitate sau a pachetului majoritar (în cazul transformării Aeroportului Transilvania Târgu Mureş într-o societate comercială) cu CJ Mureş, asociere având drept scop administrarea ambelor aeroporturi din regiune”, se arată în scrisoarea oficială plecată de la Cluj.

Prin intermediul acestei iniţiative se caută o colaborare eficientă în vederea oferirii unui pachet unitar de servicii aeronautice, care să exploateze avantajele şi să diminueze dezavantajele, spun reprezentanţii CJ Cluj.

“Dezvoltând traficul şi infrastructura aeroportuară din cele două judeţe în direcţia creării unui unic aeroport regional, va putea fi elaborată o ofertă comună de servicii aeronautice pentru judeţele Cluj şi Mureş. Investiţiile preconizate a se realiza în modernizarea Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, corelate cu cele aflate în desfăşurare la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, au drept scop atragerea de noi companii aeriene, oferirea unor servicii mai eficiente şi echilibrate pentru pasagerii din această regiune şi creşterea veniturilor ambelor judeţe. De altfel, dată fiind distanţa mică dintre cele două aeroporturi, este aproape imposibil ca cele două obiective să se dezvolte concomitent la acelaşi nivel, în lipsa unei colaborări eficace. Doar printr-o politică coerentă de marketing se poate asigura o dezvoltare uniformă a traficului aerian regional, atrăgându-se resursele financiare necesare”, au motivat oficialii de la Cluj.

“Argumentele care pledează în favoarea încheierii acestui parteneriat sunt numeroase şi se referă în principal la faptul că administraţia publică de la nivelul judeţului Cluj, împreună cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, dispune de know-how-ul şi resursele materiale şi umane necesare pentru a dezvolta traficul aerian din regiune şi pentru a accelera investiţiile în modernizarea Aeroportului Târgu Mureş. Dorim să venim în sprijinul CJ Mureş şi propunem această formă de parteneriat, determinând costuri zero alocate pentru Aeroportul Târgu Mureş şi, implicit, avantaje semnificative pentru CJ Mureş. în acest fel se vor reduce cheltuielile de operare şi administrare ale aeroportului şi, pe cale de consecinţă, ar creşte gradul de rentabilitate a regiei”, a declarat Alin Tişe în adresa transmisă CJ Mureş.

în aceeaşi scrisoare, preşedintele CJ Cluj aminteşte şi de faptul că Aeroportul Transilvania nu îndeplineşte acum condiţiile necesare pentru a face parte din reţeaua TEN-T (Reţeaua Trans Europeană de Transport – n. red.) , ceea ce duce la imposibilitatea accesării de fonduri europene.

Preşedintele CJ Mureş s-a declarat interesat de propunerea venită de la Cluj, dar nu a detaliat posibile formule de asociere între cele două judeţe în vederea gestionării aeroporturilor. “Acum sunt cu adresa în faţă. în principiu, ideea ne surâde, dar va trebui luată o decizie în plenul Consiliului Judeţean. Va trebui, de asemenea, să luăm legătura cu cei de la Cluj şi să găsim modalitatea juridică de asociere. Voi numi un colectiv care se va ocupa cu această chestiune”, a declarat liderul CJ Mureş, Lokodi Emoke, pentru ZIUA de CLUJ.

în luna mai, aceeaşi Lokodi acuza că Aeroportul Cluj-Napoca ar fi beneficiat de direcţionarea “politică”a unor zboruri şi că aeroportul din Mureş a fost exclus din reţeaua europeană TEN-T în favoarea Clujului, pierzând astfel şansa unor finanţări importante. Oficialii clujeni au respins cu argumente acuzaţiile aduse de către Lokodi.

Contactată ieri de ZIUA de CLUJ, conducerea Aeroportului Transilvania nu avea formulată o poziţie în legătură cu o eventuală asociere cu Clujul, însă aceasta a precizat că există şi planuri proprii de dezvoltare, ce privesc o platformă multimodală la Târgu Mureş. “Am trecut de partea de analize şi studii şi suntem la faza la care negociem cu partenerii. Aşteptăm clarificările de la guvern în legătură cu legislaţia privind parteneriatele public-private”, a menţionat Ştefan Runcan, directorul Aeroportului din Târgu Mureş.

Traficul ar salva Aeroportul Transilvania

Potrivit Ministerului Transporturilor şi informaţiilor vehiculate în mass-media, aeroporturile care nu ating volumul minim de trafic pentru a fi cuprinse în reţeaua TEN-T pot fi totuşi incluse în aceasta în situaţia în care se află la o distanţă mai mică de 100 km în linie dreaptă de un punct de conexiune naţional sau internaţional.

în contextul în care Aeroportul Cluj-Napoca a fost clasificat în reţeaua TEN-T ca punct de conexiune naţional, iar Aeroportul Târgu Mureş se află la o distanţă mai mică de 100 km, respectiv la 66 km de Cluj-Napoca, acesta va putea fi inclus în reţeaua TEN-T în condiţiile îndeplinirii unor cerinţe privind volumul de trafic.

Precedent Viena - Bratislava

în urmă cu patru ani, consorţiul TwoOne, din care a făcut parte şi operatorul aeroportului vienez, a fost desemnat de către guvernul slovac să opereze aeroporturile din Bratislava şi Kosice.

Achiziţia a 66% din cele două aeroporturi ar fi costat 299 de milioane de euro, dar guvernul slovac a renunţat la contract cu puţin timp înainte ca procedura să fie finalizată, odată cu schimbarea premierului. Legătura dintre cele două aeroporturi urma să se realizeze printr-o linie de tren de mare viteză, respectiv pe autostrada Viena-Bratislava.

Trei variante pentru administrarea Cluj Arena, un singur model: Olimpico din Roma

2010-07-20T12:53:00.000-07:00

Vizita pe stadionul Olimpico din Roma l-a determinat pe preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, să ia o decizie cât mai rapidă în privinţa desemnării administratorului care se va ocupa de noul stadion.

Fără îndoială, Cluj Arena va fi administrat de o firmă privată, asemeni celei care se ocupă de stadionul Olimpico (Coni Servizi SpA), spune Tişe.

“Avem trei variante pentru a înfiinţa această firmă. Una dintre ele ar fi să lăsăm în continuare regia noastră ca intermediar (Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat, RAADPP - n. red.) să devină unic acţionar al societăţii care va administra stadionul, iar atunci va trebui să-şi găsească noi angajaţi specializaţi în astfel de servicii. O a doua variantă ar fi să devină CJ acţionar principal, iar atunci ar trebui să aducem oameni competenţi care să lucreze exclusiv în această firmă, după cum se întâmplă astăzi în Tetarom, de pildă. Şi, nu în ultimul rând, o altă variantă care îmi convine ar fi ca judeţul să se asocieze cu un operator economic specializat să asigure un astfel de serviciu şi să înfiinţăm această nouă firmă de administrare. Toate aceste variante trebuie cântărite bine, urmând să alegem cea mai bună soluţie”, a declarat Tişe pentru ZIUA de CLUJ.

Indiferent care dintre cele trei variante va fi aleasă, noua firmă se va ocupa de stadion după modelul în care Coni Servizi SpA administrează Olimpico din Roma. “Acolo am văzut că societatea Coni nu are mai mult de 30 de angajaţi. în rest, absolut toate celelalte servcii, fie că vorbim de curăţenie, iluminat, sistem de monitorizare şi nu numai, au fost externalizate. Practic, Coni are un executiv care se ocupă să ţină în bună regulă contractele de mentenanţă şi de servicii pe care le are încheiate pentru administrarea arenei. Şi totul funcţionează ca la carte”, a afirmat Tişe.

în privinţa cheltuielilor de întreţinere, nici cluburile nu sunt scutite de la plată. “Dacă vrem să avem un stadion bine întreţinut - pentru că nu este ieftin să întreţii un astfel de obiectiv -, va trebui să ne gospodărim eficient. De pildă, pe Olimpico, cluburile Lazio şi AS Roma contribuie, pe lângă chiria lunară care le este percepută, şi la plata utilităţilor. Se fac calcule în funcţie de numărul de zile în care fiecare club a utilizat arena şi astfel se achită costurile pentru utilităţi, a explicat preşedintele CJ. Acesta a adăugat că în cel mai scurt timp se va lua o decizie cu privire la modul în care va fi administrat Cluj Arena.

Şase “grei” din construcţii se bat pe stadionul de pe deal

2010-07-20T12:51:00.000-07:00

ACI, Transilvania Construcţii, TIM, Zicu, Axa Câmpia Turzii şi MBS Group vor să realizeze o bază sportivă de 2,7 milioane de euro pe Dealul Feleacului.

Şase societăţi de construcţii din judeţul Cluj au depus oferte la licitaţia electronică pentru realizarea unei baze sportive în comuna Feleacu. Primarul Nicolae Balea spune că, deocamdată, ofertele financiare sunt secrete, însă în faza finală ele vor fi făcute publice.

Primăria Feleacu a demarat la începutul lunii iunie o licitaţie electronică pentru realizarea unei baze sportive în comună. Contractul a fost evaluat la peste 11,9 milioane de lei, iar stadionul urmează să fie amenajat pe un teren de peste 3,5 hectare din zona Valea Căpriorii. “Am avut foarte multe societăţi care au dorit să viziteze amplasamentul, fiind interesate de această licitaţie. Aşa cum am anunţat, mergem înainte cu acest proiect.

La licitaţia electronică au participat şase societăţi”, a declarat primarul din comuna Feleacu, Nicolae Balea. Potrivit oficialului, au depus oferte societăţi cu greutate pe piaţa construcţiilor din Cluj-Napoca şi Turda - Câmpia Turzii. Este vorba despre ACI Cluj (care conduce consorţiul ce construieşte noul stadion “Cluj Arena”), Transilvania Construcţii (una dintre cele mai mari firme clujene de profil), TIM Cluj (a lucrat la amenajarea Salinei Turda, lucrează la reabilitarea canalizării din Cluj-Napoca), Zicu Impex Cluj-Napoca (a câştigat în 2007 licitaţia pentru renovarea imobilul de pe strada Albac unde se afla Poliţia Rutieră şi licitaţia pentru construcţia unui nou sediu pentru Oficiul de Cadastru), Axa Câmpia Turzii şi MBS Group (cunoscută în urma scandalului bazinelor şi patinoarelor construite din fonduri publice, declanşat de dezvăluirile Gazetei Sporturilor – n. red.).

Lucrările evaluate la circa 2,7 milioane de euro vor fi achitate eşalonat, în patru ani, de la bugetul local. Pentru lucrările din 2010 primăria a alocat circa 240.000 de euro. Proiectul de investiţie include un stadion de 1.500 de locuri, un hotel cu 28 de camere şi două terenuri de antrenament. “Este un proiect extrem de serios, de aceea vreau ca şi constructorul pe care îl vom angaja să fie la fel. Nu vrem să cheltuim banul aiurea. Vrem un lucru bun. Trebuie respectate toate normativele impuse de Federaţia Română de Fotbal. în prezent se analizează documentele depuse de cele şase societăţi, urmând ca până la finele lunii să deliberăm”, a explicat Nicolae Balea.

Studiul de fezabilitate a fost elaborat de societatea Comproiect Construct SRL, iar la licitaţie s-au scos la pachet partea de proiectare şi cea de execuţie. Locaţia pe care se va dezvolta proiectul este situată pe platoul din vecinătatea zonei Valea Căpriorii - Prundărie din Feleacu şi oferă o panoramă deosebită asupra municipiului Cluj-Napoca. La limita amplasamentului se află şi un turn de ghidare pentru avioane, iar din acest motiv proiectul a întâmpinat o serie de probleme din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR). “Ni s-a spus să ne limităm în înălţime. Să nu depăşim 15 metri. După mai multe discuţii contradictorii, am convenit cu reprezentanţii AACR că se pot construi doi metri în pământ. Practic, o parte din stadion intră în groapă. Sunt convins că varianta finală a proiectului va arăta foarte bine. Din tribune se va putea vedea foarte bine spre oraş”, le-a explicat primarul Balea reporterilor ZIUA de CLUJ.

“U”, binevenită în Feleacu

Primăria Feleacu îşi face planuri şi în ceea ce priveşte administrarea bazei sportive. Nicolae Balea a declarat că a purtat deja discuţii cu Universitatea Cluj şi că are în vedere un parteneriat, astfel încât clubul să devină principalul utilizator şi administrator al bazei sportive de 2,7 milioane de euro.

Autorităţile locale, reticente la actele adiţionale

2010-07-18T22:36:00.000-07:00

Consiliul Judeţean practică acest sistem. Primăria Cluj-Napoca preferă acordurile-cadru şi atribuirile directe, pentru a evita “adiţionalele”.

Forul judeţean a încheiat în ultimul an şase acte adiţionale la contractele licitate, două dintre acestea depăşind 20% din valoarea contractelor. Preşedintele Alin Tişe a menţionat că noile modificări legislative privind achiziţiile publice, care limitează actele adiţionale la maximum 20% din valoarea contractelor iniţiale, nu vor afecta cel mai important proiect - construcţia stadionului. Actele adiţionale nu sunt o practică la nivelul municipalităţii clujene, afirmă edilul Sorin Apostu.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a încheiat şase acte adiţionale la contracte în perioada 2009 – 2010. Potrivit datelor furnizate de Biroul de presă al instituţiei, acestea au valori de la 5% la 27% din contractul licitat iniţial. Cel mai consistent act adiţional a fost încheiat cu societatea Arisev Truck în cazul contractului care viza demolarea fostului stadion municipal “Ion Moina” (2009).

Valoarea contractului iniţial a fost de aproape 653.000 de lei, iar cea a actului adiţional, de peste 176.400 de lei (27% din valoarea contractului). Un alt act adiţional a vizat lucrările suplimentare la reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului Corp “F”– Hidroterapie al Spitalului Clinic de Recuperare şi a fost încheiat cu societatea ACI Cluj, cuantumul contractului iniţial a fost de aproape 1.492.000 de lei, iar valoarea actului adiţional, de peste 322.400 de lei (21% din cea a contractului iniţial).

în cazul contractului privind racorduri electrice pentru alimentarea cu apă a localităţii Cămăraşu (2009), s-a încheiat un act adiţional de 25.500 de lei la contractul iniţial, de peste 142.000 de lei, cu societatea Electroconstrucţia Elco Cluj. Pentru serviciile de proiectare suplimentare la noul stadion s-a încheiat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca un act adiţionat de peste 220.000 de lei la contractul iniţial de 1.400.000 de lei, reprezentând 16% din valoarea contractului iniţial.

în cazul contractului de alimentare cu energie electrică în Parcul Tetarom III (2010), la contractul iniţial încheiat cu Grup 4 Instalaţii, de peste 3,7 milioane de lei, a apărut un act adiţional de peste 185.000 de lei (5% din valoarea contractului). în cazul serviciilor de asistenţă tehnică la programul integrat economic de 8.400 de lei, încheiat în anul 2006 cu Indeco Soft Baia Mare, acesta a fost prelungit în anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 la aceeaşi valoare.

La nivelul CJ Cluj s-a discutat şi posibilitatea suplimentării contractului iniţial în cazul construcţiei Cluj Arena. Reprezentanţii consorţiului care lucrează la stadion calculează în prezent, având în vedere exigenţele de omologare a stadionului la standarde FIFA şi UEFA, eventualele costuri suplimentare. Preşedintele Alin Tişe a declarat că în cazul arenei sportive există foarte multe elemente care comportă majorări de costuri – integrarea a trei-patru niveluri din turn în stadion, redimensionarea sistemului de iluminat.

“Legal, aş fi putut deja decide suplimentarea, însă voi supune atenţiei, aşa cum am mai spus, plenului CJ, pentru că fiecare partid are un constructor şi consilierii pot evalua şi singuri necesitatea suplimentării. Oricum, există tot felul de amenajări orizontale, piaţete pentru care trebuie să facem licitaţii separate. Totul va fi public şi vom respecta legea”, a specificat Tişe. Contractul pentru stadion a fost semnat cu consorţiul ACI - Con-A - Transilvania Construcţii la valoarea de 27,5 milioane de euro.

Nici municipalitatea nu va fi afectată de noile modificări ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice. Potrivit edilului Sorin Apostu, la nivelul primăriei nu există practica actelor adiţionale. Potrivit Biroului mass-media al instituţiei, anul trecut s-au încheiat acte adiţionale de peste 2,5 milioane de lei.

Cel mai solid a vizat lucrări din 2008 la ansamblul de locuinţe sociale amenajat în zona Blajului-Timişului-Rodnei, peste 1,8 milioane de lei la valoarea totală de 45,9 milioane de lei (4% din valoarea contractului). Anul acesta s-au comandat cantităţi suplimentare de marcaje rutiere şi de material dendrofloricol în cadrul unor acorduri cadru, conform Biroului mass-media. “Nu suntem afectaţi de noile modificări. Nu am încheiat acte adiţionale în ultima perioadă. Oricum, noi ne-am însuşit practica acordurilor-cadru pe o cantitate maximă. Pe contracte subsecvente, comandăm anumite cantităţi, în funcţie de necesităţi, pe care le plătim”, a declarat primarul Sorin Apostu.

“Adiţionale” de maximum 20%

Potrivit recentelor modificări aduse OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare nu va depăşi 20% din cea a contractului iniţial. Cu toate acestea, noua legislaţie lasă şi o portiţă autorităţii contractante, care, “în cazuri temeinic motivate”, poate să încheie şi acte adiţionale de până la 50% din contractul iniţial.

“Cluj Arena” se inspiră din Olimpico

2010-07-16T04:07:00.000-07:00

Stadionul din Roma, sursă de inspiraţie pentru noua arenă a Clujului: vor fi “importate” sistemul de supraveghere, de triaj al spectatorilor şi modul de administrare.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a vizitat ieri stadionul Olimpico din Roma, alături de reprezentanţii consorţiului care construieşte “Cluj Arena”. Tişe a declarat pentru ZIUA de CLUJ că, deşi Olimpico este mai mare (fiind vorba de o diferenţă de peste 42.000 de locuri), stadionul din Cluj îi va semăna din mai multe puncte de vedere. Preşedintele CJ a fost impresionat de sistemul de securitate şi control, dar şi de modul în care este gestionată arena din capitala Italiei, având în vedere că aceasta este împărţită de două mari cluburi, AS Roma şi Lazio Roma.

Spre deosebire de “Cluj Arena”, care va avea doar 30.000 de locuri, stadionul Olimpico din Roma are 72.698. Totuşi, sunt destule elemente care apropie cele două obiective.

De altfel, preşedintele CJ, Alin Tişe, care a vizitat ieri stadionul din capitala Italiei, a afirmat că proiectul de la Cluj urmăreşte exact aceleaşi standarde. “Chiar dacă la Roma stadionul este mult mai mare, ne dorim să aplicăm aceleaşi detalii tehnice şi pentru arena clujeană, mai ales că modelul de aici ni se potriveşte pentru că există pista de atletism, ca şi în cazul proiectului nostru. De altfel, noi am venit în Italia la invitaţia unor constructori care s-au ocupat de sistemul de centralizare şi de închidere la Olimpico şi care vor să lucreze şi pentru noi. Aceştia au lansat invitaţia pentru consorţiul nostru (condus de ACI – n. red.), pentru a le demonstra ce lucrări au executat aici. Aşa am venit şi noi, în calitate de beneficiari. Este absolut impresionant ce am văzut”, a declarat Alin Tişe.

El a precizat că, pentru un mai bun control, dar şi pentru siguranţa spectatorilor, aceştia sunt triaţi de la o distanţă de circa 50 de metri de arenă. “Filtrarea spectatorilor se face de jur împrejurul arenei, cu ajutorul unor gradene mobile. Acestea sunt amenajate înşiruit, la distanţe de până la 50 de metri de stadion. Aşa ceva ne dorim pentru arena din Cluj, ceea ce înseamnă că va trebui să achiziţionăm acest tip de gradene. Cred că amplasarea lor ar urma să înceapă de undeva din zona Parcului Central, urmând să realizeze un anumit traseu până în incinta stadionului”, a detaliat Tişe.

Un alt element care va fi “importat” de pe Olimpico are în vedere sistemul de supraveghere şi securitate. “Ceea ce am văzut aici este extraordinar. Sunt peste 50 de camere de supraveghere în interiorul arenei şi alte 50 instalate în afară. Absolut tot ce mişcă este înregistrat şi stocat în cele mai bune condiţii. îmi doresc ca şi noi să aplicăm ceva similar. De asemenea, sistemul de închidere al arenei este foarte bine realizat. Nu în ultimul rând, tot ce am văzut, modul în care sunt împărţite spaţiile pentru VIP, pentru presă, vestiarele, dar mai ales garderobele, este impresionant”, a apreciat Tişe.

Liderul CJ a amintit că stadionul Olimpico este utilizat în egală măsură de către două cluburi de fotbal, AS Roma şi Lazio Roma. “Am fost surprins să văd că cele două cluburi, AS Roma şi Lazio, îşi gestionează în egală măsură spaţiul alocat. Fiecare are garderobă pentru propriul club şi pentru invitaţi”, a declarat Alin Tişe.

Nu lipsesc sălile de conferinţe, una dintre ele având 200 de locuri şi fiind închiriată de către administratorii stadionului pentru diverse tipuri de evenimente, restaurantele, supermarketurile, sălile de forţă şi tot ceea ce mai presupune un astfel de complex sportiv şi social. “în mare, toate aceste spaţii, sală de conferinţă, magazine, restaurante etc., se vor regăsi şi în incinta stadionului nostru. în plus, să nu uităm că noi mai avem în proiect o anexă, clădirea turn ce va fi alipită stadionului şi care va avea 24 de etaje”, a afirmat preşedintele CJ.

în afara acestor detalii, un element important ce necesită a fi soluţionat la Cluj se referă la administrarea stadionului. Alin Tişe a ţinut să precizeze că a fost extrem de interesat de modul în care se descurcă italienii.

“Aici, cei care erau proprietari - la ei există un Comitet Olimpic, cum ar fi la noi un Minister al Sporturilor - s-au gândit că cel mai eficient ar fi să înfiinţeze o societate comercială, care se numeşte Coni. Comitetul Olimpic este acţionarul principal al acestei societăţi - aşa cum noi suntem acţionarii principali ai societăţii Tetarom, de pildă - şi astfel au un control foarte mare asupra modului în care este gestionat stadionul Olimpico. Nu neg că o astfel de variantă mi-ar conveni şi mie pentru «Cluj Arena». Chiar dacă pentru început ar fi destul de costisitor pentru CJ să înfiinţeze această firmă, pe parcurs situaţia se va schimba, pentru că vorbim de un obiectiv important care cu siguranţă va aduce profit. Important este să avem oameni care să-l gestioneze potrivit. Stadionul va fi dotat cu spaţii speciale, iar el va putea fi închiriat nu doar pentru organizarea unor meciuri de fotbal, ci şi pentru o mulţime de alte evenimente social-culturale”, a explicat Alin Tişe.

Urbanistii clujeni l-au luat ieri pe "nu" in brate

2010-07-16T03:57:00.000-07:00

Majoritatea proiectelor prezentate ieri in cadrul CTATU au fost criticate de urbanistii clujeni, fiind cerute documente suplimentare. La solicitarea Directiei Regionale de Metrologie, urbanistii din comisia de specialitate a Primariei au analizat ieri un proiect privind extinderea imobilului in care isi desfasoara activitatea directia, situat pe strada Navodari nr. 2.

Reprezentantul Directiei de Metrologie a explicat ca extinderea este necesara ca urmare a aparitiei unor noi aparate de masura si control, care sint mai complexe si ocupa un spatiu mult mai mare. „Terenul pe care se va face extinderea apartine Directiei de Metrologie, iar o mica parte a acestuia este detinuta de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului Cluj. Oricum, avem acordul lor notarial pentru aceasta extindere“, a spus proiectantul in fata Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU).

Arhitectul Iancu se teme de gura vecinilor

Arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU, nu s-a aratat prea incintat de propunerea de extindere, motivind ca vor fi afectate vecinatatile, cu precadere zona de locuinte. „In imediata apropiere este un bloc al Armatei, construit prin anii ’50. Banuiesc ca utilajul dumneavoastra va face un anumit zgomot si, pentru a nu exista probleme cu vecinii, este necesar sa obtineti acordul fiecaruia“, a spus Iancu. Cu toate acestea, arhitectul care a realizat proiectul a mentionat ca aparatura se va afla in interiorul cladirii, nu in exterior, si ca aceasta nu polueaza fonic.
Ulterior, la interventia primarului Sorin Apostu, s-a stabilit ca va fi nevoie doar de acordul vecinilor care locuiesc in imediata apropiere. In plus, cei de la Metrologie mai trebuie sa faca dovada ca noul aparat nu ii va polua fonic pe cei din jur.

Pe Donath nu se construieste fara studii geo

Un alt proiect care a stirnit discutii aprinse intre urbanisti si proiectant a vizat construirea unor locuinte familiale cu regim de inaltime demisol, parter si etaj pe strada Donath, in zona versantului sudic al dealului Hoia, pe trei parcele de teren. Cu toate ca arhitectul Horatiu Racasan, unul dintre beneficiarii proiectului, a afirmat ca locuintele propuse respecta normele urbanistice in vigoare, Adrian Iancu a tinut sa atraga atentia ca unul dintre loturi este aproape in totalitate neconstruibil. „Conform PUG-ului in vigoare, zona unde vreti sa construiti dumneavoastra este de mare risc din cauza alunecarilor de teren“, a aratat Iancu. Dupa o discutie indelungata in care arhitectul i-a acuzat pe membrii CTATU ca aduc argumente impotriva realitatii de pe teren, urbanistii au decis ca la dosar mai este nevoie de o solutie pentru rezolvarea circulatiei si de o serie de planse cu studii geo. , proiecte, refuzateDe asemenea, in aceeasi sedinta, compania de telefonie mobila Vodafone a primit aviz pozitiv pentru amplasarea unor antene in Piata 1 Mai, pe Bulevardul Muncii si pe strada Taberei.

UTI, aproape de a câştiga hotelul şi parkingul de la aeroport

2010-06-23T13:54:00.000-07:00

Cele două obiective din incinta Aeroportului Cluj ar putea fi realizate de societatea UTI Facility Management, membră a grupului UTI, implicat şi în realizarea terminalelor de pasageri.

Singura ofertă pentru concesiunea terenului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca în vederea construcţiei unui parking de 2.000 de locuri şi a unui hotel de patru stele aparţine societăţii UTI Facility Management. în prezent, comisia de licitaţie parcurge etapa de calificare a societăţii, după care se evaluează capacitatea tehnică şi financiară, precum şi criteriile de redevenţă. Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, se va trece la semnarea contractului. Uti Facility face parte din grupul de firme UTI. De altfel, alături de Astaldi, UTI International a construit cele două noi terminale de pasageri ale aeroportului clujean.

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj are doar o singură ofertă pentru realizarea parkingului şi a hotelului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, din partea UTI Facility Management Bucureşti. “Ne-am decis să mergem pe concesiune pentru construcţia acestor două obiective. Numai aşa exista o şansă de realizare. Noi nu aveam bani să susţinem o astfel de investiţie şi atunci am considerat că este mai avantajos să oferim proiectul unei societăţi private. Astfel, vom putea câştiga un ban din redevenţă. Pentru firme este avantajos să investească în aceste condiţii. Parkingul va avea cu siguranţă succes, pentru că şi în prezent pasagerii, şi nu numai ei, aleg să-şi parcheze maşinile în aeroport. Spaţiul alocat pentru parcări e tot timpul plin. Pe viitor, şi hotelul va deveni extrem de căutat, pentru că traficul aerian este în plină dezvoltare”, a spus preşedintele CJ, Alin Tişe.

în următoarele zile, oferta UTI Facility va fi evaluată conform condiţiilor impuse în caietul de sarcini al licitaţiei. Vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că, în cazul în care vor fi depăşite toate etapele şi nu vor fi întâmpinate probleme, contractul va putea fi semnat în aproximativ 10 zile. “în primul rând, trebuie să spun că nu a fost încă parcursă etapa de calificare. De abia după ce vom analiza toate documentele pe care societatea avea obligaţia să le prezinte, vom putea spune că s-a calificat. Urmează apoi să evaluăm capacitatea tehnică şi financiară a societăţii, precum şi criteriile de redevenţă. Nu în ultimul rând, vom analiza oferta tehnică, soluţiile pentru parcare, pentru construcţia hotelului, dacă sunt respectaţi termenii de execuţie, absolut tot ceea ce se impune. Dacă toate documentele sunt în regulă, dacă se respectă cerinţele pe care le-am impus, atunci vom putea spune că avem un investitor. Dacă nu, vom fi obligaţi să ne reorientăm. Fie repetăm procedura, fie schimbăm condiţiile de licitaţie”, a afirmat Radu Bica.

Potrivit condiţiilor impuse de CJ, redevenţa ce ar urma să fie achitată de către investitor va fi de minim 250.000 de euro pe an pentru parking. Hotelul are alt regim. “Pentru hotel, înainte de a fi finalizat, investitorul va avea obligaţia, conform caietului de sarcini, să ne achite 200.000 de euro pe an. Iar după ce hotelul va fi deschis publicului, ar urma să obţinem minimum 12% din veniturile anuale”, a explicat vicepreşedintele Radu Bica. Tot el a mai adăugat că în calculul punctajului în vederea desemnării câştigătorului licitaţiei, redevenţa contează în proporţie de 40%, propunerea tehnică, tot 40%, iar termenul de realizare a celor două obiective, 20%. Conform caietului de sarcini, hotelul ar urma să fie realizat în maximum 24 de luni de la semnarea contractului, iar parkingul, în 12 luni.

Singurul ofertant , societatea UTI Facility Management, face parte din grupul de firme UTI. De altfel, alături de Astaldi, UTI International a construit cele două noi terminale ale aeroportului, în baza unui credit furnizor pe care CJ îl achită eşalonat, pe parcursul a şapte ani.

UTI prezent deja la Cluj

Conform datelor de la Registrul Comerţului, UTI Facility Management SA Bucureşti este deţinută de UTI Holdings B.V. Olanda (99,998%) şi UTI Grup SRL Bucureşti (0,002%). Administratorul UTI Facility Management este Gabriel Bambache Stafie. Claudia Simina Roman figurează ca împuternicit pe sucursala din Cluj-Napoca a societăţii. UTI Grup SRL Bucureşti este deţinută în proporţie de 100% de UTI Holdings B.V. Olanda, administrator fiind Mihail Tănăsescu (vicepreşedinte al grupului UTI – n. red.).

Grupul de firme UTI este condus, din poziţia de preşedinte, de Tiberiu Urdăreanu. Acesta deţine, conform Ziarului Financiar, 60% din UTI Holdings, fondul de investiţii AIG Investment Fund controlând un pachet de 25%, restul de 15% fiind în posesia angajaţilor. La Cluj, UTI asigură servicii de mentenanţă şi întreţinere pentru centrul comercial Polus, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi fabrica Nokia din comuna Jucu.

Pentru 174.000 de euro, Construdava şi Stoneco amenajează piaţa din Grigorescu

2010-06-20T22:45:00.000-07:00

Lucrările hala agroalimentară de cartier din Grigorescu au fost adjudecate ieri asocierii dintre societăţile Construdava şi Stoneco de către Comisia de licitaţie a Primăriei Cluj-Napoca. Cele două societăţi asociate au cerut cel mai mic preţ, 730.000 de lei (circa 170.000 de euro).

“Pentru că este o valoare mică, perioada de contestaţie este de cinci zile. La începutul săptămânii următoare vom semna contractul, în cazul în care nu exită contestaţii”, a explicat viceprimarul Radu Moisin, care a condus Comisia de licitaţie.

Teremenul de finalizare a lucrării este de cinci luni de la semnarea contractului. în studiul de fezabilitate realizat de societatea 4 I Invest, investiţia a fost estimată la peste 1,5 milioane de lei, dintre care construcţiile şi montajul au fost evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Actuala piaţă din cartierul Grigorescu funcţionează într-un spaţiu impropriu, pe mese improvizate, amenajate pe aleile dintre blocurile de locuinţe, fără să respecte standardele europele. Din acest motiv, municipalitatea a iniţiat construcţia unei hale agroalimentare, aşa cum există în majoritatea cartierelor din oraş.

Aceasta va fi amplasată pe un teren de circa 2.100 mp aflat pe strada Mirăslău, colţ cu Pavel Ioan. Societatea 4 I Invest a propus pe acest teren o hală cu o suprafaţă construită de 492 mp, prevăzută cu spaţii pentru legume-fructe, produse lactate, panificaţie, carne, ouă, dar şi grup sanitar, spălător, magazine şi spaţii administrative. Pe latura vestică a halei vor fi amenajate 20 de chioşcuri de câte 6 mp, pe două rânduri, faţă în faţă.

Bastionul arhitecţilor

2010-06-20T22:39:00.000-07:00

Turnul Croitorilor, locaţia preferată a noii conduceri a Filialei Transilvania a OAR, a găzduit reuniunea Consiliului Teritorial. Tot aici va avea loc dezbaterea publică a Planului Urbanistic General.

Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania (OART) a organizat vineri prima şedinţă cu invitaţi a Consiliului Teritorial de după alegeri. Scopul principal al întâlnirii desfăşurate la Bastionul Croitorilor a fost creionarea strategiei pentru următorii ani. Prima activitate planificată este o dezbatere privind reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG).

“Vrem să ne întâlnim în 16 iulie cu cei care elaborează PUG, cu arhitecţii, cu reprezentanţii administraţiei, să chemăm şi publicul. Aceasta ar fi o primă întâlnire, am vrea să ne vedem o dată pe lună pentru a discuta despre PUG. După o prezentare generală, vrem să focalizăm discuţia pe diferite zone, iar prima va fi cea a centrului istoric şi studiul de circulaţie”, a menţionat Szabolcs Guttmann, preşedintele OART.

La şedinţa de la finalul săptămânii trecute au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, municipiul Zalău şi arhitecţi. “Această întâlnire reprezintă o formulă de dialog ce va fi continuată cu mese rotunde la care vor participa şi alţi invitaţi”, au transmis oficialii OART.

“Au fost analizate metodele de optimizare a relaţiilor dintre OART şi administraţia publică. Fiecare dintre invitaţi a făcut o prezentare a situaţiilor cu care se confruntă. Acestea au fost urmate de dezbateri care au urmărit să creioneze soluţii sau modalităţi de abordare. OART consideră concluziile acestor întâlniri consultative ca fiind o parte integrantă şi importantă în definirea unei strategii viabile”, potrivit conducerii OART.

La şedinţă au participat viceprimarul Laszlo Attila, arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, arhitectul-şef din Bistriţa, Victor Michiu, şi arhitectul-şef al municipiului Zalău, Sandu Constantin. “Eu văd foarte utile aceste întâlniri într-un astfel de mediu, şi pentru noi, pentru administraţie. Sunt prezenţi mulţi specialişti, din Cluj, din Bistriţa, din Sălaj. Va urma întâlnirea pentru PUG şi am vrea să discutăm şi despre o serie de proiecte realizate înainte de 1990 şi nepuse în practică”, a menţionat Laszlo.

500 de membri în Filiala Transilvania

OAR este o organizaţie profesională de interes public, înfiinţată prin lege şi mandatată cu responsabilitatea activităţilor menite să contribuie la creşterea calităţii arhitecturii şi mediului construit. Aceasta este constituită din 2001 în 20 de filiale acoperind întreg teritoriul României şi însumând 7.000 de membri. OAR este partener cu instituţii şi organizaţii care au misiuni şi obiective legate de construcţii, dezvoltare urbană şi calitatea vieţii.

Filiala Transilvania, reprezentând arhitecţi din trei judeţe, are 507 membri. Colegiul Director este compus din preşedintele Szabolcs Guttmann şi vicepreşedinţii Voicu Bozac, Dan Clinci, Marcel Crişan şi Bogdan Fodor.

UMF a preluat complet hotelul de pe strada Babeş

2010-06-20T22:36:00.000-07:00

Unitatea de trei stele şi-a încetat activitatea la finalul săptămânii trecute, odată cu încetarea contractului de management dintre proprietar şi societatea care administra unitatea.

Destinaţia viitoare a fostului hotel City Central de pe strada Victor Babeş va fi decisă după clarificările legislative în ceea ce priveşte activităţile comerciale pe care au dreptul să le desfăşoare universităţile.

“Am întrerupt contractul de management, iar decizia ţine de o serie de probleme financiare. în această perioadă economică dificilă hotelul ajungea la limită în ceea ce priveşte profitul. Urmează să vedem ce destinaţie vom da spaţiului. în funcţie de legislaţie, vom decide ce e mai potrivit să facem, în favoarea universităţii şi a studenţilor noştri”, ne-a declarat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), Constantin Ciuce. Bunurile şi imobilul aparţin UMF, care a preluat în 2008 hotelul dezvoltat de Transilvania Development, companie care deţine şi hotelul City Plaza.

Societatea a continuat să gestioneze operarea unităţii până în 19 iunie, când contractul a expirat, iar hotelul a fost închis. “Contractul de management şi administrare a expirat şi urmează ca proprietarul să decidă ceea ce va face cu imobilul. A fost o decizie luată de comun acord. Din foştii angajaţi, şase oameni au fost preluaţi de operatorii de hotel.

“Căutăm un proiect potrivit pentru noi. Deocamdată nu am găsit, iar în acest moment nici nu prea merită să începi ceva nou. Pentru noi este foarte important să ne concentrăm acum pe segmentul 4-5*, fiindcă actualmente piaţa este oricum una dificilă”, a mai spus Moldovan.

Prin recenta inaugurare a unei noi aripi de clădire, City Plaza şi-a dublat capacitatea de cazare. Cele două aripi, de 5* (44 de camere) şi de 4*, au acum 85 de camere. Investiţia pentru cazare şi serviciile nou adăugate a fost estimată la 6,3 milioane de euro. “City Central mergea ca hotel, avea cam acelaşi grad de ocupare ca City Plaza, dar, tarifele fiind mai mici, şi încasările erau la alt nivel. Ca grad de ocupare a ajuns la un 50% anul acesta”, a spus Moldovan. Hotelul de pe strada Victor Babeş dispunea de 34 de camere, din care 21 duble (14 cu pat matrimonial, 7 twin), 10 camere single şi trei apartamente.

Mai puţini angajaţi în turism

Numărul angajaţilor din turism a scăzut anul trecut cu 25% faţă de 2008, iar salariile s-au redus cu până la 15%. Hotelierii au trecut la tăieri ale cheltuielilor cu personalul pentru reducerea costurilor în 2009, în condiţiile în care gradul de ocupare a scăzut în medie cu 25% anul trecut, potrivit bilanţului făcut la început de an de Asociaţia Hotelierilor Clujeni (AHC).

“Nu este o perioadă prea bună în industria hotelieră. Nu ştiu de închideri, dar mulţi hotelieri funcţionează la limită. Sper să nu se ajungă la închideri, dar astfel de decizii nu sunt excluse. Situaţia e mult mai grea decât ne-am fi aşteptat”, spune Gabriel Predescu, vicepreşedinte al AHC. Potrivit Direcţiei Regionale de Statistică, indicele de utilizare a locurilor de cazare din judeţ în aprilie a fost de 14,8%, cu 4,5% mai mic faţă de aprilie 2009.

Investitorii, atraşi lângă stadion cu ideea asocierii

2010-06-18T22:52:00.000-07:00

Administraţia judeţeană renunţă la concesionarea lucrărilor pentru realizarea clădirii de 24 de etaje, în speranţa că asocierea cu un investitor va avea mai mult succes.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, este pregătit să le propună consilierilor modificarea condiţiilor de licitaţie pentru realizarea turnului proiectat lângă noul stadion. El apreciază că o asociere cu un investitor ar produce rezultate pozitive, dat fiind faptul că la prima procedură de atribuire a lucrărilor nu a fost depusă nici o ofertă.

De cealaltă parte, reprezentanţii grupurilor de consilieri nu sunt convinşi că transferul terenului în patrimoniul unui investitor ar avantaja administraţia judeţeană. Dezvoltatorii locali se arată însă foarte deschişi la noua propunere a executivului CJ.

Schimbarea condiţiilor în procedura de atragere a investitorului pentru clădirea de 24 de etaje de lângă viitorul stadion ar putea rezolva blocajul în care se află proiectul, e de părere preşedintele CJ, Alin Tişe.

“Vreau să le propun consilierilor să mergem pe asocierea cu un investitor. Este clar că investitorii nu vor fi interesaţi de acest proiect dacă mergem în continuare pe concesionarea de lucrări. N-avem decât să repetăm licitaţia, în aceste condiţii nu vine nimeni, şi atunci nici nu putem avea garanţia că vom mai putea construi această clădire”, a apreciat Tişe.

El a precizat că, aşa cum s-a procedat în cazul proiectului Iulius Mall sau Akademia Center, dacă terenul va putea fi transferat investitorului, proiectul se va bucura de mai mult succes în rândul dezvoltatorilor. “Voi propune să mutăm terenul din patrimoniul public în patrimoniul privat al CJ pentru a putea intra cu el într-o asociere. Cred că este singura soluţie, mai ales în această perioadă de criză. Dacă nu oferim beneficii, investitorii nu au de ce să vină să ne construiască pe banii lor o clădire”, mai spune Tişe.

Consilierul judeţean PSD Dan Canta este însă de o cu totul altă părere. “Nu cred că într-o perioadă de criză ar trebui să mergem pe înstrăinarea unor bunuri care ne aparţin. Sunt convins că stadionul nu ar arăta nicicum fără acest turn. Trebuie obligatoriu să se construiască, însă cred că firmele de construcţii, dezvoltatorii imobiliari ar fi mai avantajaţi dacă le-am oferi noi proiectul, aşa cum am procedat şi în cazul stadionului. Aşa cum s-au găsit bani pentru stadion, ar trebui să găsim şi pentru această clădire. Şi măcar ştim că ea va rămâne în proprietatea noastră, o vom administra cum dorim şi, slavă Domnului, avem nevoie de astfel de spaţii!”, este de părere Canta.

în opinia sa, turnul ar trebui să adăpostească spaţii socioculturale. “De la început am propus astfel. O clădire cu spaţii socioculturale, de ce nu şi administrative, care să deservească judeţul Cluj, care să aparţină CJ. Chiar dacă e criză, bani pentru investiţii tot vor fi. Facem un parteneriat cu guvernul, cu primăria, care trebuie să construiască sala de sport, şi găsim aceşti bani”, spune Canta.

Sceptici s-au dovedit şi consilierii PRM şi UDMR, Petru Guş, respectiv Vakar Istvan. “Ştiu că acest turn trebuie construit, însă o decizie legată de parteneriatul cu un invesitor nu poate fi luată fără o analiză amănunţită. Pentru prima variantă, ce viza concesiunea de lucrări, am avut un studiu de specialitate, elaborat de societatea Deloitte. Cred că şi pentru varianta asocierii ne trebuie o bază solidă de pornire. Nu putem şti ce este oportun fără să ne consultăm în prealabil cu specialiştii”, crede Petru Guş.

“Este prima dată când aud că se ia în discuţie o astfel de posibilitate. Evident, sunt de părere că această clădire-turn trebuie să se facă, însă nu cu orice preţ. Nu fără a analiza care ne sunt avantajele. Mai întâi, să vedem ce costuri sunt implicate, ce pierdem, ce este de câştigat. Nu ne putem da bunurile fără o analiză serioasă”, a spus şi Vakar Istvan.

Mult mai deschis propunerii a fost liberalul Marius Mânzat. “Dacă pe varianta concesiunii de lucrări nu vine nimeni să ne construiască turnul, atunci cred că trebuie luată în considerare orice altă variantă care ne-ar putea furniza un investitor, chiar şi acest tip de asociere care presupune să ne dăm terenul. Suntem în criză economică şi consider că tot ceea ce poate constitui o soluţie trebuie luat în considerare. Sunt de acord deci să mergem pe asociere, dacă astfel vom avea clădirea-turn lângă stadion”, a comentat Mânzat.

Cel puţin doi dintre dezvoltatorii locali, care încă de la început au fost interesaţi de clădirea-turn, sunt de acord că acest proiect ar deveni mult mai atractiv dacă se schimbă condiţiile de atribuire a contractului.

“Să mergi pe asociere, şi nu pe concesiune de lucrări este, într-adevăr, o schimbare esenţială. Pentru că, dacă nu primeşti terenul în proprietate, mă rog, pe un anumit număr de ani, cum se procedează legal, e aproape imposibil să faci o dezvoltare de genul acesta. Eu sper că se va lua această decizie, pentru că altfel nu va veni nici un investitor. Nu vine nimeni cu bani dacă nu-i oferi condiţii, cu atât mai puţin în astfel de vremuri. Cu siguranţă, vom trata şi noi altfel acest proiect - cel puţin pe mine chiar mă interesează în mod direct, dacă se va opta pentru asociere”, a declarat preşedintele Transilvania Construcţii, Mircea Timofte.

Proprietarul Ardeal Construct, Radu Vlas, dezvoltatorul complexului Leul din Piaţa Mihai Viteazul, merge şi mai departe, susţinând că administraţia judeţeană trebuie să facă mai mult decât o asociere, dacă vrea investitor serios.

“Este bine că se alege asocierea, însă nu e suficient. Mai trebuie umblat şi la redevenţă, pentru că, în faza iniţială, aceasta era imensă. Cel mai important va fi ca terenul să poată fi intabulat pe numele investitorului, pentru că altfel nu văd cum se poate mişca acesta, ce siguranţă va avea, cum ar putea să lucreze cu băncile. Sunt mai multe lucruri care trebuie reglementate. Sper că se vor gândi la toate acestea, şi atunci şi noi ne vom face alte calcule”, a comentat Vlas.

45 de milioane pentru noua pistă, nici un euro de la Bucureşti

2010-05-12T04:12:00.000-07:00

Alin Tişe s-a întâlnit ieri cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, cu care a discutat proiectul de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Cluj.

Unul dintre proiectele majore ale administraţiei judeţene vizează dezvoltarea aeroportului. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, i-a expus ieri ministrului Radu Berceanu planurile cu privire la rolul regional pe care îl va avea aeroportul.

“Desigur, am încercat să vedem şi ce finanţări am putea atrage de la centru, având în vedere că până în prezent tot ceea ce s-a făcut la aeroport a fost doar cu contribuţia noastră, din bugetul judeţului Cluj. I-am prezentat din nou stadiul lucrărilor, ce am realizat şi ce ar mai fi de făcut pentru a îndeplini toate condiţiile unui aeroport de nivel regional”, a explicat Tişe.

El a adăugat că, din păcate, ar fi prea “delicat” pentru guvern să finanţeze astfel de lucrări la Cluj-Napoca, dat fiind faptul că aeroportul se află în patrimoniul administraţiei judeţene, însă – ca finanţare - rămâne varianta Programului Operaţional Sectorial – Transporturi.

“în cadrul acestui program sunt disponibili 150 de milioane de euro. Noi deja am depus documentaţia pentru finanţarea noii piste de 3.500 m. Nu se pune problema să nu ne fie acceptată finanţarea, având în vedere îmbunătăţirile pe care le-am adus aeroportului, precum şi creşterea traficului aerian”, a menţionat Alin Tişe.

Intenţia administraţiei judeţene este de a atrage prin acest program circa 45 de milioane de euro. Tişe este de părere că la nivel de ţară nu mai există alte proiecte majore de dezvoltare a aeroporturilor, cu excepţia celui de la Mureş.

“Oricum, aeroportul clujean nu se compară cu cel de la Mureş, dacă e să avem în vedere investiţiile pe care noi le-am făcut. Aşa încât nu cred că se va pune problema să nu obţinem această finanţare”, a spus Tişe. CJ este în plină procedură de expropriere pentru amenajarea noii piste.

Berceanu: “Din iulie-august se va putea circula pe centură”

2010-05-12T04:11:00.000-07:00

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, s-a aflat, ieri, la Cluj-Napoca, unde s-a întâlnit cu şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Ion Pantelimon, precum şi cu reprezentanţii societăţii Pizzarotti, constructorul centurii Vâlcele – Apahida.

Berceanu a apreciat că această centură va fi dată în folosinţă cel târziu în toamnă, chiar dacă lucrările nu vor fi terminate în totalitate. Deşi mai sunt de plătit unele lucrări derulate la centura Vâlcele-Apahida, iar societatea Pizzarotti nu şi-a încheiat nici pe departe treaba, există şanse ca acest obiectiv să fie deschis circulaţiei din iulie-august.

“Am făcut o vizită de lucru la Cluj, am vrut să vedem la faţa locului ce soluţii putem găsi pentru ca această centură să fie deschisă în cel mai scurt timp. Am decis că, deşi mai sunt lucrări de efectuat şi bani de plătit, constructorul va putea deschide acest drum din iulie-august. Vrem să poată fi circulabilă pentru ca traficul greu să fie scos complet din oraş”, a spus Berceanu.

El a adăugat că, în mare parte, constructorul a avut dificultăţi cu terenul. “Nu ştiu dacă se cunosc datele cu privire la situaţia terenurilor din Cluj. Astfel de lucrări sunt, de obicei, foarte grele, pentru că terenul este dificil. Din acest motiv, şi costurile cresc, iar situaţia pentru constructor nu este deloc uşoară”, a comentat Berceanu.

Totuşi, în opinia sa, cel mai târziu în toamnă, proiectul ar putea să fie finalizat. La rândul său, şeful DRDP, Ion Pantelimon, a precizat că şi situaţia datoriilor s-a îmbunătăţit. “Am avut de plată 48 de milioane de lei, iar acum mai avem de achitat doar opt milioane, pentru a ajunge cu costurile la zi”, a explicat Pantelimon.

Se caută vinovaţii: cine a uitat să majoreze chiriile pentru locuinţele ANL?

2010-04-02T12:47:00.000-07:00

Chiriaşii blocurilor ANL de pe strada Mehedinţi nr. 41 se plâng că municipalitatea doreşte să perceapă retroactiv, din august 2008 (când le-a expirat contractul de închiriere), chirii majorate celor care au împlinit 35 de ani.

De cealaltă parte, primarul Sorin Apostu a afirmat că la nivelul municipalităţii se derulează o anchetă pentru a fi identificaţi cei care acum doi ani au uitat să majoreze chiriile, chiar dacă legea o impunea.

Potrivit mai multor locatari din blocurile ANL de pe strada Mehedinţi nr. 41, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, municipalitatea a semnat abia în 2009 cu o parte din chiriaşi acte adiţionale de prelungire a contractelor pe o perioadă de un an (2008-2009), la o chirie lunară de 52,22 lei pe lună. Anul acesta s-a semnat un al treilea act adiţional, la valoarea de 279,64 lei chirie lunară, calculată conform unei hotărâri de guvern din 2008.

Potrivit actului normativ, chiriile celor care au împlinit 35 de ani şi locuiesc în apartamente ANL trebuie majorate. “Primăria vrea să ne asumăm aceste contrate şi să plătim şi din 2008, retroactiv, chiria recalculată, dar şi majorări. Fiecare din noi ne-am plătit chiria în fiecare lună din 2008. Niciodată nu am fost anunţaţi că ar trebui să achităm o chirie majorată. Ceea ce se stipula în actul adiţional am plătit. O perioadă chiar ni s-au încasat chiriile fără să avem actul adiţional încheiat. Peste 50% din cei care locuiesc în aceste blocuri ANL au împlinit deja 35 de ani”, s-au plâns chiriaşii. “Nu avem nimic împotrivă să plătim chirii de 279 de lei pe lună, de acum înainte, de la data semnării actului adiţional, dar nu din 2008, retroactiv”, au mai precizat chiriaşii.

Primarul Sorin Apostu a declarat că este la curent cu problema chiriaşilor ANL de pe strada Mehedinţi. “în acest moment se efectuează o anchetă internă la nivelul primăriei pentru a vedea exact cine este responsabil pentru situaţia creată. Nu aş putea spune în acest moment de ce s-au recalculat chiriile celor care au împlinit 35 de ani abia acum, nici dacă chiriaşii vor fi, într-adevăr, obligaţi să achite chiria la valoarea majorată retroactiv. Vom identifica exact vinovaţii şi vom anunţa după finalizarea anchetei concluziile în acest caz”, a explicat edilul.

Arhitecţi celebri, impresionaţi de Piaţa Muzeului

2010-04-02T12:46:00.000-07:00

Proiectul de reabilitare a celei mai vechi pieţe din Cluj-Napoca figurează pe lista finaliştilor de la cel mai important concurs de arhitectură contemporană din Europa.

Municipalitatea clujeană a anunţat ieri că proiectul “Reabilitări urbane centru istoric, faza 1 - Piaţa Muzeului şi străzi adiacente” a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. Primarul Sorin Apostu a menţionat că proiectarea a fost realizată de fostul arhitect-şef al municipiului, Adrian Iancu. Lucrările au fost efectuate de Tirrena Garboli şi au costat 363.764 de euro.

Proiectul de transformare a Pieţei Muzeului în zonă pietonală a fost demarat în 2005 de către Primăria Cluj-Napoca. Scopul a fost crearea unei piaţete urbane cu caracter predominant pietonal prin limitarea traficului auto şi amenajarea spaţiului pieţei în aşa fel încât să fie perceput ca o suprafaţă unitară, fără diferenţe de nivel. Lucrările au fost realizate în 2006 de către Tirrena Garboli, în cadrul proiectului “288 de străzi”. Potrivit datelor furnizate de către municipalitate, valoarea lucrărilor a fost de 363.764 de euro, pentru pietonalizarea a peste 5.000 mp, cât măsoară Piaţa Muzeului.

“Noi am decis să ne înscriem la acest concurs prestigios. Iniţial, proiectarea Pieţei Muzeului am dat-o la o firmă care ne-a cerut o sumă mult prea mare. Apoi ne-am aşezat la masă şi am decis să facem, totuşi, ceva. Partea de proiectare a pieţei aparţine fostului arhitect al municipiului, Adrian Iancu, care, împreună cu mine, Emil (Boc – n. red.) şi Tirrena Garboli, a stat la masă, iar rezultatul este vizibil”, a declarat primarul Sorin Apostu.

Edilul este convins că, în condiţiile în care primăria investea mult mai mult pe partea de susţinere a proiectului în faţa juriului concursului, atunci cu siguranţă Piaţa Muzeului se afla pe lista câştigătorilor, şi nu doar pe cea a finaliştilor. “Este an de criză şi nu ne-am permis acest lucru. Era nevoie de planşe foarte scumpe şi nu am putut direcţiona fondurile publice pentru astfel de chestiuni. Trebuie să mai spun că la acest proiect şi-a adus constribuţia şi arhitectul Virgil Pop de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Faptul că apărem pe lista finaliştilor înseamnă deja foarte mult pentru Cluj-Napoca”, a mai spus edilul Sorin Apostu.

Potrivit primăriei, coordonatorul Premiilor Europene pentru Spaţii Publice Urbane, Masha Zrncic, a confirmat faptul că Piaţa Muzeului va fi inclusă în lista proiectelor urbane promovate pe site-ul asociaţiei, www.publicspace.org, unde se regăsesc cele mai valoroase realizări arhitecturale europene. Arhitectul municipiului, Ligia Subţirică, a precizat că organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului au transmis Primăriei Cluj-Napoca felicitări pentru această realizare, care a pus oraşul pe harta spaţiilor urbane valoroase ale Europei.

într-un articol din revista Arhitext, arhitectul Adrian Iancu menţionează zona strada Matei Corvin – Piaţa Muzeului alături de Bulevardul Eroilor – Piaţa Unirii ca principală axă pietonală a municipiului. “Prima axă a fost realizată cu mijloace minimale (pavaj de calupuri de granit cu rigola în axul străzii, fără trotuare), pe baza unei schiţe de secţiune transversală pe care am desenat-o cu ocazia lucrărilor de reabilitare a străzii Matei Corvin, începând cu anul 2005 şi continuând până în 2008, când a fost finalizată Piaţa Muzeului”, arată Iancu.

Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010 au ca scop recunoaşterea publică a eforturilor municipalităţilor de a reabilita spaţiile publice urbane din Europa, precum şi a capacităţii de a integra în arhitectura contemporană moştenirea urbană a oraşelor. în anul 2010 au participat la competiţie 303 proiecte din 32 de ţări europene. Jurizarea s-a realizat în perioada 25 - 26 martie. Două proiecte au fost premiate, patru au primit menţiuni, iar 19, printre care şi cel al Clujului, au fost declarate finaliste.

Marele premiu a fost acordat ex-aequo pentru Den Norske Opera & Ballett Oslo, Norvegia (Snřhetta) şi Biblioteca în Aer liber din Magdeburg, Germania (KARO* - Architektur + Netzwerk). Proiectele câştigătoare au presupus investiţii de 500.000.000 de euro, respectiv 325.000 de euro. Menţiuni speciale au mers pentru proiecte din Rotterdam, Benidorm şi Canngas do Morrazo.

Pe lista de finalişti unde apare şi Clujul figurează amenajări din Madrid, Zaragoza, Barcelona, Sevilla, Malpica, Alicante (Spania), Castleford, Londra (Marea Britanie), Deutsch-Wagram (Austria), Berlin, Köln (Germania), Tallin (Estonia), Troys (Franţa), Sandnes (Norvegia), Salzburg, Maria Saal (Austria), Coimbra (Portugalia), Brejze (Slovenia).

Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010

Competiţia este o iniţiativă a Centrului de Cultură Contemporană din Barcelona (CCCB) în parteneriat cu Architecture Foundation of London (AF), the Architekturzentrum Wien (Az W), la Cité de l’Architecture et du Patrimoine of Paris, the Suomen Rakennustaiteen Museo of Helsinki (SRM), the Nederlands Architectuurinstituut of Rotterdam (NAI) and the Deutsches Architekturmuseum of Frankfurt (DAM).

Juriul a fost format din personalităţi marcante ale arhitecturii contemporane, printre care Rafael Moneo, preşedinte al juriului, Severi Blomstedt (SRM, Helsinki), Ole Bouman (NAI, Rotterdam), Sarah Mineko Ichioka (AF, Londra), Francis Rambert (La Cité, Paris), Dietmar Steiner (AzW, Vienna) şi Peter Cachola Schmal (DAM, Frankfurt).

După moda “apartamente în pod”, urmează “locuinţe în garaje”

2010-04-01T01:05:00.000-07:00

Situaţia blocurilor din ansamblul “Colina Park”, prezentată ieri de ZIUA de CLUJ, a generat o serie de reclamaţii privitoare la cazuri similare.

în urma articolului “Ilegalităţi imobiliare pe timp de criză: garaje transformate în apartamente”, publicat în ediţia de ieri a ziarului ZIUA de CLUJ, mai mulţi cititori ne-au semnalat abateri de la autorizaţiile de construire pe străzile Mircea Zaciu şi Mircea Eliade.

Ansamblul de opt blocuri de pe strada Mircea Zaciu a mai fost în atenţia ZIUA de CLUJ în luna octombrie 2009, când cumpărătorii apartamentelor au reclamat întârzierile mari la finalizarea blocurilor şi calitatea îndoielnică a lucrărilor. La momentul respectiv, demisolul era inundat de ploi, iar constructorul Ladislau Rus spunea “acolo vreau eu să fac piscină şi să cresc peşti piranha, aşa să scrieţi în ziar!”.

între timp, garajele cu “piscină” de la demisol au fost transformate în locuinţe. Acestea nu sunt prevăzute în Hotărârea de Consiliu Local din 27 februarie 2007, prin care a fost aprobat planul urbanistic de detaliu (PUD) al ansamblului de pe Mircea Zaciu. Potrivit actelor, acesta trebuia să cuprindă blocuri cu regim de înălţime D+P+2E. Chiar în PUD se menţionează că “se vor asigura garaje pentru toate locuinţele în incintă”. La faţa locului se poate vedea că au mai rămas două garaje, iar restul demisolului are altă destinaţie.

Tot în afara proiectului de D+P+2E, blocurile au şi mansarde. Poliţia Comunitară a constatat anul trecut că la patru din cele opt imobile de locuinţe nu s-a respectat proiectul vizat spre neschimbare şi s-au aplicat amenzi între 3.000 şi 5.000 de lei, în funcţie de constatările făcute. în această situaţie, investitorul nu va putea intabula apartamentele.

“Nu ştiu de ce pozaţi blocurile noastre, căci peste tot se fac apartamente la demisol, chiar dacă nu apar în proiect”, ne-a spus un bărbat aflat la şantier, care s-a recomandat a fi unul dintre constructori, fără a-şi declina identitatea însă. Unul dintre benefiarii PUD-ului, Marton Jakab, nu a dorit să comenteze situaţia.

Un cititor ne-a semnalat cazul a două blocuri de pe strada Mircea Eliade care au apartamente la demisol. “Sunt două blocuri identice care şi-au recompartimentat ilegal suprafeţele, în locul garajelor au făcut alte apartamente, gunoaiele sunt peste tot, deci nimic nou sub soare”, a precizat Bogdan T. Blocurile de pe Mircea Eliade au câte două garaje pe partea cu strada, iar restul demisolului are altă destinaţie. Investitorul Ştefan Berciu spune că la demisol este spălătoria şi că în cele două imobile va locui familia lui.

“în cele două blocuri voi sta eu şi fratele meu. Nu sunt pentru vânzare. Ce dacă sunt mari, dacă avem bani! La consiliul local am cerut locuinţe colective, dar între timp am hotărât să le păstrăm pentru familia noastră”, a spus Berciu.

13 apartamente în loc de 6

Cele opt blocuri din ansamblul Colina Park, din spatele magazinului Praktiker, sunt exemplul elocvent de recompartimentare după construire, lucru recunoscut de patronul Eugen Juchi. în PUD erau prevăzute şase apartamente, iar în realitate sunt 12 sau 13 în fiecare imobil. Acum se lucrează la amenajarea unor apartamente în loc de garaje. Blocurile au dovadă de luare în folosinţă, iar Poliţia Comunitară nu a aplicat nicio sancţiune pe motiv că “la ultima verificare din luna ianuarie, la faţa locului nu apăreau modificări faţă de ce este înscris la cartea funciară”.

“Când au primit dovada de luare în folosinţă, cu siguranţă nu erau 12 apartamente. Ce intervenţii au făcut apoi şi ce au înscris în cartea funciară, nu este de competenţa noastră”, a spus arhitectul-şef al oraşului, Ligia Subţirică. Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Cluj, Cosmin Rus, a precizat că instituţia va efectua un control pentru a vedea dacă blocurile nu corespund proiectului avizat de primărie.

Ilegalităţi imobiliare pe timp de criză: garaje transformate în apartamente

2010-03-31T13:15:00.001-07:00

Dezvoltatorii imobiliari sfideazã în continuare legea si autoritãtile. Ansamblul Colina Park diferã total de proiectul aprobat: în loc de 48 de apartamente, sunt circa 100..

Consiliul local a aprobat în noiembrie 2007 planul urbanistic al unui ansamblu de opt locuinţe colective mici cu câte şase apartamente şi garaje la subsol. Realitatea anului 2010 arată opt blocuri cu câte 12 apartamente, dintre care unele figurează în locul garajelor din proiect.

Ansamblul Colina Park, situat în spatele magazinului Praktiker, se anunţa în 2007 ca unul dintre cele mai “aerisite” complexuri de locuit, însă în 2010 aduce mai mult cu un ghetou. Potrivit planului urbanistic de detaliu aprobat de consiliul local, ansamblul trebuia să cuprindă opt locuinţe colective mici “cu şase apartamente fiecare şi garaje la subsol”, regim de înălţime S+P+2E, alei, locuri de joacă, punct gospodăresc şi spaţii verzi. La faţa locului, se poate observa cu ochiul liber că nimic din toate acestea nu a fost realizat.

Blocurile au trei etaje şi mansardă, la parter sunt atât garaje, cât şi apartamente, iar spaţiile verzi şi de joacă lipsesc cu desăvârşire, deşi blocurile au fost ridicate de un an. în locul spaţiilor verzi sunt mormane de moloz şi gunoi menajer, care a început să se extindă pe terenurile învecinate.

în ceea ce priveşte numărul de apartamente din fiecare imobil, lămuririle vin din partea patronului firmei care a realizat ansamblul Colina Park, Eugen Juchi: “Sunt 12 sau 13 apartamente într-un imobil, depinde de bloc. După ce am construit blocurile, le-am recompartimentat la cererea clienţilor”, susţine el. Acesta a recunoscut că la parter sunt “şi apartamente, şi garaje”, dar spune că nu vede nici o problemă în asta.

“Ne-am plătit taxele la primărie şi am făcut apartamentele pentru clienţi”, a spus Eugen Juchi, patronul Dora Mall SRL, firma beneficiară a proiectului.

Potrivit investitorului, spaţiile verzi şi de joacă urmează a fi realizate, iar deşeurile din jurul blocurilor aparţin oamenilor care au cumpărat apartamentele. Locatarii sunt de altă părere. “în jurul blocurilor este o mizerie de nedescris, iar constructorul refuză să facă curăţenie în urma lucrărilor de construcţie”, a spus unul dintre ei fără a-şi declina identitatea, de frică să nu aibă probleme cu investitorii care au biroul chiar la parterul unuia dintre blocuri.

“Nu s-au aplicat sancţiuni”

Primăria Cluj-Napoca a primit reclamaţii referitoare la încălcarea proiectului de către Dora Mall, însă reprezentanţii instituţiei consideră că “totul este în regulă”. Ultima reclamaţie a fost postată pe site-ul domnuleprimar.ro în urmă cu patru zile: “ Vă rog să verificaţi legalitatea construirii de mansarde şi transformarea garajelor în apartamente în ansamblul Colina Park (str. Colinei nr. 26).

Conform PUZ şi PUD (plan urbanistic zonal şi plan urbanistic de detaliu – n. red.), ansamblul trebuia să fie constituit din imobile S

<2E şi maxim şase apartamente pe imobil, acum sunt 12. După recepţie constructorul a uitat de PUZ şi PUD”. Potrivit Biroului de presă al primăriei, “la ultima verificare din luna ianuarie, la faţa locului nu apăreau modificări faţă de cartea funciară. Din moment ce construcţia a primit dovada de luare în folosinţă înseamnă că a respectat PUD-ul. Nu s-au aplicat sancţiuni”.

Mall pe Bulevardul 21 Decembrie

2010-03-30T05:56:00.000-07:00

Este vorba, de această dată, nu de un spaţiu comercial, ci de un “mall cultural” – viitorul Centru Cultural Transilvania, pe care Primăria Cluj-Napoca îl are în proiect.

Concursul privind Centrul Cultural Transilvania, pe care Primăria Cluj-Napoca vrea să-l edifice pe terenul de pe Bulevardul 21 Decembrie, va fi realizat în două etape: stabilirea temei de proiect şi realizarea proiectului propriu-zis. Anunţul a fost făcut ieri de către reprezentanţii administraţiei locale în cadrul dezbaterii vizând actualizarea planului urbanistic general (PUG).

Arhitectul municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică, a explicat ieri, la dezbaterea organizată de echipa care lucrează la actualizarea PUG, că municipalitarea aşteaptă de la cadastru datele exacte cu privire la terenul de 1,2 hectare de pe Bd. 21 Decembrie, preluat de la armată, unde urmează să se amenajeze Centrul Cultural Transilvania, care va include şi un sediu pentru filarmonică. Subţirică a adăugat că, după ce vor veni datele oficiale, primăria va iniţia un concurs de idei.

“Dorim un concurs în doi paşi. Vom anunţa concursul, punând la dispoziţie date privind terenul şi servituţile”, a precizat Ligia Subţirică. Fost arhitect-şef şi unul dintre membrii echipei care lucrează la PUG, Adrian Iancu a declarat că acest concurs “cu siguranţă va fi internaţional”. “Concursurile de acest fel sunt mereu deschise şi pentru specialişti din afara ţării. Ceea ce este cert e că alegerea obiectivelor din acest centru cultural nu poate fi făcută de un număr restrâns de oameni”, a specificat Iancu.

Idei privind tema de proiect şi funcţiunile principale ale viitorului “mall cultural” s-au conturat deja. “Acest centru s-ar putea concentra pe funcţiuni din zona muzicală, dublate, desigur, de zone expoziţionale şi spaţii flexibile specifice unui centru cultural”, a sugerat arhitectul Adrian Borda, care a lucrat şi la proiectul unei săli de concerte pentru filarmonică în varianta – acum abandonată – a amplasării acesteia în Parcul Central “Simion Bărnuţiu”.

De altfel, oamenii de cultură prezenţi ieri la Primăria Cluj-Napoca au deplâns situaţia în care se află multe dintre organizaţiile şi instituţiile culturale clujene, care nu deţin spaţii suficiente pentru a-şi desfăşura activitatea şi a organiza manifestări. Directorul Muzeului de Artă, Călin Stegerean, a menţionat că, în momentul în care <> se va contura, multe dintre problemele patrimoniale ale instituţiilor culturale ar fi rezolvate.

“Există o infrastructură istorică (în centrul Clujului – n.red.) care nu dispare, ci îşi schimbă proprietarii. Discuţia fundamentală ar trebui să fie legată de cine patronează cultural la Cluj-Napoca, bisericile, instituţiile de cultură sau universităţile. Consolidarea brandului cultural ar trebui realizată prin asumarea patronajului asupra culturii. Lucrurile trebuie recucerite la nivel de patrimoniu. Statul nu poate să-şi asume singur acest rol. Universităţile au sute de construcţii. Câte din ele pot organiza evenimente culturale sau pot găzdui galerii permanente? în Marea Britanie nu am întâlnit facultate sau instituţie serioasă de învăţământ care să nu aibă patrimoniu folosit pentru ceva de genul acesta”, a subliniat arhitectul Şerban Ţigănaş.

Demersuri pentru filarmonică

Centrul Cultural Transilvania a fost gândit pentru a găzdui sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. în paralel, Consiliul Judeţean Cluj, în subordinea căruia se afla instituţia de cultură, a iniţiat demersurile pentru ca acest obiectiv să devină de interes naţional. în acest fel, filarmonica ar putea primi fonduri şi de la guvern, nu doar de la forul judeţean.

Primarul Sorin Apostu a explicat că amenajarea centrului cultural este un proiect multianual şi că municipalitatea îl va susţine cu fonduri de la bugetul local, în limita posibilităţilor. în februarie, primăria a demarat licitaţia pentru desfiinţarea construcţiilor de pe terenul de 1,2 hectare situat pe Bd. 21 Decembrie nr. 106 şi pregătirea amplasamentului pentru viitorul proiect. Municipalitatea a mai avut un proiect pentru amenajarea sediului filarmonicii în clădirea fostului cazinou din Parcul Central, însă acesta nu a primit avizul de mediu.

1,5 milioane de lei pentru cultele religioase din Cluj-Napoca

2010-03-30T05:55:00.000-07:00

Consiliul local va împărţi, la şedinţa de astăzi, peste 1,5 milioane de lei cultelor religioase în vederea continuării lucrărilor de construcţii şi renovare, precum şi pentru organizarea unor manifestări.

Potrivit viceprimarului Radu Moisin, sumele alocate cultelor sunt la nivelul celor de anul trecut, singura noutate constituind-o alocarea a 500.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la biserica parohială “Sf. Petru şi Pavel” (foto) din Mănăştur.

Conform proiectului de pe ordinea de zi a şedinţei forului local de astăzi, din cei 1.520.000 de lei destinaţi cultelor religioase, ortodocşii urmează să primească 1.038.000 de lei, din care 500.000 de lei vor merge către Parohia Ortodoxă Română “Sf. Petru şi Pavel” din cartierul Mănăştur, pentru finalizarea cupolei bisericii.

Preotul Vasile Raus a înaintat o solicitare forului local, în care a explicat situaţia disperată în care se află, deoarece nu mai are bani pentru realizarea acoperişului, ceea ce ar putea duce la degradarea construcţiei. Raus a fost prezent şi la dezbaterea de ieri de la primărie, a echipei care lucrează la actualizarea planului urbanistic general, pentru a face un apel către cei prezenţi să contribuie la finalizarea lăcaşului de cult.

“Avem datorii de 2,5 milioane de lei la constructor, şi acesta nu mai vrea să lucreze. Noi avem terase panoramice şi un loc care poate atrage turiştii. De la noi de pe terasă se poate vedea Dejul”, a menţionat preotul Vasile Raus.

Potrivit proiectului de hotărâre, greco-catolicii urmează să primească 100.000 de lei, romano-catolicii - 90.000 de lei, reformaţii - 183.000 de lei, unitarienii - 31.900 de lei, luteranii – 2.250 de lei, cultul mozaic – 1.050 de lei, iar la capitolul alte culte este prevăzută suma de 73.800 de lei. Propunerile vor fi dezbătute de consilierii locali în şedinţa de astăzi.

Primarii atacă programul “10 case pentru specialişti”

2010-03-29T10:44:00.000-07:00

Programul guvernamental destinat construcţiei unor locuinţe pentru specialişti nu îi include şi pe angajaţii din administraţia publică locală, se plâng edilii clujeni.

Primăriile clujene s-au grăbit să se înscrie în programul guvernamental “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, însă sunt nemulţumiţi de modul în care acesta a fost gândit. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din Cluj, primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, afirmă că personalul angajat în administraţia locală este discriminat în favoarea medicilor şi a profesorilor.

Asociaţia îi va cere Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, să modifice programul. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, crede că decizia de împărţire a locuinţelor trebuie să aparţină autorităţilor locale, în timp ce deputatul Daniel Buda apreciază că programul va putea fi extins doar pe viitor.

Despre intenţia guvernului de a sprijini construirea unor case care să fie acordate în regim de locuinţe de serviciu tuturor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural ZIUA de CLUJ a relatat pe larg într-o ediţie anterioară. Programul a fost intitulat “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc” şi are ca scop încurajarea personalului calificat să locuiască şi să profeseze la ţară. Primăriile aveau sarcina de a identifica terenuri legate la reţelele de utilităţi, pe care să le pună la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale, care s-a angajat să finanţeze aceste investiţii.

“Majoritatea primarilor sunt interesaţi de acest program, pentru că, de regulă, toţi au primit solicitări fie din partea poliţiştilor, fie din partea profesorilor, a medicilor sau a angajaţilor din primării”, spune edilul din Sânpaul, Ovidiu Colceriu, care este şi preşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, filiala Cluj. Nemulţumirea sa se leagă de faptul că programul îi exclude pe angajaţii din administraţia locală. “Când ni s-a spus că este un program care îi vizează pe specialişti, cu toţii ne-am gândit că sunt vizaţi şi angajaţii din primării. Pentru că şi noi avem personal calificat, iar, din păcate, salariile sunt şi aici destul de mici. Abia apoi am aflat că cei din administraţie sunt în continuare discriminaţi şi sper că această situaţie se va reglementa”, a spus Colceriu.

El a precizat că s-a consultat cu toţi pimarii din comune şi că urmează să trimită o scrisoare oficială atât către Prefectura Cluj, cât şi ministerului. “Ideal ar fi să decidem noi, la nivelul comunităţii, nişte criterii şi punctajul în baza căruia aceste locuinţe să fie atribuite. Cred că noi cunoaştem mai bine necesităţile comunităţii noastre”, a spus Colceriu. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, este de acord cu primarul. “Mi se pare absolut firesc ca doleanţa Asociaţiei Comunelor să fie luată în seamă. Cu atât mai mult cu cât e greu să ştie cei de la minister unde sunt solicitări mai multe şi unde mai puţine. Primăriile şi consiliile locale ştiu mai bine ce se întâmplă în comunităţile lor. Si apoi, ce te faci dacă într-o comunitate nu este medic? Normal că acea locuinţă ar trebui dată mai departe”, susţine Tişe.

Prefectul Florin Stamatian este de altă părere. “Funcţionarii din primării sunt din comunitatea respectivă. Cum o să fie, o să-şi aprobe ei lor câte o locuinţă? Pentru ei ar trebui să se facă un program diferit, deocamdată acesta îi vizează pe medici, profesori şi poliţişti”, a spus Stamatian.

Deputatul PDL Daniel Buda consideră că programul va putea fi extins pe viitor. “Ne plângem că nu avem medici şi profesori în comune. Dar atunci ar trebui să înţelegem că numai dacă venim cu un astfel de ajutor în întâmpinarea lor vom rezolva această problemă”, spune Buda. El nu neagă însă că pe viitor programul ar putea fi extins. “Nu vreau să se înţeleagă că nu aş vrea eu ca şi personalul calificat din primării să beneficieze de astfel de case. Dar să vedem deocamdată cum evoluează programul în forma în care a fost gândit. Apoi, pe parcurs, acesta va putea fi extins sau poate vom face un program care să-i vizeze numai pe specialiştii din primării”, a spus Buda.

Premierul Emil Boc a susţinut sâmbătă, alături de miniştrii Vasile Blaga, Adriean Videanu, Daniel Funeriu, Mihai Seitan şi Elena Udrea, o videoconferinţă cu prefecţii, subprefecţii, reprezentanţii serviciilor deconcentrate, cei ai Asociaţiei Comunelor şi ai altor structuri teritoriale, pe tema “Priorităţile Programului de Guvernare 2009-2012”.

Una dintre temele abordate în cadrul întâlnirii a vizat transmiterea de către autorităţile locale a situaţiei necesarului de locuinţe ce vor fi construite pentru specialişti în zonele rurale, în cadrul Programului “10 case pentru specialişti – renaşterea satului românesc”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Cluj. Proiectul a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern în luna februarie şi urmăreşte creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor din mediul rural. De aceste locuinţe pot beneficia dascălii, cadrele medicale şi poliţiştii care nu deţin în proprietate o locuinţă în comuna în care îşi desfăşoară activitatea. La nivelul judeţului Cluj, până vineri 45 de primării comunale din totalul de 75 au transmis prefecturii intenţia privind participarea la acest program.

Astfel, autorităţile locale clujene au înaintat solicitări pentru 344 de case, 175 cu două camere şi 169 cu trei camere, se arată în documentul citat. “Deocamdată, nu se ştie câte astfel de proiecte vor fi finanţate. Noi facem centralizarea, pe care o transferăm la Bucureşti. Ulterior, se va decide, în funcţie de solicitări, câţi bani se vor aloca pentru acest program şi care proiecte vor fi finanţate”, a explicat prefectul Florin Stamatian. Fiecare proiect cuprinde 10 case, de două şi trei camere (100 mp, respectiv 120 mp).

Vin banii de la Bucureşti. Pe ce-i cheltuim?

2010-03-29T10:40:00.000-07:00

Clujul va primi circa două milioane de euro de la guvern pentru proiectele de infrastructură din mediul rural.

Alte fonduri merg spre achitarea datoriei pentru Autostrada Transilvania. Deputatul Daniel Buda a declarat la finele săptămânii trecute că următoarele fonduri guvernamentale care vor veni la Cluj vor fi destinate lucrărilor angajate de primării în vederea dezvoltării infrastructurii în mediul rural.

Potrivit deputatului, propunerea este ca în judeţ să ajungă în jur de 8,1 milioane de lei (aproape două milioane de euro – n. red.). In ceea ce priveşte Autostrada Transilvania, mai întâi se vor aloca fonduri pentru achitarea datoriei de peste 170 de milioane de euro către constructor, compania americană Bechtel, abia apoi urmând să fie finanţată şi continuarea lucrărilor.

“La următoarea rectificare de buget urmează să fie alocaţi banii pe Ordonanţa 7/2006 pentru autorităţile locale din mediul rural. Pentru proiectele din Cluj, per total a fost nominalizată, din câte îmi amintesc, suma de 8,1 milioane de lei”, a explicat Buda.

Acesta a adăugat că a discutat personal cu Iuliu Păcurariu (consilier al prim-ministrului Emil Boc, fost consilier judeţean – n. red.) şi a fost informat că toate administraţiile din mediul rural vor obţine fonduri pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii. “Toţi primarii din Cluj primesc bani pe Ordonanţa 7. Vor fi finanţate toate proiectele. Cel puţin câte 300.000 de lei va primi toată lumea, după câte am discutat şi cu Iuliu Păcurariu”, a declarat deputatul.

Acesta a subliniat că o altă direcţie de finanţare pentru Cluj, pe care a discutat-o cu premierul Emil Boc, se referă la susţinerea lucrărilor la Autostrada Transilvania. “Premierul m-a asigurat la vizita de săptămâna trecută în Cluj că a obţinut acordul celor de la Bechtel pentru ca aceştia să lucreze la autostradă, pe credit de angajament, şi să continue ceea ce au început în judeţele Cluj şi Sălaj, chiar dacă abia în aprilie vor primi fonduri”, a explicat Daniel Buda.

El a mai subliniat că în aprilie guvernul trebuie să aloce constructorului autostrăzii aproximativ 170 de milioane de euro, reprezentând datoriile acumulate anul trecut către compania Bechtel. “Banii aceştia se vor aloca. Negocierile premierului se referă la plăţile pentru lucrările programate anul acesta, adică cei 18 km pe care guvernul şi i-a propus, 10 la Cluj şi 8 de la Nădăşel spre judeţul Sălaj. Premierul ne-a asigurat că se va lucra pe aceste tronsoane înainte ca banii să fie alocaţi”, a declarat Buda.

In cazul celor 18 km de autostradă promişi pentru 2010 (finalizarea porţiunii dintre Câmpia Turzii şi Turda a tronsonului 2B şi lucrărilor de la Nădăşel, spre judeţul Sălaj), costurile vor fi la 60% din cele calculate anul trecut pe kilometru (9-10 milioane de euro – n. red.).

Anul trecut au fost daţi în folosinţă 42 km din Autostrada Transilvania, o parte din tronsonul 2B, între Gilău şi Turda. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale informa că a cheltuit, până în noiembrie 2009, peste 980 de milioane de euro pentru proiectul Autostrăzii Transilvania, în această sumă fiind incluse şi sumele pentru exproprieri.

Industria si constructiile isi revin, disponibilizarile incetinesc

2010-03-29T06:53:00.000-07:00

"Expectatiile formulate de participantii la sondajul de conjunctura realizat de BNR in luna martie indica o perspectiva optimista in ambele sectoare economice analizate, insa trebuie mentionat faptul ca aceasta evolutie incorporeaza efectul asociat numarului mai mare de zile lucratoare fata de luna precedenta, dar si influenta pozitiva indusa de imbunatatirea conditiilor climaterice", se spune in sondajul publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Astfel, in privinta volumului de activitate, soldurile conjuncturale au ajuns la +23% in industrie si la +44% in constructii. Firmele din aceste sectoare se asteapta si la majorarea comenzilor primite, industria beneficiind de revenirea cererii externe, dupa cum arata NewsIn.

Circa 45% dintre companiile industriale si aproape doua treimi dintre cele de constructii mentioneaza in continuare cererea slaba ca principal factor de limitare a activitatii.

Alti factori negativi asupra activitatii din cele doua sectoare, cu o pondere cumulata de aproape o treime in economia romaneasca, sunt blocajul financiar - mai ales in constructii -, dobanzile bancare mari, evolutia cursului de schimb si insuficienta materiilor prime.

In privinta fortei de munca, firmele din industrie vor continua sa faca disponibilizari, "insa procesul nu va avea o intensitate

pronuntata", in timp ce scaderea numarului de salariati se va opri in constructii, in conditiile in care incepe sezonul de activitate in acest sector.

Sondajul BNR mai arata ca preturile la producator vor avea o tendinta de crestere, in timp ce in constructii este "putin probabila" o modificare a preturilor.

"Expectatiile privind performanta economica a sectorului industrial s-au ameliorat vizibil comparativ cu luna anterioara, soldul opiniilor inversandu-si semnul (de la -21% la +17%). Desi de mai mica amplitudine, o imbunatatire a indicatorului este anticipata si in sectorul constructiilor", se mai spune in raport.

Clujul, cele mai multe locuinţe prin "Prima casă" din provincie

2010-03-26T10:52:00.000-07:00

Clujul este judeţul unde au fost cumpărate cele mai multe locuinţe prin programul guvernamental “Prima casă”, cu excepţia Bucureştiului. Este vorba de 7,63% din totalul de 17.700 locuinţe achiziţionate în toată ţara de la începutul programului, potrivit unei informări de astăzi a premierului Emil Boc.
în Bucureşti au fost cumpărate cele mai multe locuinţe prin programul “Prima casă”, este vorba de o treime din total. Capitala este urmată de Cluj, Timiş (5,55%) şi Constanţa (3,96%), potrivit premierului Emil Boc.

Jumătate dintre credite au fost acordate pentru apartamente cu două camere. Programul a fost demarat în iulie anul trecut iar plafonul de garanţii guvernamentale este, în acest an, de 700 milioane de euro, faţă de un miliard de euro disponibil anul trecut.

Consiliul Judeţean grăbeşte investiţiile în infrastructură

2010-02-11T00:19:00.000-08:00

Consiliul Judeţean (CJ) a emis mai multe autorizaţii de construire pentru demararea unor lucrări de investiţie. Este vorba despre proiectul ce vizează reabilitarea drumului comunal Ciucea – Piscoieşti – Calea Lată şi amenajarea albiei pârâului Dude. Un alt proiect se referă la reabilitarea drumului comunal DC 111 din satele Măguri şi Drânda, comuna Măguri Răcătău.

Preşedintele CJ, Alin Tişe, a precizat că încearcă să grăbească procedura de autorizare a unor proiecte de infrastructură semnificative din judeţ. “Eliberarea acestor autorizaţii de construire reprezintă o etapă necesară în vederea continuării demersurilor care vizează creşterea calităţii vieţii în mediul rural prin introducerea sau modernizarea unor elemente de infrastructură absolut necesare. Prin modernizarea drumurilor comunale se face un pas semnificativ în vederea creării unor facilităţi elementare de care ar trebui să beneficieze în cel mai scurt timp toţi locuitorii judeţului”, a transmis Tişe prin intermediul unui comunicat de presă.

Ieri a fost eliberată autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor în vederea reabilitării drumului comunal Ciucea – Piscoieşti – Calea Lată şi pentru amenajarea albiei pârâului Dude. Proiectul îşi propune modernizarea unor uliţe din intravilanul localităţii Ciucea, pietruite sau de pământ, prin executarea unor structuri rutiere permanente pentru asigurarea condiţiilor de circulaţie auto şi pietonale, precum şi amenajarea albiei pârâului Dude la traversarea acestuia.

O altă autorizaţie de construire vizează reabilitarea drumului comunal DC 111 din satele Măguri şi Drânda, comuna Măguri Răcătău, drum care se intersectează cu DJ 107 T. Proiectul presupune asfaltarea părţii carosabile, asigurarea scurgerii apelor pluviale prin amenajarea pantelor longitudinale şi transversale ale părţii carosabile, dirijarea apelor pluviale spre rigole marginale, precum şi realizarea de podeţe pentru accesul la proprietăţile